Orice persoană cu studii superioare ar putea să devină cadru didactic, chiar dacă nu a urmat programele de formare psihopedagogică sau nu are masteratul didactic, potrivit unei excepții din proiectul Legii învățământului preuniversitar. Aceștia ar urma să susțină o probă de verificare a cunoștințelor pedagogice, probă organizată de CNFDCD (Centrul Național de Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică), după cum apare în documentul citat.
- Amintim că cele două proiecte de legi pentru învățământul preuniversitar și superior au fost lansate în dezbatere publică până în data de 24 august, iar după această etapă vor fi ajustate în funcție de propuneri, aprobate în Guvern și trimise în Parlament pentru a parcurge procesul legislativ. Potrivit acestor proiecte, există modificări în ceea ce privește titularizarea profesorilor.
Iată ce prevede art. 127 din proiectul de lege:
“(1) Studenţii şi absolvenţii de învăţământ superior care optează pentru cariera didactică au obligaţia să absolve cursurile unui masterat didactic cu durata de 2 ani ori programele de formare psihopedagogică de nivel I, respectiv II, acreditate conform legii.
(2) Prin excepție, pot opta pentru cariera didactică și absolvenți ai învățământului superior care nu au parcurs formarea inițială prevăzută la alin.(1), sub condiția susținerii și promovării unei probe suplimentare de examinare a cunoștințelor teoretice de pedagogie pentru debutul în stagiatura didactică, organizat de CNFDCD la nivelul structurilor teritoriale“.
Astfel, traseul este mult mai ușor pentru cineva care nu are formarea inițială și pregătire în domeniu, decât pentru cei care se pregătesc pentru asta prin modulele psihopedagogice, masterat didactic sau facultate de specialitate.
Ioana Lazăr, secretarul general al Ministerului Educației, a declarat într-un interviu pentru Edupedu.ro că „în momentul în care cariera didactică nu este ofertantă pentru absolvenții de top, atunci nu poți să ai pretenția ca aduci în sistemul de învățământ preuniversitar cei mai buni profesori. În momentul în care salariile vor crește și debutantul va avea un salariu suficient ca să-i permită să își întemeieze o familie, să facă un credit, să pornească în viață, eu sunt convinsă că acea carieră didactică va deveni ofertantă pentru cei mai buni absolvenți”.
Aceasta a mai spus că „cei care nu au formare inițială cu DPPD-uri, masterat didactic, dar au studii superioare, doresc să se facă profesori, vor putea face acest lucru prin această stagiatură”.
„Cred că trebuie să începem să fim un pic mai deschiși în ceea ce înseamnă recunoașterea competențelor din contexte formale, informale și așa mai departe. Tocmai de aceea, Centrul Național pentru Formarea și Dezvoltarea Carierei Didactice va avea ca scop principal o cartografiere a nevoilor de formare profesională, va fi o instituție esențială”, a completat aceasta.
- Amintim că Edupedu.ro a scris în 2019 că formarea inițială a profesorilor se face în România prin urmarea unui modul psihopedagogic în timpul facultății, la care poate participa orice student, indiferent dacă termină cu media 5 la disciplina pe care vrea ca el însuși la să o predea în preuniversitar.
- Cunoscute ca modulele pedagogice sau “DPPD-uri” [pentru că sunt organizate de către Departamentele pentru Pregătirea Personalului Didactic], aceste rute falimentare de formare a cadrelor didactice produc, la final, absolvenți gata să intre în clase, dar cu o experiență practică de maximum 3 ore de predare, avertiza într-o analiză pentru Edupedu.ro fostul secretar de stat în Ministerul Educației, Oana Badea.
Potrivit proiectului de lege, Centrul Național pentru Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică are următoare scopuri:
Care sunt etapele pe care viitorii profesori trebuie să îi parcurgă pentru a putea preda, conform proiectului Legii învățământului preuniversitar
În proiectul Legii învățământului preuniversitar apare că, indiferent de formare, cei care vor să fie profesori vor trece printr-un mentorat, timp în care vor fi încadrați cu jumătate de normă și vor fi plătiți cu salariul mediu net pe economie, apoi va urma licențierea.
Edupedu.ro a scris că, pentru a deveni profesori, absolvenții de învățământ superior sunt în continuare obligați “să absolve cursurile unui masterat didactic cu durata de 2 ani ori programele de formare psihopedagogică de nivel I, respectiv II, acreditate conform legii”, după cum apare în proiectul amintit anterior.
Astfel, o noutate prevăzută la acest capitol permite ca, în loc de master didactic, cei care nu au absolvit formarea inițială să susțină un examen la Centrul Național pentru Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică (CNFDCD).
În proiectul legii Educației în învățământul preuniversitar, au fost introduse programe noi de formare inițială pentru profesori. Se propune la art. 130, din cadrul capitolul referitor la Formarea inițială a personalului didactic de predare, ca cei vor să devină cadre didactice trebuie să urmeze:
a) module dedicate activității didactice în învățământul profesional;
b) module dedicate evaluării, respectiv proiectare, realizare, interpretare, utilizare și revizuire, concomitent cu includerea în componenta de practică a competențelor în evaluare;
c) un modul care să faciliteze formarea competențelor elevilor aferente disciplinei “Educație pentru viață”;
d) un modul pedagogic de alfabetizare funcțională.
- Nu este precizat dacă indiferent de specializarea pe care vrea să o urmeze viitorul cadru didactic, trebuie să parcurgă toate cele 4 module
- Nu este precizată nici durata modulelor
După obținerea masterului didactic, pe baza acestor acorduri-cadru, unităţile/instituţiile de învăţământ care asigură formarea iniţială încheie contracte de colaborare cu durata de 1 – 4 ani, pentru stabilirea condiţiilor de organizare şi desfăşurare a stagiilor practice. Stagiul durează un an.
Debutul în profesie se realizează după parcurgerea stagiaturii didactice, la finalul căreia cadrul didactic stagiar susține examenul de licențiere pentru cariera didactică, ce cuprinde două componente de evaluare sumativă:
a) raportul de evaluare a stagiului practic;
b) examen scris.
(8) Certificarea calității de cadru didactic cu drept de practică se obține în urma promovării examenului de licențiere pentru cariera didactică.
„Examenul naţional de licențiere în cariera didactică este organizat de Ministerul Educaţiei, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi constă în:
a) etapa I, eliminatorie – analiza raportului de evaluare a stagiului practic, care cuprinde date privind activitatea profesională la nivelul unităţii de învăţământ, și a portofoliului profesional personal, realizată de DJIP/DMBIP și de Corpul de mentorat și licențiere în cariera didactică;
b) etapa a II-a – examinarea scrisă, pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educaţiei, pentru fiecare specialitate în parte, realizată la finalizarea stagiaturii didactice cu durata de un an şcolar.
Stagiarii care promovează examenul de licențiere în cariera didactică dobândesc titlul de cadru didactic cu drept de practică în învăţământul preuniversitar.”
Redăm discuția pe această temă:
“Edupedu.ro: De ce faceți dumneavoastră pregătirea aceasta în școală, practica?
Ioana Lazăr: Practica este esențială.
Edupedu.ro: De ce nu mai vine din universitate, pentru că acum văd că nu se atinge nimeni de universități. Livrează an de an, dacă vă uitați pe procentele de absolvenți din promoția curentă de la titularizare, au scoruri important mai slabe din totalul candidaților.
Ioana Lazăr: Anul acesta știu că au fost ceva mai bune decât anul trecut.
Edupedu.ro: Sunt ușor mai bune, dar ar trebui să fie absolvenți cu cunoștințele la ei, totul la zi, ar trebui să fie proaspătă toată materia și toate celelalte. Și vin cu o calitate din ce în ce mai slabă, dar nimeni nu se duce să le spună universităților „ne trebuie așa ceva și noi trebuie să-i recalificăm”.
Ioana Lazăr: Nu știu dacă neapărat este vorba de ceea ce fac sau nu fac universitățile, pentru că universitățile au și absolvenți foarte valoroși. Problema este cât de atractivă este cariera didactică pentru cei mai valoroși absolvenți ai universităților. În momentul în care cariera didactică nu este ofertantă pentru absolvenții de top, atunci nu poți să ai pretenția ca aduci în sistemul de învățământ preuniversitar cei mai buni profesori. În momentul în care salariile vor crește și debutantul va avea un salariu suficient ca să-i permită să își întemeieze o familie, să facă un credit, să pornească în viață, eu sunt convinsă că acea carieră didactică va deveni ofertantă pentru cei mai buni absolvenți. Și atunci vor veni spre învățământ și spre școală, vor veni cei mai buni de la universități, pentru că, evident, o universitate nu poate să producă numai excelență. Problema este de cât de ofertantă este cariera didactică.
Edupedu.ro: Am înțeles, au trecut prin departamentele acelea de pregătire.
Ioana Lazăr: Toți trec prin departamente de pregătire.
Edupedu.ro: Ar trebui totuși să existe un filtru acolo. De ce? Dacă sistemul de învățământ, cel care pregătește resursa pregătește resursa pentru toate companiile și pentru toate instituțiile din România, dă semnalul că atunci când vine un absolvent de sistem de învățământ, deci el pregătește resursa, și trebuie să-l recalifice sau să-l califice un an de zile după ce de-abia a ieșit din masteratul didactic, nici măcar cei cu masterat didactic nu intră direct.
Ioana Lazăr: Nu este vorba de recalificare, este vorba de practică. Practica este esențială.
Edupedu.ro: Nu a făcut practica în masteratul didactic?
Ioana Lazăr: Nu poate fi pus un semn egal între practica făcută în timpul masteratului didactic și practica pe care o faci în timpul stagiaturii. Stagiatura și însușirea de la mentor a elementelor importante, practic, instituția mentoratului este fundamentală și este mult întărită în actualul proiect al legii educației naționale.
Edupedu.ro: Dar este o altă cheltuială mare.
Ioana Lazăr: În educație totul este cheltuială, dar dacă nu avem cheltuială în educație, nu putem să facem un sistem de educație pentru educație.
Edupedu.ro: Înțelegeți că mă refer la faptul că universitatea a cheltuit prin banii statului, din finanțarea de bază, bani cu omul acela să-l califice și să-l facă prin DPPD-uri (departamente pentru pregătirea personalului didactic) apt pentru sistemul de educație, după care sistemul de educație vine, reduce norma mentorului, îi plătește cu salariu, îi dă și în plus pentru ce tot ce face acolo. Nu se întâmplă nimic pentru aceste universități care sunt impulsionate, în continuare să producă balast sau oameni care nu reușesc să ia măcar șapte la titularizare, este un examen de angajare.
Ioana Lazăr: Este important că avem un filtru bun și că într-adevăr nu intră balast, pentru că dacă iei sub șapte.
Edupedu.ro: Cum au luat licența dacă au luat sub șapte la titularizare, că dau tot pe specializare examenele?
Ioana Lazăr: Aici ne întoarcem la aceeași problemă, de atractivitate a carierei didactice, pe cine aducem în cariera didactică. Începusem să vă spun că cei care nu au formare inițială cu DPPD-uri, masterat didactic, dar au studii superioare, doresc să se facă profesori, vor putea face acest lucru prin această stagiatură.
Edupedu.ro: De ce nu se generalizează formarea inițială pe baza masteratului didactic, pentru că sunt păstrate DPPD-urile, masteratul didactic acum se mai dezvoltă sau au rămas 400 de locuri?
Ioana Lazăr: În România educată sunt trei piloni de formare inițială: dublă specializare, masteratul didactic și practica. Formarea inițială este importantă, dar dacă citim cu atenție proiectele, vor vedea că inclusiv pe componenta de management, de exemplu, legea pune accent și pe competențele dobândite în mod informal. Cred că trebuie să începem să fim un pic mai deschiși în ceea ce înseamnă recunoașterea competențelor din contexte formale, informale și așa mai departe. Tocmai de aceea, Centrul Național pentru Formarea și Dezvoltarea Carierei Didactice va avea ca scop principal o cartografiere a nevoilor de formare profesională, va fi o instituție esențială, pentru că trebuie să știm ce nevoi de formare inițială…
Edupedu.ro: Acum nu există.
Ioana Lazăr: Acum nu există o instituție care să gestioneze această componentă”.
Cum se face acum formarea inițială a cadrelor didactice
Potrivit art. 236 alin (1) din Legea Educației Naționale 1/2011, formarea inițială pentru ocuparea funcțiilor didactice din învățământul preuniversitar cuprinde:
a) formarea inițială, teoretică, în specialitate, realizată prin universități, în cadrul unor programe acreditate potrivit legii;
b) finalizarea masterului didactic cu durata de 2 ani sau pregătirea în cadrul programelor de formare psihopedagogică de nivel I și II realizată prin departamentele de specialitate din cadrul instituțiilor de învățământ superior;
c) stagiul practic cu durata de un an școlar, realizat într-o unitate de învățământ, de regulă sub coordonarea unui profesor mentor.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), formarea personalului din educația antepreșcolară pentru funcția de educator-puericultor, a celui din învățământul preșcolar și primar pentru funcțiile de educatoare/educator și învățătoare/învățător se realizează prin liceele pedagogice, iar a maiștrilor-instructori și a antrenorilor prin unități de învățământ terțiar nonuniversitar.
(3) Pentru a obține altă specializare, absolvenții studiilor de licență pot urma un modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obținerea de competențe de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diploma de licență. Acest modul poate fi urmat în paralel cu masterul didactic sau după finalizarea acestuia.”
Art. 238 din Legea Educației Naționale 1/2011:
„(1) Studenții și absolvenții de învățământ superior care optează pentru profesiunea didactică au obligația să absolve cursurile unui master didactic cu durata de 2 ani ori programele de formare psihopedagogică de nivel I, respectiv II, acreditate conform legii.
(1^1) Programele de formare psihopedagogică de nivel I și II pot fi urmate pe parcursul studiilor universitare de licență, respectiv master sau în regim postuniversitar.
(1^2) Programele de formare psihopedagogică pentru funcțiile didactice de educator-puericultor, educatoare, învățător, antrenor și maistru-instructor se aprobă de Ministerul Educației și Cercetării și se desfășoară în liceele cu profil pedagogic. Pentru absolvenții liceelor pedagogice și colegiilor universitare de institutori se consideră îndeplinită condiția de formare psihopedagogică de nivel I.
(1^3) Absolvenților care au finalizat cu diplomă de licență/absolvire studii universitare de lungă sau scurtă durată până în anul 2005 li se consideră îndeplinită condiția de formare psihopedagogică de nivel I și II, dacă prin foaia matricolă fac dovada parcurgerii disciplinelor: psihologie școlară, pedagogie, metodica predării specialității și practică pedagogică la specialitatea înscrisă pe diploma de licență/absolvire.”
Ce este titularizarea?
Titularizarea este angajarea într-o școală, pe o perioadă nedeterminată. Pentru a se titulariza – deci pentru a se angaja pe o perioadă nedeterminată – profesorii trebuie să obțină minimum nota 7 atât la examenul scris, cât și la inspecția la clasă în profilul postului. Pentru a deveni suplinitor – deci pentru angajarea pe perioadă determinată – candidații trebuie să obțină minimum nota 5 atât la proba scrisă, cât și la inspecție.
Citește și:
Analiză: Mai mult de jumătate din candidații de la titularizare, absolvenți 2022, nu au reușit să ia peste 7 / Cîmpeanu: Nu știu dacă e bine să spun că 90% din cei care au obținut note sub 5 vin pe o anumită filieră
Va fi mai greu să devii profesor, potrivit proiectului privind legea Educației în învățământul preuniversitar / Au fost incluse noi module, iar masterul didactic nu mai este suficient pentru a preda
BREAKING Profesorii se vor putea titulariza și pe mai puțin de 18 ore, cât este o normă didactică de bază, anunță ministrul Cîmpeanu, pentru viitoarea Lege a Educației din Preuniversitar / Cel mai mic salariu net va fi 3.750, adică va fi cel mediu pe economie
Redacția
Alexa Stănescu
Ioana Nicolescu
Mihai Peticilă
33 comments
Acest articol este un esec d.p.d.v. al limbii romane. Nu se poate citi….Daca puteti, va rog corectati!
Ce simplu e pentru cei ce stau in fruntea oastei sa ia hotărâri negandite. În felul acesta se va afirma că pentru meseria de Dascăl nu-ți trebuie prea multă pregătire și că Dascălul ptr cele 18 ore lucrate săptămânal e platit și așa prea mult.
Dascălul nu lucrează 18 ore pe săptămână. Dascălul predă 18 ore.
Când nu predă, profesorul se pregătește.
Ați ținut vreodată un discurs public de 5 minute? În cât timp l-ați scris?
Gândiți-vă că profesorul susține discursuri didactice de 50 de minute. În cât timp credeți că le pregătește?
Aceasta este lecția.
Ați mers vreodată într-un parc de joacă și v-a rugat vecinul să vă uitați și la copilul său cât merge să ia o sticlă de apă? Dar dacă ar fi 30 de copii pe care-ar trebui să-i supravegheați? V-ați descurca?…
Acesta este managementul clasei.
Imaginați-vă acum că trebuie să luați un interviu unei persoane publice. Ce întrebări i-ați pune? Construiți în continuare și ceva ghicitori la care intervievatul să dea dezlegare.
Aceasta este conceperea testului.
Câtă vreme v-ar lua apoi să citiți răspunsurile la toate cele 9 întrebări ale interviului? Înmulțiți rezultatul cu 30 de persoane cărora le-ați aplicat chestionarul. Acum evaluați fiecare punct, dați un calificativ pentru fiecare participant în parte.
Aceasta este corectarea testului.
V-ați trezit vreodată pe stradă că primiți o-ntrebare la care n-ați știut să răspundeți? Profesorul nu-și permite să eludeze curiozitățile elevilor, așa că trebuie să se informeze în permanență, să se documenteze, să urmărească noutățile, să citească actualizările.
Aceasta se cheamă formare continuă.
V-ați pregătit vreodată să primiți un musafir important? Cât efort ați depus, câtă energie ați cheltuit?
Aceasta este inspecția.
Ați făcut vreodată liste de cumpărături, planuri de vacanță, obiective de vizitat într-o zi, to do list la început de an?
Acestea sunt fișele de observație, planurile de lecție, planificările semestriale sau anuale.
Dascălul nu lucrează 18 ore pe săptămână.
Dascălul predă 18 ore.
În restul timpului, profesorul se pregătește.
La toate acestea, v-ați gândit înainte de a publica proiectul de lege care este in dezbatere publică? Unde? Pe ce site oficial se afla aceasta dezbatere publică?
Cine va hotărî până la urmă dacă acest proiect este eligibil?
Vand acum calcolatorul celeron D 2,80 GHz ca nu mai face nimic online ca parintii au facultate si pot fi profesori acasa la copiii lor.
Absolventii de tope nu vin in system cum zic “sistemicii” ptr ca sunt navete rromulanii mizeria mare, pile, spagi, examene idioate, birocratie multa, nu ca e salar mic. E sufficient salar de profesor la 3-4 ore pe zi lucrate.
Cadrul didactic nu lucrează 4 ore pe zi. Cadrul didactic predă 4 ore.
Când nu predă, profesorul se pregătește.
Ați ținut vreodată un discurs public de 5 minute? În cât timp l-ați scris?
Gândiți-vă că profesorul susține discursuri didactice de 50 de minute. În cât timp credeți că le pregătește?
Aceasta este lecția.
Ați mers vreodată într-un parc de joacă și v-a rugat vecinul să vă uitați și la copilul său cât merge să ia o sticlă de apă? Dar dacă ar fi 30 de copii pe care-ar trebui să-i supravegheați? V-ați descurca?…
Acesta este managementul clasei.
Imaginați-vă acum că trebuie să luați un interviu unei persoane publice. Ce întrebări i-ați pune? Construiți în continuare și ceva ghicitori la care intervievatul să dea dezlegare.
Aceasta este conceperea testului.
Câtă vreme v-ar lua apoi să citiți răspunsurile la toate cele 9 întrebări ale interviului? Înmulțiți rezultatul cu 30 de persoane cărora le-ați aplicat chestionarul. Acum evaluați fiecare punct, dați un calificativ pentru fiecare participant în parte.
Aceasta este corectarea testului.
V-ați trezit vreodată pe stradă că primiți o-ntrebare la care n-ați știut să răspundeți? Profesorul nu-și permite să eludeze curiozitățile elevilor, așa că trebuie să se informeze în permanență, să se documenteze, să urmărească noutățile, să citească actualizările.
Aceasta se cheamă formare continuă.
V-ați pregătit vreodată să primiți un musafir important? Cât efort ați depus, câtă energie ați cheltuit?
Aceasta este inspecția.
Ați făcut vreodată liste de cumpărături, planuri de vacanță, obiective de vizitat într-o zi, to do list la început de an?
Acestea sunt fișele de observație, planurile de lecție, planificările semestriale sau anuale.
Dascălul nu lucrează 18 ore pe săptămână.
Dascălul predă 18 ore.
În restul timpului, profesorul se pregătește.
Jos pălăria pentru această explicație! Direct și la obiect!
Sper că acum să înțeleagă toate ,,Inele și Marianele” care nu pot dormi de ,,grija” profesorilor!
Vrea amanta vreunui șmecher din Minister un post la Sf. Sava și individa are TCM-ul, la fără frecvență! Așa că se introduce o excepție în lege, până intră garida în sistem… 😃😃
Pentru a fi DASCĂL ADEVARAT, un lucru e sfant, TREBUIE SĂ AI CHEMARE/ADEVARATE CALITĂȚI.
SE vand orele vacante pe sub mana la Inspectoratele scolare. KIntaietate au pensionarii care dau daruri la Inspectorii de cadre si la directori. Sefa cadristilor din ME este baba Corina Marin. Prin telefon se rotesc 5 ore de mate, 5 ore de franceza la pensionari. Daca nu le iau, se scot la vedere dar te amana daca nu aduci darul
PENSIONARII DIN MINISTER SI DE LA CATEDRE SA PLECE, INTERZISI SA FIE!!! LIcentiatii se desprofesionalizeaza. Am 2 grade didactice 12 ani vechime si din 2008 nu mai am catedra caci se fac smecherii. Daca treci de inspectorat si nu dai directorului sau ei , iti fac atmosfera sa pleci. Pun copiiii sa dea cu creta, atata pe golanii scolii pe tine etc.
Nu se vrea culti, ci slugi politice, mai ales fosti comunisti. E PACALEALA CU LICENTIATII FARA MODUL PEDAGOGIC. SPAGA E CATEDRA, NU STIINTA LICENTIATULUI. ATI UITAT-O PE ANISIA. A VENIT ANISIANU DIN CAMPIE
Oana, acum e momentul. Fii tu cea care schimbă învățământul!
Vorbe, vorbe, vorbe! Nu am putut citi articolul pâna la capăt, pur și simplu m-am revoltat in sinea mea. Prea lung articolul si adta nu înseamna ca este si valoros.
Se pleacă de la o premisa greșită, pe care ma mir ca nu au remarcat-o mai mulți. Adică nu toți absolvenții de top e musai sa fie și buni profesori. Adica ei sunt pregătiți ca geografi, matematicieni, istorici, lingviști, chimiști etc nu ca profesori, indiferent ca fac sau nu modulele pedagogice. Ce urmează dupa facultate e po estea fiecăruia …
Probabil ca ar trebui înființată pur și simplu o facultate de profesori. Care sa pregateasca in diferite domenii cadrele didactice. Si ce vrem de la aceste cadre: sa se bată în numărul de olimpici, sau in numarul de elevi atrași către disciplina respectivă. Căci, daca analizați atent, nu e aceeași mâncare de pește (vezi asocierea absolvent de top- profesor nemaipomenit)
Nu știu de ce am mai învățat atât!!
Văd că vor să poată deveni profesor aproape oricine!
E de nedescris 😭
Unii vor face bani frumoși pt ,,a scoate din pălărie,, numai specialiști cu vocație intr- ale predării!
In ce hal vor să ne aducă!? Nu e destul câți prost- pregătiți de ,, strecoară,,în educație?!
Nu doar cei de la Spiru Haret sunt slab pregătiți,fiți obiectivi și învățământul universitar de stat nu este ce ,,trebuie”, vezi doctoratele de la Academia de poliție.
Stai!Stai!Stai!Ca nu înțeleg…Dacă se da un interviu pentru psiho etc și nu are modul făcut înseamnă că eu nu mai susțin nici lecție nici interviu ca am diploma pentru modul,nu?
V a ajuns cutitul la os? 🤣 🤣 🤣 🤣 🤣 🤣 Nu mai aveti profesori suficienți la catedră? Era de așteptat… La așa salarii,… dascalii se reprofileaza pe capere, căutând muncă mai putin stresanta si bani mai mulți… In învățământul romanesc se moare efectiv de foame… Oricate studii in domeniu ai avea… Bagati orice ca merge! Ce mai trebuie pregatire temeinică… Oricum e praf și pulbere învățământul… 🤣 🤣 🤣 🤣 🤣 🤣 🤣 🤣 🤣 🤣
Voi de capul vostru de incapabili!… De aia a ajuns învățământul in halul asta, pentru ca li s a permis unora cu o facultate de 3 ani, (PIPP), vai de mama ei, fara pregatire pedagogica temeinica si practica pedagogica la clasa aproape nula, fara liceul pedagogic care era baza de neclintit a unui invatator care facea mii de ore de predare la clasa in 5 ani de liceu … Vin toti nepregătiții, apoi tot voi va mirati de cat de slab este învățământul romanesc… Sunteți singurii vinovati pentru asta! Noi, cei cu licee pedagogice de 5 ani, cu facultati in domeniu, experienta la catedră de zeci de ani si toate gradele didactice luate cu brio, ne puneți ca salarizare si ca merituozitate pe acelasi nivel cu ăștia… Să vă fie rușine pentru ce a ajuns meseria de dascăl!… Pleava societatii romanesti… cu salarii mizerabile si uzura psihică enorma, chiar inumană… Atata timp cat salariile nu vor crește cu adevărat si pe măsură, n aveti niciun drept sa puneti nici măcar o responsabilitate in plus dascalilor pe umeri, de azi înainte… Ajunge tupeul si nesimtirea voastra!… Muncim, exact pentru cât și cum suntem plătiți!
Bun asa! Sa aiba si absolventii de Spiru Haret un job asigurat.
Plagiatori, hoti, incompetenti la catedra si locuri cumparate la licee bune. Asta-i Romania educata de dulap si traktorist.
Sa se dea drumul la fakultatile muncitoresti tovarasi. Sa se faca practica, ce atatea studii pe la universitati, looool. Haosul sa fie total. Jumatatile de masura nu sunt permise.
Sa se faca si un doctorat practic ca sa se rezolve plagiatele.
Tu esti cretin? Am facut modulul psihopedagogic timp de 7 semestre. Mergeam la cursuri, faceam practica pedagogica in scoli. Am studiat 4 ani: psihologia copilului, pedagogia si didactica disciplinei si tineam lectii si asistam in scoli. 56 de ore doar practica. Fugeam de la Universitate in celalalt capat al orasului la scoala la ore. De pe ce planeta esti cazut sa afirmi asa ceva? A fost un modul foarte greu. Doar pt a fi primit la examen invatam carti groase si prezentam proiecte, referate, apoi examenul.
Nici nu pot sa îmi imaginez cât de frustrant este pentru cei care fac module astea de psihopedagogie sau masterat sau orice ar fi și sa afli dintr-o data, peste noapte, orice absolvent de facultate poate sa ii la locul. Eu unul renunțam de azi.
Asa sunt eu acum… am investit atata timp si bani in modul in timpul facultatii (planuiam si la master), si acum aflu ca alti colegi care iau licenta doar pot sa predea, platiti fiind???? Ma simt ca ultimul fraier
Dacă oferta e pentru “top” ar trebui sa se știe ca cei de top nu au probleme în a face modulele 1 și 2 .Tocmai pentru ca sunt de top le este totul f f ușor. Sau vreți de top de la particulare, care a dat banu’,are 10 pe linie pe referate și proiecte și abia știe sa vorbească?
Va rog sa le dați cămășile de forță aferente ,sa ii băgați la spital și eventual sa aruncați și cheia sa nu mai iasă în libertate ever,never ca e jale cu ei.
Sunt de acord! Masteratul se face doar pe hârtie! Nici nu te face apt de predare! In contextul în care se face verificarea în scris a cunoștințelor psihopedagogie, da, poate preda cel care ia concursul! Doar se constată în fiecare an că cei cu module nu au cunoștințe psihopedagogice! În toate țările dezvoltate se pune accent pe competente! Deci nu este cazul sa invocăm niște module fictive pe la care dai o dată sau de 2 ori și iei diplomă de absolvire. Un cadru didactic trebuie să se autoperfectioneze toată perioada de la catedră. Poți să faci module și cursuri fără număr, dacă nu ai vocație și nu poți transmite cunoștințe, nu ai nicio competenta!
Corect !
Revizuirea sistemului de promovare profesionala din invatamant, grade , gradatii , toate apa de ploaie , sa-mi fie iertat !
Atunci nu văd sensul masteratului didactic!
Se pare ca vor sa distruga totul,bine,educatia oricum e in pom si pomul in aer.Deci nu ar mai avea ce sa distrugă in acest domeniu.Romania e ca un sac de box spart si cusut peste tot.
Da! Asta este planul, gandit bine pe termen lung. Factorii de putere si de decizie infiltrati in sistem nu au nici o farama de iubire pentru tara asta. Diluare continua, pana acum le ajungeau absolventii din colegii si cei cativa vare luau bacalaureatul de la tehnice, acum sunt flamanzi , nu mai sunt elevi sa sustina bunul mers al lucrurilor in universități pe salarii bune. Asa ca vor dilua si mai mult, vor face un bacalaureat incat sa treaca toti.. nu contează cum, sa fie cat mai usor incat sa treaca. Atat.
Domnii mari cu posibilitati isi trimit odraslele la privat sau in alte tari, in cel mai rau caz forțează un transfer la colegiile care au mai supraviețuit.
Dar stiti care este problema?
Pana acum a fost bine, au fost profesori de excepție la acele colegii..dar..in maxim 10 ani vor fi toti pensionati.
Acesti profesori nu vor putea fi înlocuiți niciodată pentru ca pur si simplu de 20 de ani nu mai intra decat foarte putin oameni cu vocație in sistem.
Domnii de la putere au zis ca merge si asa, ca fraierii de profesori nu au unde sa plece si vor ramane in sistem oricat de prost plătiți ar fi.
Nu a avut cine sa gândească in perspectiva pentru ca interesele lor meschine au fost mai presus de orice viziune si iubire de tara.
Cel mai dureros lucru este ca in comunism profesorii erau muult mai apreciați si mai respectati si mai bine platiti decat in aceasta democrație.
Asta a întrecut orice măsură!
Grevă generală și schimbați.
Si noi ca prostii ne am ros coatele prim modul si prin practica pedagogica si o mie de examene
exact… ce bataie de joc….
Visul politicienilor analfabeți, al politicienilor cu epoleți, al politicienilor onegiști, al politicienilor fără dragoste de copii și școală, dar cu mari aspirații cosmice, de prestigiu și aranjamente, de a transforma școala românească într-o permanentă școală politică de vară.
Acum, este clar pentru cine printează diplome fabricile răsărite în mai toate județele patriei.
Ăia, care nu sunt în stare să ocupe decât funcții de vânzătoare/vânzători, ori milițienii care scot diplomele doar la pensionare, sunt apți pentru a preda în școli. Dezastrul încă nu a venit!
:))))) Sau o fi de plâns?? Cred că mai degrabă e de plâns …