Paradoxul România: elevii au printre cele mai incărcate orare cu Matematică în primii 9 ani de școală și printre cele mai slabe rezultate – raport OCDE / Instruirea intensivă la clasă nu înseamnă automat și rezultate bune, atrage atenția organizația care coordonează testările PISA

Deși elevii din România au peste 1.200 de ore de Matematică pe parcursul claselor P-VIII, performanța lor este una dintre cele mai reduse din Europa și nu numai atunci când vine vorba de competențe matematice, arată studiul „Education Indicators in Action”, publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) pe 1 august 2024. Practic, un elev român are 133 de ore de Matematică, în medie, într-un an școlar.

România a obținut o medie de 428 de puncte la testările PISA din anul 2022, la proba de Matematică, deși numărul de ore prevăzute în programa pentru primii 9 ani de școală la această materie este de peste 1.200. Țara noastră s-a plasat pe locul 45 în clasamentul celor 81 de țări participante și pe penultimul loc în Uniunea Europeană.

Astfel, România este campioană în topul țărilor care alocă cele mai multe ore instruirii pentru această disciplină, dar se poziționează la finalul clasamentului atunci când vine vorba de performanță la Matematică.

• Scorul obținut de România la această disciplină a fost cu 2 puncte mai mic decât la testările din anul 2018.

Grecia este cu 2 puncte deasupra României, deși numărul de ore de Matematică predate este mult mai mic decât cel al României – puțin peste 900 de ore.

• Rezultatele testărilor PISA 2022, la toate probele, au fost semnalate de Edupedu.ro la sfârșitul anului trecut, când au fost publicate de OCDE.

O analiză realizată de OCDE arată că țările care alocă un număr mare de ore pentru Matematică în timpul ciclurilor primar și gimnazial nu înregistrează neapărat o performanță ridicată la această disciplină.

Din contră, elevii de 15 ani care au avut performanțe matematice peste media OCDE la testările PISA din anul 2022 sunt, în mare parte, din țări care alocă sub 1.100 de ore pentru matematică.

De menționat, media OCDE este de 472 de puncte la matematică, potrivit rezultatelor testărilor PISA 2022.

Japonia are al doilea cel mai mare scor (536 puncte), după Singapore (575 puncte), arată rezultatele. Programa japoneză prevede un număr de aproape 1.100 de ore, conform informațiilor din raportul citat.

Urmează Coreea (527 puncte), unde elevii au doar puțin peste 800 de ore de Matematică în primii 9 ani de școală, potrivit informațiilor prezentate în raport.

Rezultate peste medie au fost înregistrate și în Estonia (510 puncte), Cehia și Austria (487 puncte), Slovenia (485 puncte), Finlanda (484 puncte) și Letonia (483 puncte), acestea având între 900 și 1.100 de ore de matematică.

Doar 2 țări care dedică peste 1.100 de ore pregătirii elevilor la matematică au depășit cu mult media OCDE la testările PISA de acum 2 ani. Este vorba de Irlanda (492 puncte), cu peste 1.100 de ore de matematică, și Danemarca (489 puncte), cu peste 1.300.

Germania (475 puncte), Franța (474 puncte), și Spania (473 puncte), toate cu peste 1.100 de ore de matematică, au depășit pragul mediei OCDE, însă cu mai puțin de 5 puncte.

473 de puncte au fost obținute și în Ungaria, unde elevii au, între 7 și 15 ani, 900 de ore de matematică.

Portugalia, care impune un număr de 1.800 de ore de matematică, a avut un scor de 472 de puncte, atingând media OCDE. Deși este țara cu cel mai mare număr de ore pentru această disciplină, Portugalia nu a înregistrat o performanță ridicată la competențele elevilor testate prin PISA.

Țări care prevăd maximum 1.100 de ore de matematică, dar care au avut performanțe sub medie sunt Norvegia (468 puncte), Slovacia (464 puncte), Croația (463 puncte), Islanda (459 puncte) și Turcia (453 puncte).

Israelul, cu un număr de aproximativ 1250 de ore, a obținut doar 458 de puncte, plasându-se cu 14 puncte sub medie.

Cele mai scăzute preformanțe în raport cu numărul de ore de la clasă au fost în Costa Rica (385 puncte), unde elevii au aproape 1.700 de ore de matematică, respectiv Chile (412 puncte), unde programa prevede aproape 1.600 de ore de matematică în primii 9 ani de școală.

Performanța Bulgariei la această materie este și ea mult sub medie (417 puncte), deși a alocat, asemenea Koreei, un număr redus de ore de matematică – puțin peste 800.

OCDE a propus mai multe posibile explicații pentru discrepanța dintre numărul mare de ore de matematică și performanța slabă. Potrivit raportului, poate fi vorba despre:

• faptul că performanța academică nu este garantată doar de pregătirea din școală. De exemplu, motivul pentru care Korea înregistrează o performanță atât de ridicată este că educația formală este însoțită de multe ore suplimentare de meditație particulară;
• faptul că o cantitate mare de ore nu asigură faptul că acestea sunt și calitative. Nu vor exista rezultate mai bune dacă „metodele de predare nu sunt eficiente sau dacă resursele educaționale sunt insuficiente”;

Acest lucru a fost accentuat în țara noastră și de profesorul Doru Căstăian, care a declarat anul trecut că „numărul de ore alocat oricărei discipline este irelevant dacă sunt predate prost”.

• faptul că mediul în care elevul trăiește și învață influențează randamentul acestuia. Este vorba despre „calitatea profesorilor, implicarea și susținerea din parte părinților și mediul școlar în general”.

„Sistemele educaționale care acordă prioritate unei abordări echilibrate, combinând orele de instruire adecvată cu strategii de predare centrate pe student, tind să obțină rezultate mai bune. În cele din urmă, atitudinea elevilor față de matematică, motivația lor și încrederea în sine pot avea, de asemenea, un impact semnificativ asupra performanței, indiferent de timpul petrecut în clasă”, a mai adăugat OCDE.

O altă problemă ridicată la nivel național a fost aceea a programei supraîncărcate la această materie.

• Fostul Ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, a subliniat, în urmă cu 2 ani, nevoia de a reduce conținutul programei la matematică, întrucât aceasta conține subiecte care „nu sunt pentru toți copiii” și nu sunt neapărat atât de utile în viață, cum ar fi geometria vectorială.
• Același lucru a fost punctat și de Silviu, un elev din clasa a VII-a la Școala Gimnazială „prof. Vasile Țibucan” din județul Neamț, care a învățat 5 ani în Italia. În Italia profesorii „nu predau ca acum, ora asta se predă un lucru, ora viitoare predă alt lucru. Când predă un lucru stau așa o săptămână sau chiar două ca să se asigure că toți știu”, a spus Silviu.

La polul opus rezultatelor sub media OCDE la testările PISA de la matematică se află medaliile de la olimpiadele internaționale de matematică, unde România are unii dintre cei mai buni elevi din lume.

• Profesorul de matematică Flavian Georgescu, olimpic la matematică și coordonator al lotului de olimpici de la Liceul Teoretic Internațional de Informatică din București, a criticat Evaluarea Națională și Bacalaureatul, pentru că nu motivează elevii să gândească logic, ci să tocească. „Copiii văd pe tablă o definiție, o teoremă și hai la exerciții! De ce facem așa ceva? Pentru că asta primim la examene. Este inadmisibil! Asta nu este matematică! Asta este toceală și este tocmai opusul a ceea ce dorește disciplina matematică pentru copii”, a spus acesta.

DOCUMENT – Raportul OCDE ”Education Indicators in Focus” – Iulie 2024:

Foto: © Tero Vesalainen | Dreamstime.com /  Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.