(P) Manualul de Geografie pentru clasa a VIII-a, aprobat de Ministerul Educației, prezentat de autorii Carmen Camelia Rădulescu și Ionuț Popa: Geografia României pe care o propunem noi în anul 2020 nu mai seamănă deloc cu cea pe care o știa toată lumea: elevi, profesori, părinți

Manualul de Geografie pentru clasa a VIII-a, de la Editura Art Klett, desemnat câștigător la licitația organizată de Centrul Național pentru Politici și Evaluare în Educație, în anul 2020, și aprobat de Ministerul Educației, este deschis acum pentru opțiunile profesorilor.

Manualul de Geografie pentru clasa a VIII-a, de la Editura Art Klett, a fost prezentat pentru Edupedu.ro, într-un scurt interviu, de doi dintre cei trei autori ai săi, Carmen Camelia Rădulescu și Ionuț Popa.

• Manualul digital de geografie pentru clasa a VIII-a poate fi accesat aici: https://manualedigitaleart.ro/biblioteca/art-g8
• Autorii Manualului de Geografie pentru clasa a VIII-a sunt Carmen Camelia Rădulescu, Ionuț Popa și Silviu Neguț
• Toate manualele Art și Art Klett pot fi consultate aici: https://manualedigitaleart.ro/

Cum ați construit manualul de geografie pentru clasa a VIII-a, ce e diferit față de manualele „vechi”?

Ionuț Popa: Totul este diferit față de manualele vechi. Practic, geografia României pe care o propunem noi în anul 2020 nu mai seamănă deloc cu cea pe care o știa toată lumea: elevi, profesori, părinți. Evident, informația științifică este, în mare parte, aceeași, pentru că Dunărea, Munții Carpați, Marea Neagră, unitățile majore de relief sunt tot cele care se învățau acum 40 de ani, dar maniera de a le prezenta și de a transmite și integra informația este cu totul nouă și, am avea curajul să spunem, unică în România.

De fapt, noi am schimbat modelul prin care se realizează predarea, învățarea și evaluarea cunoștințelor de geografie încă de la primul manual pe care l-am realizat împreună cu colega mea Carmen Camelia Rădulescu, pentru clasa a IV-a, pentru anul școlar 2016 – 2017. Practic, elevii care au început să gândească geografic, folosind manualele noastre de clasa a IV-a, sunt cei ajunși acum în clasa a VIII-a, iar ei sunt familiarizați cu noul stil de lucru, pentru că manualele noastre sunt aprobate pentru toți anii de gimnaziu. Mai puțin la clasa a VI-a, unde, cunoașteți desigur povestea, nu s-a organizat licitație, ci contractele au fost atribuite Editurii Didactice și Pedagogice. Dar chiar și în acel context, colectivul nostru a propus un proiect de manual, care a fost evaluat și aprobat, împreună cu cel unic aflat actualmente pe băncile copiilor, dar decizia noastră, a autorilor, a fost să păstrăm manualul pe piața liberă, ca alternativă la acel manual plin de greșeli care, după cum știți, a necesitat retipărirea întregului tiraj.

Pornind de la faptul că actul didactic este astăzi centrat de formarea și dezvoltarea de competențe, noi am construit fiecare conținut al învățării într-o formă adaptată cerințelor educației secolului XXI, așa cum spuneam, încă din clasa a IV-a, când elevii încep, pentru prima dată studiul geografiei. Originalitatea manualului de geografie pentru clasa a VIII-a și a tuturor manualelor noastre concepute pentru ciclul gimnazial este reflectată de mai multe aspecte, dintre care, cele mai importante sunt legate de:

1. abordarea didactică modernă, care oferă un echilibru între dezvoltarea dimensiunii cognitive și valorile atitudinale ale elevilor din ciclul primar și apoi gimnazial. Acesta a fost primul manual de geografie din România care a depășit abordarea descriptivă, tradițională a predării geografiei, impunând un nou demers de predare-învățare, inovator, creativ, bazat pe cunoașterea și înțelegerea relațiilor și interacțiunilor dintre procesele și fenomenele geografice prin observațiile directe și experiențele elevilor din viața lor de zi cu zi

2. metode inovative de predare-învățare: întregul demers didactic se focusează pe analiza critică, explorare, gândirea logică, pe valorificarea cunoștințelor anterioare și introducerea de noțiuni noi treptat, logic, prin tehnica întrebărilor și răspunsurilor, pas cu pas; astfel, elevul descoperă singur elementele, faptele, procesele și fenomenele geografice, rolul profesorului fiind acela de a conduce și direcționa procesul de predare-învățare către structurarea competențelor generale și specifice asumate prin noul curriculum. Cu alte cuvine, la geografie nu se mai memorează informațiile transmise de profesor, ci se observă, se analizează și se înțeleg gradual, iar evaluarea nu se mai face prin reproducerea informațiilor memorate, ci se aplică ceea ce s-a înțeles în contexte noi, practice, legate de viața cotidiană..

3. o strategie didactică modernă, ce îmbină: 

– metoda inductivă, care pornește de la observație, explorare și analiză critică, continuă cu fixarea cunoștințelor noi și se încheie cu aplicarea acestora în diverse contexte practice. O schemă simplă a secvențelor de învățare pe care am conceput-o pentru acest model este:

Observ/Explorez/Analizez critic – Rețin cunoștințe noi – Aplic/Explic.

– metoda deductivă, care pornește de la cunoștințe deja asimilate de elev, integrează noile cunoștințe, care apoi sunt fixate prin intermediul unor aplicații practice și sarcini de lucru curente, bazată pe o altă schemă de abordare:

Știu deja/Îmi amintesc – Rețin cunoștințe noi – Observ/Explorez/Analizez – Aplic/Explic.

Ideea acestui nou concept de manual de geografie s-a materializat pentru prima dată la clasa a IV-a, când s-a pornit de la elementele din viața de zi cu zi a copilului (casa, școala, cartierul), iar apoi s-au extins planurile înțelegerii și cunoașterii spre localitatea natală, regiunea (județul), țara (România), continentul (Europa), planeta (Terra), Sistemul Solar, totul în concordanță cu competențele generale și specifice și conținuturile asumate de programa școlară.

Această abordare inovativă și originală la geografia de clasa a IV-a ne-a adus, în anul 2017, o primă nominalizare pe lista scurtă a concursului internațional BELMA (Best European Learning Materials Award), iar efortul nostru de a schimba paradigma în geografie a fost încununat un an mai târziu, când, cu manualul de clasa a V-a și întregul pachet de auxiliare și materiale suport, am obținut medalia de bronz pentru grupa de vârstă 11-12 ani (lower secondary students), la același concurs. Ne mândrim că este primul și singurul premiu internațional obținut de un manual sau de un pachet educațional din România.

Pentru seria de gimnaziu, echipei noastre i s-a alăturat domnul Silviu Neguț, profesor la Academia de Studii Economice din București, vicepreședinte al Societății de Geografie din România, unul dintre cei mai cunoscuți și mai apreciați geografi contemporani. În acest fel, echipa noastră a devenit una ideală (credem noi) pentru a implementa în școală acest nou model de „gândire geografică”. Profesorul Neguț a adus rigoarea și corectitudinea științifică, doamna profesor Carmen Camelia Rădulescu, specialista echipei în didactica geografiei a adus metodele moderne de predare-învățare-evaluare, iar subsemnatul, prin experiența de peste 20 de ani în comunicarea științei, a „tradus” tot acel limbaj specific, științific, pe înțelesul copiilor, ținând cont de nivelul cognitiv și de vârstă al elevilor. Tot eu m-am ocupat de partea grafică și cartografică, împreună cu colegii din departamentele tehnic și grafic de la Art-Klett.

Același model didactic modern este valabil și la clasa a VIII-a. În mod concret, am trecut de la geografia povestită, cu clasificări și sute de denumiri care trebuiau memorate și apoi reproduse la evaluări, la geografia descoperită, înțeleasă și apoi explicată chiar de către elevi. Prin sarcini de lucru înțelept ghidate, elevul descoperă singur, pe hărți, în imagini, grafice, diagrame, activități multimedia statice, animate și interactive în manualul digital, realitatea geografică din jurul său, dobândind astfel competențele specifice asumate prin programa școlară, iar ulterior este capabil să le aplice/exerseze în contexte noi.

Ce trebuie să știe un elev care va învăța folosind acest manual, ce mesaj aveți pentru adolescenții care îl vor avea pe bănci?

Ionuț Popa: Elevii trebuie să fie convinși că prin această nouă abordare a lecțiilor nu învață doar geografie, pentru că abilitățile și competențele pe care le dobândesc sunt utile și aplicabile la majoritatea disciplinelor din gimnaziu și mai ales în viața de zi cu zi. Noi suntem colectivul care am impus analiza și gândirea critică în geografia școlară, dar faptul că un elev „citește” și interpretează informațiile de pe o hartă sau analizează datele din tabele sau grafice, descoperă o situație-geografică și apoi enunță un punct de vedere nu mai țin exclusiv de geografie, ci se integrează într-un model general de gândire. Și la istorie sunt hărți, la fel cum tabele, grafice și reprezentări sunt și la fizică, la chimie sau la biologie. A observa, a interpreta și a înțelege astfel un fenomen științific devine o metodă de învățare, un stil de a trăi, iar noi, la geografie, am încercat în toți acești ani să-i învățăm pe copii să gândească, să exploreze, să-și dezvolte competențele, inclusiv aceea de ,,a învăța să înveți”. Nu numai la geografie, ci la toate materiile, cel puțin din ariile curriculare „Științe” și „Om și societate”.

Elevii care vor avea pe bănci manualul nostru de geografie trebuie să știe că și pentru celelalte discipline din domeniul științelor – biologie, chimie, fizică – manualele Art-Klett sunt realizate în aceeași manieră aplicată, practică, experimentală, cu multe metode și tehnici moderne de predare-învățare-evaluare, cu experimente filmate prezente în versiunile digitale și cu foarte mare relevanță în viața cotidiană.

În cazul geografiei, să fie atenți la evoluțiile actuale ale unor fenomene geografice, atât din aria fizico-geografică (schimbările climatice și încălzirea globală, cutremurele vrâncene, fenomenele meteorologice extreme, viiturile și inundațiile tot mai frecvente), cât și din domeniul geografiei umane (depopularea satelor, scăderea constantă a numărului de locuitori, migrația, îmbătrânirea populației, dinamica economică, reconfigurarea unor sectoare economice, mai ales în domeniul serviciilor, cum sunt de exemplu transporturile și turismul) pe care noi le-am inclus în manual, aducându-l astfel ,,la zi” nu numai la nivelul unui act didactic modern ci și prin prisma  informațiilor științifice sau a datelor statistice.

Profesorii care acum așteaptă acest manual și care în scurt timp vor alege pentru clasele lor acest manual au nevoie de o „cheie” în care să abordeze manualul. Ce ar trebui să știe?

Ionuț Popa: Profesorii de geografie cunosc deja manualele noastre, din anii anteriori și trebuie să se aștepte la aceeași manieră interactivă, dinamică, modernă de predare-învățare-evaluare. Este adevărat, pentru mulți dintre ei acest tip de abordare poate fi incomod, pentru că îi scoate din vechile șabloane și îi obligă să se reinventeze, să descopere, la rândul lor, noile tendințe, „din mers” cum s-ar spune, odată cu elevii. Dar suntem convinși că au această capacitate, mai ales astăzi, când mijloacele moderne își fac tot mai simțită prezența în școli, când predarea online devine o necesitate și când, practic, întregul corp didactic trebuie să se perfecționeze în această direcție. Îi îndemnăm să folosească activitățile multimedia interactive de învățare (AMII) din manualul digital, să urmărească, pentru fiecare lecție animațiile/filmele pe care le-am creat pentru versiunea online a manualului și să apeleze la toate resursele disponibile (auxiliare, atlase, internet), așa cum le sugerează unele dintre sarcinile de lucru.

„Cheia” cu care profesorii trebuie să le deschidă elevilor apetitul pentru geografie și pentru cunoașterea României este una simplă: ca să înțelegi lumea din jur, nu trebuie să memorezi altitudini de vârfuri montane, sute de denumiri de subunități de relief sau de râuri; trebuie să înțelegi cauzele unor fenomene și să fii capabil să intuiești efectele pe care acestea le pot genera. Așadar, profesorii trebuie să renunțe la șabloanele învechite de predare a geografiei, să renunțe la a-i forța pe elevi să memoreze grupe montane, altitudini de pasuri și trecători, râuri care traversează sau delimitează subunități de relief, densități de populație sau centre de extracție a unor resurse și să se concentreze pe concret, pe ceea ce este vizibil, palpabil, important în legătură cu subiectul respectiv. Un elev va dori să meargă în Munții Rodnei dacă va vedea o filmare sau măcar o fotografie cu spectaculoasa Cascadă a Cailor și atunci, din curiozitate și sete de cunoaștere va reține și altitudinile vârfurilor Pietrosu și Ineu; la fel cum va fi mult mai interesat de Podișul Hărtibaciului descoperind bisericile fortificate din această subunitate a Depresiunii Colinare a Transilvaniei, decât dacă ar fi solicitat să reproducă numele a zece centre de extracție a gazului metan din aceeeași subunitate de relief.

În clasa a VIII-a se încheie un ciclu conturat de noul curriculum, cu o nouă programă și cu o nouă viziune de învățare bazată pe formarea competențelor. Cum vedeți această generație care a ajuns aici?

Carmen Camelia Rădulescu: Elevii din generația care va finaliza în anul 2021 ciclul gimnazial au fost primii actori ai schimbării curriculare, beneficiind la disciplina geografie de avantajele unei oferte curriculare concepută gradual la nivel de complexitate al competențelor specifice asumate pentru cei patru ani de studiu, dar unitară prin existența, ca punct central de referință, a celor patru competențe generale. Noul curriculum a însemnat o schimbare de paradigmă și aici avem în vedere întregul nou arsenal de finalități, conținuturi, strategii, timp, evaluare, pe care îl însumează și îl promovează. Această generație de elevi a cunoscut o ,,altfel” de geografie școlară, ieșită din tiparele prezentărilor de tip enciclopedist, bazate pe furnizarea și reproducerea de informații. Este o generație care înțelege dimensiunea reflexivă a geografiei, responsabilă de cunoașterea lumii înconjurătoare și asumarea valorilor contemporane: dezvoltare durabilă, protecția mediului, conservarea biodivrsității; în egală măsură, această generație de elvi  este instruită să descopere latura aplicativă a geografiei, acești elevi fiind capabili să exerseze raționamentul geografic, să identifice situații-problemă, să propună chiar soluții și rezolvări. Parafrazându-l pe A. Schleicher, putem aprecia că, prin cei cinci ani de studiu ai geografiei după medoda propusă de noi (clasele IV-VIII), suntem convinși că elevii sunt pregătiți să își dezvolte ,,o busolă de încredere și capacitatea de a naviga pentru a-și găsi propriul drum printr-o lume tot mai incertă, volatilă și ambiguă”. Centrarea pe elev, cu accent pe învățare și pe rezultatele învățării, centrarea pe formarea și dezvoltarea de competenţe ca element organizator central al documentelor curriculare, orientarea demersurilor educaționale către dezvoltarea cognitivă a elevilor în strânsă relație cu cea socio-emoțională a acestora (direcție spre care ,,militează” manualele noastre) reprezintă ,,instrumentele” prin care profesorul de geografie devine partenerul elevului în desfășurarea actului didactic, pregătindu-l astfel pentru schimbările tot mai rapide din societate. Era nevoie de o actualizare a viziunii de învățare, de o perspectivă holistică ca premisă a învățării permanente, iar noile documente reglatoare ne-au permis construirea unor manuale adaptate caracteristicilor și nevoilor elevilor secolului XXI, cu parcursuri de învățare diferențiate, favorabile implementării unor demersuri educaționale explicite de personalizare a educației.

• Manualul digital de geografie pentru clasa a VIII-a poate fi accesat aici: https://manualedigitaleart.ro/biblioteca/art-g8
• Toate manualele Art și Art Klett pot fi consultate aici: https://manualedigitaleart.ro/