Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, al doilea cel mai vizibil ministru, după premierul Cîțu, are un mandat care pentru început poate fi asociat, între altele, cu “cel mai mic procent din PIB (pentru educație – n.r.) din istoria recentă”, cu o “soluție falimentară” pentru naveta elevilor și cu un program remedial, în contextul pandemiei, care nu e monitorizat și care nu s-a reflectat în rezultatele la Evaluarea Națională. Așa se văd, sumar, primele șase luni din mandatul celui numit “Ministrul României Educate”, analizate și comentate într-un raport pentru Societatea Academică din România de Antonia Pup, fostă șefă a Consiliului Național al Elevilor, actualmente coordonator pentru educație în cadrul ONG-ului menționat.
Documentul mai notează că proiecte precum strategia Smart-Edu sau cel referitor la biblioteca școlară virtuală au fost lăsate deoparte în acest răstimp. Pe de altă parte, au apărut noi comisii, iar ministrul a fost preocupat de modificarea legislației privind funcționarea CNATDCU.
Referitor la obiectivul de a asigura trecerea școlii prin pandemie și reluarea școlii față în față, documentul citat apreciază că “ministrul Sorin Cîmpeanu a reușit să mențină această țintă pe agenda publică, iar comunicarea constantă pe temă (…) a contribuit la traversarea pandemiei (inclusiv a pandemiei educaționale) sub deviza mediocrității. Organizarea examenelor naționale la termen este un angajament asumat și onorat al ministrului”.
Ce notează, între altele, evaluarea cu privire la primele șase luni din mandatul lui Sorin Cîmpeanu ca ministru al Educației:
- “(…) ministrul Educației se află pe poziția a doua în topul vizibilităților miniștrilor, fiind surclasat doar de prim-ministrul candidat la președinția PNL, Florin Cîțu. 8992 referințe în presă doar în luna iunie”
- “ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, se poate ,,lăuda” cu faptul că Educația se află acum la cel mai mic procent din PIB din istoria recentă – 2,5% din PIB, din care peste 70% sunt cheltuielile cu salariile cadrelor didactice”
- “Planul Național de Redresare și Reziliență negociat astăzi de oficialii români la Bruxelles prevede 3,6 miliarde de euro pentru educație. Față de varianta inițială, varianta trimisă spre aprobare către Comisia Europeană prevede înjumătățirea sumei dedicate universităților, cu 228 milioane de euro mai puțin decât bugetul promis pentru învățământul dual, tehnic și profesional, cu 106 milioane de euro mai puțin pentru programul național de reducere a abandonului școlar.”
- “Un angajament respectat la capitolul finanțare este reprezentat de introducerea, în bugetul de stat, al unei linii de finanțare dedicate burselor elevilor. (…) Guvernul a acordat anul acesta 536 de milioane de lei pentru respectarea acestui drept al elevilor, o premieră la nivel național.”
- “Nici în acest an nu a fost realizată creșterea salarială promisă cadrelor didactice în Legea 153/2017, fapt care a stârnit, nu pentru mult timp, furia sindicatelor din educație”
- “Echitatea pentru educație a presupus ca Guvernul să modifice prevederile Legii 226/2020, care acorda transport gratuit pentru elevi, astfel încât legislația de acum ne-a întors în situația decontului pentru elevii navetiști. Soluția este una falimentară pentru sistemul educațional”
- “Ministerul Educației a girat implementarea programului Școală după școală, un program național de educație remedială (…) Programul continuă să fie implementat și în perioada vacanței de vară, fără o monitorizare și evaluare din partea Ministerului Educației. Nereguli în implementarea programului au fost indicate de profesori, care, la 14 iunie 2021 încă nu primiseră fondurile promise de la Guvern pentru desfășurarea acestor ore suplimentare la clasă, dar și analizând rezultatele la Evaluarea Națională: aproape jumătate (48,97%) din elevii din mediul rural care au participat anul acesta la Evaluarea Națională nu a reușit să obțină nota 5 la proba de matematică. (…)”
- “Guvernul a aprobat prelungirea implementării programului național Sprijin la Bacalaureat, acces la facultate (ROSE), un program de granturi pentru licee și universități, în vederea reducerii abandonului școlar. Dacă, în liceele participante până acum la acest program rata de promovare a examenului de Bacalaureat a crescut, de la 49,6% la 62,88%, ceea ce indică o îmbunătățire semnificativă a situației școlare, în universități impactul a fost unul nesemnificativ”
- “Pentru aceste eleve de liceu care au reușit să ducă România pe podium (Olimpiada Europeană de Matematică – n.r.), Ministerul Educației nu s-a sinchisit să emită nici măcar un comunicat de felicitare, darămite să procedeze la crearea unor mecanisme de stimulare a tinerilor pentru a rămâne în România pentru studii”
- “În momentul în care a ajuns la Ministerul Educației, Sorin Cîmpeanu a găsit o strategie pentru digitalizarea învățământului românesc: SMART-Edu, realizată de experți în educație, reprezentanți ai mediului asociativ și de business. Până la ora actuală, strategia de digitalizare nu a fost recunoscută formal de actualul ministru”
- “Biblioteca școlară virtuală este un alt proiect aflat în stand-by”
- “Una dintre principalele probleme constatate de Sorin Cîmpeanu în momentul preluării mandatului de ministrul Educației este imposibilitatea asigurării manualelor pentru elevii care vor începe clasa a IX-a în această toamnă. Această problemă a rămas ‘în aer’, la fel cum a rămas procesul de adoptare a planurilor-cadru pentru învățământul liceal.”
- “Ministrul Educației a demonstrat că este un cunoscător al sistemului de educație prin aplicarea corectă, în anumite situații, a verticalei de putere: de pildă, atunci când a trimis Corpul de Control la unitățile de învățământ preuniversitar cu rată de promovare 0 la Bacalaureat, când a dispus măsuri împotriva bullying-ului, prin acțiune rapidă și fermă. Demiterea de urgență a inspectorului școlar general din Argeș, după ce s-a constatat că aceasta ar fi folosit elevi pentru a vota la alegerile interne din filiala locală a Partidului Național Liberal este un caz elocvent.”
- “Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a decis promovarea inițiativei de formare a unor noi comisii, între care comisia anti-bullying. Există deja o comisie cu un obiect de lucru asemănător, dacă nu identic”
- “Având drept obiectiv primordial redeschiderea școlilor și reluarea procesului instructiv- educativ față în față, în vederea învățării accelerate și remediale, ministrul Sorin Cîmpeanu a reușit să mențină această țintă pe agenda publică, iar comunicarea constantă pe temă, prin măsuri prea puțin predictibile, dar în acord cu recomandările autorităților sanitare, a contribuit la traversarea pandemiei (inclusiv a pandemiei educaționale) sub deviza mediocrității. Organizarea examenelor naționale la termen este un angajament asumat și onorat al ministrului.”
- “Aceste măsuri modeste, unele gestionate iresponsabil (v. programul național de educație remedială), sunt în contrast cu discursurile triumfaliste și promisiunile României Educate.”
Citește raportul complet
Foto: gov.ro