La conferința de presă în care s-au anunțat rezultatele finale de la Evaluarea Națională 2022, Sorin Cîmpeanu a vorbit din nou, în principiu, despre consilierea școlară de la sfârșitul clasei a VIII-a în care elevii să fie sfătuiți, de diriginți sau consilieri școlari, ce liceu să aleagă. Ministrul nu a insistat pe subiect, spunând doar că pentru anul acesta s-a făcut un instructaj diriginților, pentru a le explica părinților cum să înregistreze corect opțiunile. Apoi le-a cerut secretarilor de stat să dea sfaturi elevilor și părinților.
- Între 4 – 11 iulie 2022 are loc completarea opțiunilor în fișele de înscriere de către absolvenții clasei a VIII-a și de către părinții acestora, asistați de diriginții
- Pe 14 iulie are loc repartizarea computerizată
- Pentru un ghid de completare a fișei și detalii despre cum funcționează algoritmul de repartizare puteți citiți aici.
Inspectoratul Școlar București nu a dat până acum niciun sfat părinților și elevilor, în calitate de organizator și gestionar al admiterii în București. În schimb, în conferința de presă când au fost anunțate rezultatele finale ale Evaluării Naționale, ministrul Educației a spus că: “Este nevoie de orientare școlară la finalul clasei a VIII-a. Este nevoie să fie obligatorie pentru școală, dar facultativă pentru copii și părinți. În cadrul acestei orientări școlare cu siguranță vor fi abordate aspecte ce țin de abilitățile, aptitudinile și așteptările fiecărui elev, personalizat, astfel încât să poată beneficia de o îndrumare profesionistă din partea școlii, obligatorie pentru a-și alege drumul în viață trecând prin studii liceale.
Pentru anul acesta s-a făcut un instructaj cu privire la diriginți, pentru a le explica părinților cum să înregistreze corect opțiunile”, a spus ministrul Educației, la conferința privind rezultatele Evaluării Naționale 2022, după contestații.
La rândul său, secretarul de stat pentru învățământ preuniversitar, Sorin Ion, a dat „un sfat”: „ceea ce trebuie să ia în considerare elevii și părinții este poziția în ierarhie, mai puțin valoarea absolută a mediei, pentru că repartizarea se face în funcție de poziția în ierarhie, și sfatul e unul simplu: cu cât poziția în ierarhie e mai jos, cu atât numărul de opțiuni trebuie să fie mai mare pentru a nu risca să rămână nerepartizați chiar dacă va exista o etapă ulterioară de repartizare”, a spus Sorin Ion.
Amintim că anul trecut, atunci când și-au ales un liceu, pentru elevii bucureșteni, părerea consilierului școlar a fost abia pe ultimul loc, potrivit unui studiu privind opțiunile școlare și profesionale ale elevilor din clasele a VIII-a, întocmit de către Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CMBRAE). Studiul a fost realizat în perioada 28 octombrie – 11 noiembrie 2020 și a fost făcut public cu puțin timp înainte repartizării computerizate din 2021.
- Prezentăm ca referință studiul de anul trecut pentru că anul acesta Centrul nu a prezentat alt studiu asemănător, cu precizarea că, spre deosebire de anul trecut, sunt cu peste 3.600 mai mulți elevi anul acesta în Capitală care au terminat clasa a VIII-a, fiind generația care a intrat obligatoriu în clasa pregătitoare la școală.
În anul şcolar 2020-2021, CMBRAE a realizat studiul privind opțiunile şcolare ale elevilor din clasele a VIII-a, pentru întreaga populație şcolară aflată la finalul ciclului gimnazial, cu implicarea profesorilor consilieri şcolari din municipiul Bucureşti, prin intermediul platformei educaționale online AMN Insight. Aplicarea chestionarului s-a realizat prin intermediul profesorilor consilieri şcolari.
În aceste condiţii, studiul privind orientarea şcolară şi profesională a elevilor din clasele a VIII-a a fost realizat în urma investigării opţiunilor unui număr de 8.083 elevi (74,15% din totalul populației școlare din clasele a VIII-a din 2021).
Din totalul elevilor respondenți din București, 3.086 au afirmat că prietenii sunt un factori important, adică aproape 40 % din populația de clasa a VIII-a de anul trecut.
La nivelul sectoarelor, elevii din sectorul 6 au fost cei mai mulți și a fost înregistrat un număr de 589.
Pe locul al doilea a fost sectorul 3, cu un număr de 579 de elevi.
Cel de-al treilea loc în privința elevilor care au menționat prietenii ca factor decisiv în alegerea liceului este sectorul 4, cu 527 de respondenți.
Sectorul 2 a ocupat locul 4, cu 499 de elevi. Penultimul loc i-a revenit sectorului 1, cu 497 de elevi ce au ales prietenii. În sectorul 5, un număr de 395 de respondenți s-au consultat cu prietenii.
În raport, 3 colegii se aflau anul trecut în topul preferințelor. Colegiile Naționale ”I. L. Caragiale”, ”Gheorghe Lazăr” și ”Gheorghe Șincai” ocupau primele 3 locuri în preferințele elevilor în topul liceelor la nivelul municipiului București.
La filiera tehnologică, Colegiul Economic “Virgil Madgearu” ocupa primul loc, iar la filiera vocațională, Liceul de Arte Plastice “Nicolae Tonitza” atrăgea cele mai multe opțiuni.
Opiniile respondenților cu privire la alegerea traseului educațional se concentrau anul trecut, în primul rând, pe aptitudinile personale (43,25%) ceea ce arată un nivel semnificativ de înțelegere a cunoașterii de sine din partea elevilor în explorarea posibilităților de dezvoltare a carierei, sublinia raportul CMBRAE. Alegerile exprimate de elevi erau influențate, ca și în anii anteriori, de următorii factori precum: apropierea școlii de casă (31,93%), profilul ales este necesar pentru a practica profesia pe care doresc să o urmez (31,41%), și prestigiul școlii (24,80%).
Prin răspunsurile acordate, elevii demonstrau încredere în potențialul individual de reușită în ceea ce privește admiterea la liceul ales. 68,72% dintre elevi considerau în mare și foarte mare măsură că vor reuși să fie admiși la liceul ales. Același optimism și încredere (74,55%) în potențialul propriu le regăsim la elevi, în ceea ce privește reușita în cariera pe care și-o doresc, pentru care 88,43% sunt dispuși să depună efort în mare și foarte mare măsură în vederea atingerii acestui obiectiv, se arată în documentul menționat.
Câți consilieri școlari sunt
“E nevoie de resursă umană, pentru că în momentul de față avem 2.500 de consilieri pentru 3.000.000 de elevi”, a menționat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, pe 7 iunie 2021, după o ședință de guvern. La acea vreme, el a anunțat un proiect pilot prin care să existe câte un consilier școlar, plătit din fonduri europene timp de doi ani, în 1.000 de școli. „Vrem să aibă câte un consilier școlar, câte un psiholog (…) până la finalul anului 2023, începând, dacă se poate, din toamna acestui an”, spunea oficialul în 2021.
Tot atunci, Cîmpeanu a mai spus că este nevoie de o nouă lege, iar „în această nouă lege, fiecare școală va trebui să aibă câte un consilier școlar cu dublă competență: asistență – psihopedagogică și orientare școlară – chiar și școlile cu 200-300 de elevi, peste 500 de elevi să fie al doilea, peste 1.000 al treilea, peste 1.500 al patrulea consilier. E nevoie de resursă umană, pentru că în momentul de față avem 2.500 de consilieri pentru 3.000.000 de elevi”.
Devalorizarea notelor față de anul trecut
Situația privind optimismul ar putea fi diferită anul acesta, având în vedere doi factori importanți care au dus la o devalorizare a notelor, potrivit unei analize Edupedu.ro: numărul mai mare de elevi și numărul crescut de note mari, comparativ cu anul trecut. Poziția în ierarhia de la Evaluarea Națională, în București, s-a schimbat anul acesta cu peste 1.200 de locuri față de anul trecut pentru un elev cu media 9, de exemplu. La media 7, diferența e de aproape 3.000 de locuri.
O analiză a datelor de anul trecut și a celor de anul acesta, realizată de Edupedu.ro pe baza ierarhiei publicate de Ministerul Educației, arată că, practic, elevi cu note mari vor ajunge la licee la care anii trecuți s-a intrat cu medii mici. Pe scurt spus, media ultimului intrat la o specializare anul trecut a devenit irelevantă pentru anul acesta.
Foto: © Syda Productions | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.