Organizația Salvați Copiii România trage un semnal de alarmă cu ocazia Zilei Internaţionale pentru Nonviolenţă în Școală din 30 ianuarie: “Faptele de bullying au loc în școli pentru că sistemul de educație nu elaborează o strategie și un plan de acțiune de prevenire și combatere a bullying-ului și cyberbullying-ului”, potrivit unui comunicat de presă al organizației.
- Fenomenul violenței în școli, în creștere: Aproape 10.000 de acte de violență în unitățile de învățământ din România, în anul școlar 2021-2022, raportează Ministerul Educației. Sunt cu 2.000 mai multe cazuri față de acum 2 ani. – Detalii aici
- Unul din doi elevi participanți la un sondaj Salvați Copiii spune că a fost victima bullying-ului în școală, iar unul din patru admite că a fost agresor / Peste 80% afirmă că au fost martorii unor situații de bullying în școală. – Detalii aici
- Edupedu.ro a cerut Ministerului Educației, după lansarea campaniei de conștientizare #Nusuntetisinguri, o situație clară a școlilor care au raportat fapte de bullying și ce măsuri s-au aplicat. Până la publicarea acestui articol nu am primit un răspuns oficial. Îl vom publica atunci când îl vom primi.
“Semnalul de alarmă al Organizației Salvați Copiii, transmis astăzi cu ocazia Zilei Internaţionale pentru Nonviolenţă în Școală, vine ca urmare a relatărilor din ce în ce mai numeroase din presă cu privire la acte inacceptabile de violență produse între elevi în România. Faptele de bullying se petrec pe fondul lipsei de interes din partea sistemului de educație de a elabora o strategie și un plan de acțiune de prevenire și combatere a bullying-ului și cyberbullying-ului, pornind de la reglementările legale în vigoare privind acest fenomen aflat într-o progresie îngrijorătoare.
În 27 mai 2020, prin ordin de ministru, propunerile Salvați Copiii România privind prevenirea și reducerea fenomenului de bullying în școli au fost incluse în Normele metodologice de aplicare a Legii împotriva violenței psihologice bullying (Ordin nr. 4.343/2020). Acestea au preluat mecanismul de intervenție conceput integral de Salvați Copiii și testat în zeci de unități școlare. Obiectivul esențial al acelor dispoziții legale este de a crea un climat sigur și pozitiv în fiecare unitate de învățământ preuniversitar, astfel încât dreptul la educație al elevilor să fie respectat prin asigurarea unei stări de bine tuturor elevilor”, precizează Salvați Copiii.
Astfel, potrivit legii împotriva violenței psihologice bullying, în fiecare școală/liceu trebuie înființat un grup de acțiune anti-bullying din care vor face parte directorul unității de învățământ, profesorul consilier școlar, trei cadre didactice formate în problematica violenței, inclusiv a violenței psihologice-bullying, doi sau mai mulți reprezentanți ai elevilor și reprezentanți ai părinților. Rolul acestui grup este de a preveni, de a identifica și soluționa situații de bullying între elevi, prin acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice.
“În școlile în care există grup de acțiune anti-bullying și este funcțional, se observă o îmbunătățire a climatului educațional, care se traduce într-o mai bună colaborare a cadrelor didactice cu părinții, astfel elevii primesc același mesaj la școală și acasă. Se simt sprijiniți pentru a deveni mai toleranți și se îndreaptă cu mai mare încredere către adulți atunci când întâmpină situații dificile”, spune organizația.
Cum ar trebui să funcționeze grupul anti-bullying în școli, potrivit Salvați Copiii
În comunicatul Salvați Copiii România se amintește de incidentul petrecut într-un liceu din localitatea Mioveni, în care elevii s-au agresat fizic cu pumnii și picioarele. Organizația Salvați Copiii subliniază că în această școală grupul anti-bullying a fost înființat abia după ce evenimentele s-au petrecut, deși ar fi trebuit să existe deja și să aibă un rol de prevenție.
“În prezent, adolescenții se află în atenția consilierului școlar, iar grupul de acțiune anti-bullying al acestei școli a devenit funcțional imediat după acest eveniment, inițiind un proces de informare și mobilizare a elevilor, cadrelor didactice și părinților pentru a identifica și preveni conflictele ce pot genera astfel de fapte de violență și punerea în pericol a siguranței elevilor și climatului școlar”, potrivit comunicatului.
Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România, spune: ”Ignorarea de către consiliile de administrație ale școlilor a legii care oferă școlilor o soluție pentru a preveni bullying-ul înseamnă, de fapt, să accepți că siguranța fizică și emoțională a elevilor care depind de tine le va fi amenințată. Întreg procesul educațional, relațiile dintre elevi și cadrele didactice și dorința de a veni la școală vor fi afectate, cu costuri pe care tot elevii le vor plăti, acum sau mai târziu. Pentru a determina școlile și liceele să-și creeze aceste mecanisme, Ministerul Educației și inspectoratele școlare au o mare responsabilitate, iar Salvați Copiii își va oferi, fără îndoială, sprijinul metodologic, așa cum am procedat și în cazul celor peste 80 de școli”.
Intervenția Salvați Copiii
În anul 2022, în cadrul programului „Școli fără bullying”, Salvați Copiii a organizat sesiuni de informare și pregătire pentru 800 de cadre didactice din 138 de școli pentru aplicarea de metode educaționale bazate pe disciplină pozitivă și implementarea normelor metodologice anti-bullying. În aceste activități de informare și prevenire, au fost implicați 947 de părinți și 5.626 de copii (din care aproape 800 au devenit ambasadori anti-bullying în școlile lor). Astfel, Salvați Copiii a facilitat constituirea și funcționarea grupului de acțiune anti-bullying în 80 de școli partenere, în alte 58 grupul fiind în curs de constituire.
Informații de context
Potrivit legii împotriva violenței psihologice-bullying, în fiecare școală trebuie să existe grupuri anti-bullying din care să facă parte directorul unității de învățământ, profesorul consilier școlar, trei cadre didactice formate în problematica violenței, inclusiv a violenței psihologice-bullying, doi sau mai mulți reprezentanți ai elevilor, un reprezentant al părinților, reprezentanți ai autorității locale.
În 2020 au fost publicate în Monitorul Oficial normele metodologice de aplicare a legii împotriva violenței psihologice-bullying.
În iunie 2021, fostul ministru Sorin Cîmpeanu declara că până la începerea anului şcolar 2021-2021 se vor constitui grupuri de acţiune anti-bullying în orice şcoală. – detalii aici
De atunci, ministerul Educației nu a prezentat o statistică a unităților de învățământ privind constituirea acestor grupuri.
În 2022, după ce a preluat ministerul Educației, Ligia Deca spunea că profesorii înțeleg diferit față de elevi violența verbală: „Această discrepanță de procent ne spune că nu avem aceeași înțelegere între elevi și cadre didactice vizavi de ce constituie violență sau violență verbală”.
Amintim că, în noiembrie 2022, Ministerul Educației a lansat campania împotriva violenței în școli, „#Nusuntețisinguri. Împreună oprim violența din școli”.
Edupedu.ro a scris că în județul Ilfov consilierea psihologică este penultima măsură în cazul violențelor ușoare și grave, potrivit Ghidului pentru prevenirea și monitorizarea violenței în școli, redactat de Inspectoratul Ilfov.
Școlile au raportat 175 de cazuri de bullying în luna octombrie, potrivit datelor Poliției Române. Datele au fost trimise la solicitarea Edupedu.ro. Numărul lor este în creștere cu aproape 50% față de luna septembrie. Planul Național Comun de Acțiune pentru creșterea gradului de siguranță a elevilor și a personalului didactic și prevenirea delincvenței juvenile în școli prevede raportarea de către școli a cazurilor de bullying înregistrate lunar. – Detalii aici