Organizarea unui examen separat de admitere de către Colegii încalcă egalitatea de șanse a elevilor, subiectele fiind făcute de fiecare școală/grup de școli, nu de către o singură instituție pentru toate liceele, avertizează Asociația Națională a Profesorilor de Limba Română

“Organizarea unui examen separat de admitere de către Colegiile naționale încalcă egalitatea de șanse a elevilor, iar subiectele la evaluarea națională trebuie întocmite de către o singură instituție specializată, nu de către fiecare școală în parte”, atrag atenția cadrele didactice de la Asociația Națională a Profesorilor de Limba și literatura Română (ANPRO), într-un comunicat de presă primit de Edupedu.ro. Organizația critică legea învățământului preuniversitar, aflată în stadiu de proiect, și vine cu sesizări și propuneri pe marginea statutului limbii și literaturii române în gimnaziu și liceu.

Cei de la ANPRO își susțin argumentele pe baza faptului că “limbile materne au fost legitimate în sistemele de învățământ european vreme de 200 de ani și că, în țările Uniunii Europene, limba și literatura națională se regăsește ca probă de sine stătătoare în cadrul examenelor naționale“. De aceea, consideră aceștia, “se impune ca limba și literatura română să se mențină, în continuare, probă autonomă în examenele de evaluare națională și de bacalaureat. Menționăm, de asemenea, faptul că în istoria de 160 de ani a sistemului național de învățământ, limba și literatura română a fost considerată disciplină fundamentală, ocupând unul din primele trei locuri în programele analitice (înaintea ei fiind doar religia și/sau morala)”.

“Statutul disciplinei se reflectă în locul deținut de limba și literatura română la examenele naționale. Or, proiectul actual al Legii Învățământului devalorizează statutul disciplinei și minimalizează calitățile ei formative, intervenție, în opinia noastră, de nejustificat”, transmit cei de la ANPRO.

Profesorii de română critică și examenul de admitere pentru colegiile naționale. “Încalcă egalitatea de șanse a elevilor”

“În art. 74 (2), se precizează că Unitățile de învățământ liceal cu statut de colegiu național pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru maximum 90% din numărul de locuri atribuite prin planul de școlarizare. Restul locurilor se ocupă prin repartiție computerizată, în urma susținerii evaluării naționale. Textul acestui articol contrazice una dintre valorile menționate la începutul proiectului de lege, și anume art. 2 (1) (b) Echitatea – respectarea dreptului fiecărui beneficiar de a avea șanse egale de acces, participare și de atingere a potențialului său optim, pentru că organizarea unui examen separat de admitere de către colegiile naționale încalcă egalitatea de șanse a elevilor, iar subiectele la evaluarea națională trebuie întocmite de către o singură instituție specializată, nu de către fiecare școală în parte. Propunem ca evaluarea națională să rămână cu o singură sesiune de examen și cu subiect unic pentru toate școlile gimnaziale, liceele și colegiile naționale.

De asemenea, referitor la art. 74 (10), solicităm ca în cadrul examenului de evaluare națională să se utilizeze în mod explicit denumirea probei limba și literatura română, și nu denumirea generală a ariei curriculare limbă și comunicare, așa cum figurează în articolul menționat – […] evaluarea națională de la finalul clasei a VIII-a din ariile curriculare limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe […] –, aria limbă și comunicare implicând mai multe discipline de studiu în aceeași probă de evaluare”, se mai semnalează în comunicat.

“Considerăm inadecvat și discriminatoriu ca limbile minoritare să aibă probă separată de evaluare la bacalaureat, iar limba și literatura română să nu aibă o probă distinctă”

În ceea ce privește examenul de Bacalaureat, profesorii vin cu trei mențiuni. Printre ele, faptul că limbii și literaturii române îi este redusă “considerabil importanța formativă” prin faptul că va putea face parte dintr-un singur examen scris alături de alte materii.

• Amintim că potrivit propunerilor din noua Lege a Educației, prezentate pe 12 iulie într-o conferință de presă de ministrul Educației, elevii care încep clasa a IX-a în anul școlar 2023-2024 vor susține Examenul de Bacalaureat diferit, dacă se aprobă legile în această variantă. Astfel, elevii de clasa a XII-a vor susține o singură probă ce conține verificarea competențelor pe mai multe materii, vor fi două probe de limbi străine, proba de competențe digitale, iar cea specifică profilului va fi facultativă.

“În art. 75 (4), se menționează că Examenul național de bacalaureat constă în susținerea următoarelor probe: A – proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările; aceasta constă într-o probă unică, prin care se evaluează competențele generale formate pe parcursul ciclului liceal la limba și literatura română, matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane […]. Or, cumularea mai multor discipline într-o singură probă reduce considerabil importanța formativă a limbii și a literaturii naționale, care constituie fundamentul identității noastre și sunt parte a patrimoniului cultural.

Considerăm inadecvat și discriminatoriu ca limbile minoritare să aibă probă separată de evaluare la bacalaureat (așa cum se menționează la subpunctul D – probă scrisă la Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale), iar limba și literatura română să nu aibă o probă distinctă.

Amintim, în plus, faptul că încadrarea literaturii române la ,,Proba E” – facultativă, în examenul de bacalaureat, pentru clasele cu profil filologic și mențiunea conform căreia această probă nu condiționează promovarea examenului de bacalaureat – art. 76 (4) –  amenință încă o dată statutul disciplinei în evaluarea națională.

Conform prezentului proiect de lege, art. 217 (3) (i), evaluările și examenele naționale vor fi în integralitate standardizate și administrate în format digital începând cu anul școlar 2027-2028. În baza acestei precizări, niciun examen național (evaluare națională și bacalaureat) nu evaluează toate competențele din programa disciplinei limba și literatura română, evaluarea standardizată neputând să verifice nici competențele de comunicare orală în limba română, nici competențele de redactare de text și, cu atât mai mult, gradul de asimilare a valorilor pe care literatura le promovează”, mai remarcă cei de la ANPRO.

“Așa cum sunt descrise în actualul proiect, modalitățile de evaluare diminuează statutul disciplinei limba și literatura română și desincronizează școala românească de școala europeană. Considerăm că legitimarea unei asemenea abordări nu poate fi asumată, fără riscuri majore, de nicio instituție a statului român. De aceea, vă rugăm să reconsiderați locul conferit limbii și literaturii române în actualul proiect de lege”, conchid reprezentanții asociației.

Comunicatul integral, în format .pdf, mai jos:

Cele două proiecte de legi pentru învățământul preuniversitar și superior au fost lansate în dezbatere publică din 13 iulie până în data de 24 august 2022. Acestea pot fi ajustate, în funcție de propuneri, aprobate în Guvern și trimise în Parlament pentru a parcurge procesul legislativ. Celelalte modificări importante despre sistemul de Educație pot fi citite pe EduPedu.ro la această secțiune.

Foto: © Michaeljayberlin – Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Citește pe aceeași temă și:

VIDEO Nu vom experimenta pe copii, spune secretarul de stat în Ministerul Educației Bogdan Cristescu, despre Bacalaureatul propus în proiectul legii Educației / Examenul va fi susținut pe o „platformă de învățare”, nu pe hârtie, va cuprinde itemi cu alegeri multiple și întrebări deschise, iar elevul va primi o singură notă pentru toate disciplinele

VIDEO Vor fi 5 itemi de departajare, pentru nota maximă, la noul Bacalaureat din anul 2027, spune secretarul de stat Bogdan Cristescu într-un exemplu ilustrativ pentru examenul reformat propus în proiectul legii educației. Proba unică ar putea fi de maximum 4 ore, cu pauze

Bacalaureat 2027. O singură probă scrisă la limba română, matematică, științe, istorie și geografie, plus competențe în limbi străine și digitale la care condiția este obținerea nivelului „independent” – propunerile din proiectul noii legi