Papirusuri din Herculaneum dezvăluie locul în care a fost înmormântat Platon

2.597 de vizualizări
Sursa foto: Biblioteca Nazionale di Napoli / Brigham Young University / Universita di Pisa
Papirusuri descoperite în oraşul antic Herculaneum au dezvăluit locul în care Platon a fost înmormântat în perimetrul Academiei Platonice din Atena, a declaraţi marţi un cercetător italian, informează ANSA citată de Agerpres. „Locul în care se află mormântul lui Platon a fost descris în mii de cuvinte recent descoperite şi în cuvinte interpretate până acum diferit despre istoria Academiei Platonice scrise de Philodemus din Gadara, un poet şi filosof epicureu care a trăit în Herculaneum“, a declarat Graziano Ranocchia, profesor și cercetător la Universitatea din Pisa.

Cercetătorul italian a făcut acest anunţ la Biblioteca Naţională din Napoli, unde a prezentat rezultatele intermediare ale proiectului de cercetare „Şcoli greceşti“, realizat împreună cu Consiliul Naţional de Cercetare din Italia, notează Agerpres.

Graziano Ranocchia a declarat că textele sugerează că locul de înmormântare al celebrului filosof se află într-o grădină rezervată lui Platon într-o zonă privată a Academiei Platonice, în apropierea altarului sacru al Muzelor, scrie agenția de presă citată. Academia Platonică a fost distrusă de dictatorul roman Sulla în anul 86 î.Hr.

Noul text descifrat a dezvăluit că Platon a fost vândut ca sclav pe insula Egina în anul 404 î.Hr., când spartanii au cucerit insula, sau, alternativ, în anul 399 î.Hr., imediat după moartea lui Socrate.

Până acum se credea că marele filosof a fost vândut ca sclav în 387 î.Hr. în timpul şederii sale în Sicilia, la curtea lui Dionysios I de Siracuza. Textul vorbeşte, de asemenea, despre ultima noapte a lui Platon.

Papirusurile de la Herculaneum sunt peste 1.800 de suluri descoperite în secolul al XVIII-lea în Vila Papirusurilor din oraşul antic Herculaneum, care au fost carbonizate atunci când vila a fost lovită de erupţia vulcanului Vezuviu din anul 79 d.Hr., care a distrus şi străvechiul oraş Pompeii.

Citirea manuscriselor este extrem de dificilă şi prezintă riscul de a le distruge. În prezent, ele sunt descifrate datorită noilor tehnologii, ceea ce aduce speranţa redescoperirii unor texte clasice antice, considerate pierdute, precizează Agerpres.

Noua tehnologie care a permis examinarea multiplelor straturi problematice ale textului carbonizat include două tehnici inovatoare, tomografia în coerenţă optică şi imagistica hiperspectrală în infraroşu, realizate cu ajutorul unui laborator mobil furnizat de Universitatea Nottingham Trent.

Numele lui Filon din Larissa este, de asemenea, corectat în Philio, un elev al gramaticianului Apollodoros din Atena timp de doi ani şi al stoicului Mnesarchus timp de şapte ani, care a murit la vârsta de 63 de ani în Italia, în timpul unei pandemii de gripă.

Graziano Ranocchia a declarat că straturile multiple ale acestor papirusuri au reprezentat până acum o „problemă dramatică“ în încercarea de a descifra textele. Situl Academiei lui Platon a fost redescoperit abia în secolul al XX-lea, în cartierul modern Akadimia Platonos din Atena.

S-au efectuat săpături considerabile, iar vizitarea sitului este gratuită. Situl conţine monumente importante, printre care Casa Sacră a Epocii Geometrice, Gimnaziul (secolul I î.Hr. – secolul I d.Hr.), Casa boltită proto-eladică şi Clădirea Peristilă (secolul IV î.Hr.), care este probabil singura clădire majoră ce a aparţinut, de fapt, Academiei lui Platon.

Sursa foto: Biblioteca Nazionale di Napoli / Brigham Young University / Universita di Pisa


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

O treime dintre părinții care au copii cu vârste între 5-10 ani, participanți la un studiu al Organizației Salvați Copiii, spun că cei mici folosesc Tik Tok, Instagram și alte rețele sociale / Conturile pe aceste rețele și instrumentele nu ar putea fi puse la dispoziție decât de părinți / „Minorii trebuie învățați să nu mintă în legătură cu vârsta lor”

În jur de 32% dintre părinții participanți la un studiu Salvați Copiii, care au copii cu vârste între 5-10 ani spun că fiul/fiica folosesc TikTok, Instagram, Facebook și alte rețele…
Vezi articolul