Pandemia a favorizat accentuarea problemelor emoţionale în rândul copiilor, cu efecte pe termen lung asupra sănătăţii mintale / 46,8% dintre minorii care au apelat la Telefonul Copilului au raportat abuz și violență în familie

Pandemia a exacerbat problemele psihologice şi abuzul în rândul copiilor, în contextul măsurilor de izolare impuse, se arată într-un comunicat de presă al Asociaţiei Telefonul Copilului, care a raportat că 52,8% dintre copiii care au apelat numărul gratuit 116111 au cerut consiliere psihologică, iar 46,8% au raportat abuz și violență în familie. În ceea ce privește profilul victimelor abuzului, 51,3% sunt fete şi 48,7% băieţi.

Complexitatea cazurilor sesizate la 116111, în perioada pandemiei, a impus alocarea unui număr tot mai mare de minute de consiliere dedicate fiecărui apel. Astfel, durata medie a unui apel a crescut, de la 10 – 15 minute în anul 2019, la 30 – 45 de minute în anul 2020. În perioada pandemiei, Asociaţia Telefonul Copilului a oferit copiilor şi părinţilor 322.537 de minute de consiliere psiho-socială şi juridică gratuite.

78,64% dintre apelanţi au expus cel puţin trei probleme pentru care au solicitat consiliere psihosocială/juridică de lungă durată.

Stările emoţionale pe care le-au experimentat copiii care au contactat serviciile de consiliere ale Asociaţiei Telefonul Copilului, în perioada pandemiei, sunt:

        – frică, anxietate şi depresie – 67,4% *

        – dificultăţi în relaţionare / nevoia de apartenenţă la grup – 63,11% *

        – singurătate existenţială / sentimentul că nu pot împărtăşi cu nimeni cine sunt şi ceea ce simt cu adevărat întrucât nu vor fi înţeleşi – 29,8%*

        – îngrijorare cu privire la absenţa persoanelor-suport – 32,1%*

        – confuzie generată de informaţiile contradictorii şi schimbările apărute în rutina vieţii – 23,5%*

        – teamă referitor la frecventarea cursurilor şcolare în contextul crizei sanitare – 18,7%*

        *Procentaje rezultate dintr-un context emoţional multiplu exprimat de copii, cei mai mulţi dintre ei regăsindu-se în mai multe stări emoţionale în acelaşi timp.

De asemenea, 68,3% dintre preadolescenţi şi adolescenţi au discutat despre nevoile psiho-emoţionale cu alte persoane (adulţi din afara familiei lor, alţi copii/colegi, rude, vecini, cadre didactice), 14,6% au discutat doar la 116111 despre problemele cu care se confruntă, 13,4% nu au dorit să ofere informaţii în legătură cu acest aspect şi doar 3,7% au discutat cu unul dintre părinţi.

Abuzul şi violenţa în familie au înregistrat o creştere alarmantă în perioada pandemiei, respectiv 46,8% din totalul situaţiilor consiliate de organizaţia noastră, comparativ cu anul 2019 când  procentajul a fost de 18,48%. Agresorii copiilor au fost: 53,4% ambii părinţi, 28,7% unul dintre părinţi sau concubinul/concubina unuia dintre părinţi, 13,5% alţi adulţi şi 4,5% un alt copil.

Profilul victimelor abuzului: 51,3% dintre victimele situaţiilor de abuz au fost fete şi 48,7% băieţi. Se identifică vulnerabilităţi în toate categoriile de vârstă, cu accent pe categoriile 0 – 6 ani, 10 – 12 ani, respectiv 13 – 15 ani.

        30,7% dintre copiii care au contactat numărul de telefon 116111 au exprimat dorinţa de a pleca de acasă, considerând acest gest drept o evadare din situaţiile de abuz la care au fost expuşi.

Bullying & cyberbullying

În perioada pandemiei, peste 30,7% dintre cazurile înregistrate se referă la bullying şi cyberbullying. În ceea ce priveşte categoria de vârstă, cea mai afectată de acest tip de abuz este categoria 13 – 15 ani, urmată de categoria 10 – 12 ani.

54,1% dintre situaţiile de abuz de tip bullying au avut loc în mediul online, ca urmare a digitalizării cursurilor şcolare, 33,2% în grădiniţă/şcoală, iar 9,8% au avut loc în spaţiul public.

Probleme educaţionale

În perioada de debut a pandemiei (martie – mai 2020), copiii şi adolescenţii au exprimat nevoia de îndrumare în vederea adaptării la învăţământul online, precum şi de gestionare a situaţiilor de bullying online

Şcoala furniza atât un mediu structurat de studiu, cât şi relaţionare cu grupul de covârstnici, aspecte care nu au putut fi atinse la acelaşi nivel în cadrul învăţământului online. 20% dintre copiii care ne-au contactat au precizat faptul că nu dispun de tehnologia necesară pentru a participa în mod activ la cursurile online. Astfel, au existat şi situaţii în care elevii au întâmpinat dificultăţi precum: absenţe nemotivate, lacune şcolare.

De asemenea, aceştia au necesitat îndrumare în vederea efectuării temelor primite din partea cadrelor didactice, pe care le-au perceput ca fiind mai multe şi mai dificil de realizat. Apelanţii ne-au relatat, de asemenea, faptul că se confruntă cu dificultăţi de asimilare a materialului predat, lipsa concentrării, precum şi nevoia de interacţiune reală cu grupul de colegi sau cu profesorii.

Mai mult decât atât, având în vedere faptul că o parte dintre elevi au avut de susţinut examene importante, respectiv Evaluarea Naţională şi Bacalaureatul, aceştia şi-au exprimat temerile cu privire la desfăşurarea examenelor, respectiv dacă le vor promova în contextul generat de pandemie.

În perioada vacanţelor s-au înregistrat numeroase solicitări din partea copiilor cu privire la petrecerea timpului liber, având în vedere faptul că o mare parte dintre aceştia s-au confruntat cu modificări ale stilului de viaţă în perioada pandemiei.

Probleme medicale

Pe fondul pandemiei s-a observat o creştere semnificativă a situaţiilor care implicau probleme medicale, precum: informare cu privire la virusul SARS-COV-2, respectarea măsurilor de siguranţă, drepturile copiilor de a beneficia de asistenţă medicală indiferent de context. Astfel, problemele medicale au fost sesizate în procentaj de 12,3%.

Consiliere juridică

Apelanţii au exprimat nevoi de consiliere cu privire la: 55,3% probleme legate de familie (încredinţarea minorilor, menţinerea legăturilor personale cu copilul pentru părintele care nu a obţinut încredinţarea, dreptul la vizită al părintelui care nu a obţinut încredinţarea), 27,7% solicitari privind drepturile copilului şi 10,8% solicitări privind drepturi legate de alocaţii/indemnizaţii pentru copil.

Referitor la consilierea juridică, o particularitate a perioadei pandemiei o reprezintă provocările nou apărute în cazurile de divorţ/încredinţare minor, iar în cele mai multe cazuri apelanţii au fost fie părintele nerezident, fie o rudă din partea acestuia în legătură cu imposibilitatea exercitării programului de vizită şi a menţinerii legăturilor personale, expunerea copilului de către părinte la situaţii de risc medical – contact cu persoane suspecte de COVID-19, utilizarea contextului pandemiei drept motivaţie pentru nerespectarea hotărârii judecătoreşti, în procentaj de 11,3%.

În contextul în care menţinerea legăturilor personale a fost perturbată pe fondul restricţiilor de circulaţie, copiii au întâmpinat dificultăţi în a comunica cu părintele nerezident, atunci când părinţii sunt separaţi în fapt/în drept, motiv pentru care apare dorul de mamă/tată, iar în unele cazuri putem vorbi despre sentimentul de abandon.

La nivelul tuturor situaţiilor înregistrate mediul de provenienţă a fost: rural (35,3%), urmat de urban (28,4%). În 36,3% dintre situaţii, apelanţii au păstrat confidenţialitatea privind mediul de provenienţă.

Regiunile din care s-au efectuat sesizări preponderent au fost: regiunea Muntenia – 25,1%, regiunea Moldova – 22,3%, urmate de regiunile Transilvania – 16,6%, respectiv Oltenia şi Banat – 11,3%. În 24,7% dintre situaţii, apelanţii au păstrat confidenţialitatea privind regiunea de provenienţă.

„Trăim o realitate greu de înţeles şi foarte dificil de gestionat. Copiii reprezintă una dintre principalele victime ale pandemiei, în contextul în care lipsa de resurse i-a izolat şi le-a afectat nu numai relaţiile cu ceilalţi, dar şi sănătatea mintală. Mai mult, cei care au fost supuşi la abuzuri acasă nu au putut să le raporteze şi au continuat să locuiască alături de cei care i-au agresat. Pandemia a anulat şi accesul copiilor la persoane suport, astfel că aceştia au fost, de multe, ori, obligaţi să îşi gestioneze singuri problemele. Este nevoie de reglementarea serviciilor de consiliere psihologică în unităţile de învăţământ, pentru ca toţi copiii să beneficieze gratuit de ajutor specializat. Asociaţia Telefonul Copilului atrage atenţia autorităţilor asupra faptului că sănătatea mintală a copiilor trebuie să devină o prioritate, pentru a evita efecte dramatice pe termen lung. Mulţumim Telekom Romania pentru că a făcut posibil accesul copiilor şi părinţilor din România la linia de asistenţă 116 111, susţinând alături de organizaţia noastră dreptul copilului de a fi ascultat şi de a primi ajutor în condiţiile excepţionale generate de pandemia COVID-19′, a declarat Cătălina Surcel, Director Executiv al Asociaţiei Telefonul Copilului.

La rândul său, Ruxandra Vodă, Director Comunicare, Telekom Romania spune că „În această perioadă dificilă am utilizat tehnologia atât pentru a ţine România conectată, dar şi pentru a face bine. Împreună cu Asociaţia Telefonul Copilului am desfăşurat campanii online de conştientizare şi de prevenire a abuzurilor şi ne-am dorit ca instrumentele gratuite prin care victimele pot solicita sprijin să fie cunoscute de cât mai multe persoane. Serviciile de consiliere oferite de partenerii noştri sunt esenţiale şi salvează vieţi, iar cei aflaţi în dificultate trebuie să aibă curajul de a le utiliza”.

Sursă foto: Pixabay