(P) Andrei Eckstein, matematicianul care pregătește elevii pentru Balcaniadă prin platforma digitală upper.school: Imensa majoritate a elevilor buni pleacă din țară, deci foarte puțini vor deveni dascăli

4.220 de vizualizări
Andrei Eckstein / Foto: Facebook
“Imensa majoritate a elevilor buni pleacă din țară”, ceea ce face ca foarte puțini copii talentați la matematică să devină profesori. “Asta va face ca în curând talentele să nu mai poată fi descoperite sau, dacă sunt descoperite, să nu mai poată să înflorească”. Avertismentul vine de la matematicianul Andrei Eckstein, profesor universitar în Timișoara care și-a obținut doctoratul la L’Université Paris 13. De 10 ani este implicat în pregătirea și selecționarea lotului național de juniori pentru Balcaniadă, iar anul acesta îi mentorează pe olimpici prin intermediul platformei upper.school.
  • Olimpicii din clasele a VII-a și a VIII-a cu rezultate foarte bune la olimpiada națională și care vor să ajungă la Olimpiada Balcanică de Matematică pentru Juniori 2020 se pregătesc online gratuit, anul acesta, prin intermediul platformei upper.school.
  • Programul online lansat de Fundația Upper Education aduce alături de copiii pasionați de matematică profesori care lucrează cu olimpicii, precum și foști olimpici români

Într-un interviu acordat pentru Fundația Upper Education, Andrei Eckstein a vorbit despre motivele pentru care olimpicii care au sub 15 ani și jumătate și participă la Olimpiada Balcanică de Matematică pentru Juniori și-au făcut o tradiție în a câștiga pentru România locul I pe țări la Balcaniadă (în ultimii 10 ani, România a fost pe primul loc pe națiuni de opt ori și pe locul doi de două ori).

Creator de probleme pentru olimpiade, concursuri și reviste de matematică, Andrei Eckstein spune pentru Upper Education că eliminarea materiei din semestrul II din programele de examen, în contextul pandemiei, “este o măsură normală. Bacalaureatul ar trebui să verifice unele competențe de bază și o anumită maturitate în gândire. Atât asimilarea noțiunilor de bază, cât și maturitatea pot fi verificate și fără un capitol sau altul”.

“Important este ca Evaluarea Națională și Bacalaureatul să-și îndeplinească rolul. Faptul că aceste examene urmează niște șabloane atât în structură, cât și în conținut are consecințe nefaste în stimularea originalității raționamentului și în găsirea soluției la probleme practice din viață care nu vor veni niciodată într-o formulare tipizată”, atrage atenția matematicianul.

Upper Education: Cum a început pasiunea pentru matematică și pentru inventarea de probleme?

Andrei Eckstein: Pasiunea pentru matematică am moștenit-o de la părinții mei. Tatăl meu a fost olimpic internațional și se ocupa de ani buni cu pregătirea copiilor pentru olimpiade. Compunea probleme și se mândrea cu faptul că problemele propuse de el la diversele concursuri aveau nivelul de dificultate potrivit: nici prea grele, nici prea ușoare. Apoi, tatăl meu era un excelent rezolvitor de probleme: din multe surse mi s-a povestit cum uimea dând aproape instantaneu soluții la probleme pe care profesori reputați se străduiseră în van vreme îndelungată să le rezolve.

Nu e întodeauna ușor să ai un asemenea model lângă tine. Îți poate părea normal ca, dacă ești bun la matematică, să găsești instantaneu rezolvările. În cazul meu, a durat ceva până când mi-am găsit drumul. Așa cum a spus Brâncuși când a părăsit atelierul lui Rodin, “nimic nu crește la umbra unui stejar bătrân”.

Pe de altă parte, am învățat multe de la tatăl meu. Nu numai matematică propiu-zisă, dar și lucruri conexe: ce este valoros și ce nu la o problemă, cum să-ți pui mereu diverse alte întrebări odată ce ai răspuns la cea din problemă.

La mine pasiunea pentru matematică n-a venit chiar foarte repede. O anume plăcere, da, am avut-o de mic copil. Am participat la diversele faze ale olimpiadei, dar nu pot spune că munceam cu pasiune și zel la matematică.

Totuși, nu am avut ezitări la ce facultate să merg, deși părinții îmi sugeraseră Calculatoarele.

După ce am terminat facultatea a fost reluată apariția revistei RMT la care tatăl meu era redactor principal. Asta mi-a oferit un excelent prilej de a crește. Am fost implicat de la început, având roluri mărunte (corectarea soluțiilor primite de la copii, evidențierea greșelilor frecvente și a soluțiilor deosebite). Discuțiile purtate în această perioadă cu domnul profesor Dorel Miheț au fost semnificative și importante. Activitatea mea a fost apreciată și încurajată. Pe-atunci mi-a apărut și prima problemă în RMT, o problemă extrem de naivă (care a mai și apărut greșită din cauza unei erori de tipar).

După ce mi-am terminat doctoratul și m-am întors în țară, eram hotărât să mă implic și mai mult la RMT și în pregătirea elevilor pentru olimpiade. Astfel am ajuns cu timpul să mă ocup într-o măsură tot mai mare de RMT, să țin lecții la centrul de excelență, să colaborez la VO. Au urmat chemarea la Olimpiada Națională și implicarea tot mai adâncă în lumea olimpiadelor.

Legat de problemele propuse: nu pot spune că sunt un propunător prolific. Ideile îmi vin ocazional, pornind de la alte probleme. Uneori sunt întrebări conexe, alteori provin din modificarea completă a regulilor dintr-o altă problemă. Sigur, uneori e doar o idee, venită aparent din senin.   

Upper Education: Ați avut vreodată un blocaj în crearea de probleme?

Andrei Eckstein: Creația de probleme este ceva secundar. Rar mi se întâmplă să îmi propun să creez o problemă. Nefiind nicio presiune, nu pot vorbi de blocaj. E clar că uneori ești mai inspirat și alteori mai puțin.

Upper Education: Ați participat, în calitate de coordonator, la numeroase olimpiade și competiții internaționale. Ce deosebește Olimpiada Balcanică de Matematică pentru Juniori, de Olimpiada Internațională de Matematică, în afara țărilor participante?

Andrei Eckstein: În afară de numărul mai mic al țărilor participante, este relevantă unitatea geografică a Balcanilor. Mulți dintre profesorii implicați înțelegem mai mult sau mai puțin limbile celorlalte țări, urmărim problemele de acolo, cunoaștem sistemul de pregătire și selecție. Este o Comunitate de idei și de valori.

A doua deosebire vine din programa concursului, una adaptată nivelului de cunoștințe ale unui elev de gimnaziu.

Upper Education: Olimpiada Balcanică de Matematică pentru Juniori aduce “tradițional” locul I pe țări pentru România. Care este motivul?

Andrei Eckstein: De obicei ne clasăm pe primul loc, dar nu întotdeauna. România are câteva avantaje clare față de alte țări: în primul rând, existența unei emulații la nivel național (părinții și-ar dori sa-și știe copiii talentați la matematică și, dacă e cazul, îi sprijină să-și atingă potențialul), apoi existența unor concursuri care depistează talentul matematic încă din ciclul primar, existența unor culegeri excepționale, mai ales pentru gimnaziu (în special unele de la editura GIL) și nu în ultimul rând tradiția în care s-au perfecționat profesorii capabili să-i sprijine pe elevii lor pentru a progresa în matematica de olimpiadă.

Upper Education: Olimpiada Balcanică de Matematică pentru Juniori 2020 se va susține ca până acum sau pandemia COVID-19 a modificat și programul competiției internaționale?

Andrei Eckstein: Nu am deocamdată nicio informație. Oricum nu se va putea susține ca până acum pentru că întreg procesul de selecție a fost întrerupt în toate țările.

Upper Education: Ați simțit schimbarea generațională a elevilor – atât educațional, cât și din punct de vedere psihologic – pe care îi selecționați și pregătiți pentru lotul național de juniori, din 2010 de când ați început această activitate și până astăzi? Cum sunt copiii pe care îi pregătiți astăzi, față de cei din 2010 și față de propria dvs generație?

Andrei Eckstein: Copii deștepți au existat mereu. Poate că numărul celor care sunt dispuși să-și investească cea mai mare parte a timpului liber în a face matematică a mai scăzut. Pe de altă parte, copiii de azi sunt mai bine informați decât cei de acum 10 ani (și incomparabil mai bine informați decât cei din generația mea). Din păcate, și la nivelul profesorilor valoroși înregistrăm un declin numeric. Partea pozitivă a acestui fenomen este că mulți dintre copii devin înclinați spre a-și coodona singuri pregătirea, căpătând de timpuriu independență și maturitate.

Upper Education: Ce se întâmplă, astăzi, cu cei mai buni elevi și studenți care vă trec prin mână? Reușiți să îi păstrați în țară?

Andrei Eckstein: Imensa majoritate a elevilor buni pleacă din țară. Nu mă refer numai la cei care participă la Olimpiada Balcanică, ci și la aproape toți cei care merg la Olimpiada Națională de Matematică (ONM). Urmarea este că nu îi putem reține în sistem pe cei talentați, foarte puțini dintre ei vor deveni dascăli. Asta va face ca în curând talentele să nu mai poată fi descoperite sau, dacă sunt descoperite, să nu mai poată să înflorească. Unii dintre acești olimpici păstrează, fie și o vreme, contactul cu lumea olimpiadelor și ne ajută cu lecții sau probleme. Pe câțiva dintre ei îi vedeți implicați în programul upper.school.

Dintre studenți, majoritatea rămân în țară, la o multinațională. Depinde însă și de facultate.

Upper Education: Din 2010 și până acum, societățile s-au digitalizat într-un ritm alert. Pregătirea o faceți astăzi, cu olimpicii, prin intermediul tehnologiei. Măsurile de limitare a pandemiei COVID-19 ne-au obligat pe toți să ne continuăm activitățile într-o proporție extrem de mare digital. Mai este posibil ca, din septembrie, școala românească să continue pregătirea elevilor excluzând total digitalul – așa cum se întâmplă în numeroase școli?

Andrei Eckstein: Da, este posibil. Nu este de dorit acestă excludere, dar mă tem că nu toată lumea este pregătită să accepte digitalul în școală. Oricum, faptul că acestă pandemie a obligat profesorii să accepte acest mediu și i-a familiarizat cu acest univers nu poate fi decât benefic pentru anii care vin.

Upper Education: Ministrul Educației a anunțat că materia din semestrul al II-lea nu mai face parte din programa de examen pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat. Cum priviți această măsură?

Andrei Eckstein: Este o măsură normală. Bacalaureatul ar trebui să verifice unele competențe de bază și o anumită maturitate în gândire. Atât asimilarea noțiunilor de bază, cât și maturitatea pot fi verificate și fără un capitol sau altul. Important este ca Evaluarea Națională și Bacalaureatul să-și îndeplinească rolul. Faptul că aceste examene urmează niște șabloane atât în structură, cât și în conținut are consecințe nefaste în stimularea originalității raționamentului și în găsirea soluției la probleme practice din viață care nu vor veni niciodată într-o formulare tipizată.   

Upper Education: Lucrați atât cu studenți, cât și cu elevi de gimnaziu. Cum reușiți să predați la grupe de vârstă atât de diferite? De unde vin olimpicii pe care îi selectați? Din școli în care au avut norocul să îi îndrume profesori cu mare pasiune pentru performanța matematică sau, mai degrabă, din familii cu această atenție?

Andrei Eckstein: Indiferent cui îi predai, trebuie să-i vorbești pe înțelesul lui, să te adaptezi la nivelul lui de cunoștințe, la capacitatea lui de înțelegere. Acestea depind de vârstă, dar nu numai de vârstă. Important e să te poți adapta, chiar și din mers.

Majoritatea copiilor care ajung la lotul de juniori vin de la școli bune. Dacă n-au fost de la început în astfel de școli, părinții care au văzut potențialul copiilor lor i-au mutat la școlile (profesorii) care fac perfomanță. Desigur, am avut și excepții, copii de la sat care au luat medalii de aur la Balcaniada de juniori și au strălucit apoi și ca seniori.

Upper Education: Sunteți matematician cu doctorat la L’Université Paris 13. De ce v-ați întors din Franța, după doctorat?

Andrei Eckstein: De când am plecat am știut că mă voi întoarce. Îmi plăcea viața de aici. Am niște rădăcini. Pentru mine au fost importante. Asta nu înseamnă că m-am grăbit înapoi. Pentru mine a fost o ocazie extraordinară să văd lumea, să-mi extind cunoștințele în toate domeniile.

Upper Education: Cine sunt mentorii dvs și cât de importanți au fost ei, în parcursul dumneavoastră?

Andrei Eckstein: Am avut norocul să întâlnesc mulți oameni de la care am avut lucruri de învățat. Îmi este greu să-mi dau acum seama exact de la cine ce am învățat. Orice conversație cu un profesor sau un elev te poate îmbogăți. 

A fost, în primul rând, tatăl meu. Am învățat de la el multă matematică, preocuparea pentru claritate și eleganță. Am aflat ce face o problemă ,,bună”, merituoasă, și ce este o imitație fără valoare.

Apoi, la fel de multe lucruri importante le-am învățat de la Dorel Miheț. Poate că și pentru faptul că preda metodica la facultate, avea mereu exemple reprezentative pentru fiecare gen de problemă. Am avut foarte multe discuții cu dl. Miheț și sper să mai avem la fel de multe. Am discutat deseori subiectele de la concursul Topan și nu numai. Am învățat cât de important este modul de formulare a enunțului, dar și buna echilibrare a subiectelor, adaptarea lor la nivelul concurenților. 

De la Mircea Fianu am învățat că uneori este mai important să înțelegi problema, să-i găsești dedesubturile, decât să te rezumi doar la a o rezolva. Sigur, un elev care are de rezolvat o problemă într-un concurs nu are luxul ăsta, dar cei pasionați de matematică îl au. Am făcut cu Mircea Fianu în câteva rânduri subiecte pentru olimpiadă și mereu am învățat câte ceva.

L-aș mai aminti aici și pe profesorul meu din primii ani de liceu, Mihail Mogoșanu, care ne-a arătat cât de frumoasă poate fi matematica.

Upper Education: Ați construit și întrețineți site-ul https://pregatirematematicaolimpiadejuniori.wordpress.com/, în care publicați constant informații și materiale utile pentru pregătirea elevilor pentru Balcaniada de juniori. Practic ați avut o contribuție importantă de-a lungul timpului la pregătirea copiilor buni la matematică pentru Balcaniada de juniori. Care a fost reacția, în momentul în care ați primit propunerea de a face parte din programul dezvoltat de upper.school, și de ce ați acceptat să participați?

Andrei Eckstein: Site-ul l-am făcut ca să-i ajut pe copii să aibă mai ușor acces la tot ce am crezut că le-ar fi util în pregătire.

Ar fi frumos să spun că am acceptat cu entuziasm și fără ezitare posibilitatea de a extinde ajutorul și la niște lecții. Adevărul e că am avut unele rețineri datorate programului meu încărcat și temerilor legate de eventuale dificultăți tehnice, dar în cele din urmă sunt bucuros că am acceptat. Pot pe această cale să completez ceea ce am început cu site-ul adăugând niște lecții.

Mă bucur să pot dialoga și pe parcursul anului cu acești copii deosebiți. Le mulțumesc organizatorilor, în special doamnei Lioara Ivanovici și domnului Adrian Dragomirescu pentru ocazia acordată, pentru ajutor și disponibilitate.

Vezi aici mai multe despre Andrei Eckstein

Despre Programul JBMO

Olimpicii care aspiră să ajungă la JBMO (Olimpiada Balcanică de Matematică pentru Juniori) ediția 2020 pot beneficia, în mod gratuit, de un program online de pregătire lansat de Fundația Upper Education.

Programul se desfășoară online, prin intermediul platformei upper.school, și aduce un concept unic în România. Mai exact, programul facilitează accesul elevilor eminenți la pregătire cu profesori de top, cu rezultate excelente în pregătirea olimpicilor. De asemenea, participanții vor fi mentorați de foști olimpici români care au studiat la facultăți de prestigiu.

Programul este deschis olimpicilor din clasele a VII-a și a VIII-a care au obținut rezultate remarcabile la olimpiada națională.

Citește și:

4 comments
  1. Si daca termina facultatea de matematica ce se intampla? Titular in invatamant nu va putea deveni pentru ca posturile sunt ocupate de profesorii pensionari care nu mai ies cu ajutorul statului care le permite sa ramana si dupa pensionare in invatamant.Asa ca devine suplinitor ani de zile chiar daca are gradul 1 sau doi luate.

  2. Felicitari domnului profesor pentru implicare. Ar fi util ca ministerul sa se implice mai mult in activitatea de pregatire si de sustinere a elevilor in special la suportul logistic. In acest fel poate oferim o alternativa viablia si pentru elevii merituosi de la sate care nu au ocazia sa ajunga la licee sau scoli de renume si care in final domina lotul olimpic. In acest sens o pregatire online temeinica cu participarea tuturor elevilor care au trecut de etapa judeteana ar fi de succes. Chiar daca vrem sa admitem sau nu, invatamantul din perioada comunista era la un nivel performant pentru acele timpuri, poate singurul lucru extraordinar din acele vremuri tulburi.

  3. Continuam perioada comunista, cine nu stie mate, e prost?
    Ne educam copiii unilateral si din pacate oameni tineri cresc cu o mentalitate invechita si pervertita. Balcaniada, olimpiada, preluate din epoca rosie, sorry, nu mai vrem.

    1. Raspunsul la intrebarea dvs este da. Sigur, ar trebui mai intai sa definim ce inseamna prost, ca sa ne asiguram ca discutam aceeasi limba.
      Cat despre educatia unilaterala, nu inteleg ce vreti sa spuneti. Imi amintesc ca, pe vremea mea, aveam cel putin 12 materii in orar si nu eram prezent doar la una.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

O profesoară din Sighetu Marmaţiei a fost înregistrată de elevi adresând injurii ministrei Educației, Ligia Deca: “Avem un ministru al Educaţiei care în viaţa ei nu a predat o oră” / Mai multe plângeri au fost făcute la Inspectoratul școlar

O profesoară de la Colegiul Naţional Pedagogic “Regele Ferdinand” din Sighetu Marmaţiei a fost înregistrată în timp ce afirmă în faţa elevilor că Ligia Deca, ministrul Educaţiei, “nu a predat…
Vezi articolul

Dacă aș fi ministrul Educației, aş anula tot ce înseamnă hârtii la nivel de şcoală, spune președintele FSLI Simion Hăncescu: Astăzi, dacă vine un inspector să verifice o unitate de învăţământ, cere acele bibliorafturi, în loc să meargă la sala de clasă şi să vadă exact care e nivelul de pregătire al elevilor

„Dacă eu aş fi ministrul Educaţiei, aş lua o decizie radicală, aş anula tot ce înseamnă hârtii la nivel de şcoală şi să vedem ce se întâmplă cu învăţământul”, a declarat…
Vezi articolul

Tichete educaționale 2024. A fost extins termenul pentru depunerea cererilor până în data de 23 octombrie / Banii pentru cardurile încărcate în anul școlar 2023-2024 pot fi cheltuiți înclusiv până în data de 31 decembrie 2024

Părinții care vor să primească cardurile educaționale în valoare de 500 de lei pentru anul școlar în curs 2024-2025 mai pot depune cererile la secretariatele școlilor până în data de…
Vezi articolul