Ordonanța care prevede Masa caldă în 150 de școli, publicată în Monitorul Oficial. Programul ar putea intra în vigoare abia peste 30 de zile, dacă autoritățile fac norme de aplicare

Lista celor 150 de școli care vor intra în programul Masa caldă în anul acesta școlar și care vor continua programul și în semestrul I al anului școlar viitor a fost publicată în Monitorul Oficial. Publicarea nu înseamnă și intrarea în vigoare a actului normativ. Asta pentru că școlile nu pot face demersurile necesare până când nu există normele de aplicare ale Ordonanței, norme pe care ministerul Educației împreună cu ANSVSA trebuie să le scrie și să le aprobe în următoarele 30 de zile. Între timp, toate cele 50 de școli care au avut acest program implementat în semestrul I al acestui an școlar, nu mai oferă masa caldă elevilor din cauza întârzierii aprobării legislației.

• Vezi în articol ce mănâncă elevii în programul Masa caldă
• Lista școlilor, cu tot cu sumele primite pe fiecare semestru, poate fi găsită mai jos
• Din 150 de școli, 77 sunt în localități cu primari PNL, 59 în localități cu primari PSD, 5 în localități cu primari UDMR, 3 cu primari ALDE și 6 cu primari de la alte formațiuni politice.

Masa caldă de 10 lei/zi sau pachet alimentar de aceeași valoare, asta ar urma să primească circa 65.343 de elevi din 150 de școli, potrivit Ordonanței publicate vineri, 7 februarie, în Monitorul Oficial.

Ministerul decis extinderea Programului Masa caldă în şcoli de la 50 la 150 de școli, după ce inițial propusese în dezbatere publică un proiect cu extinderea la 100 de școli. Autoritățile arată că extinderea programului pilot are loc după ce timp de 3 ani au fost înregistrate rezultate vizibile în privința reducerii abandonului școlar: “Din statisticile realizate în urma feedback-ului primit prin intermediul rapoartelor finale, s-a observat o îmbunătățire considerabilă a frecvenței elevilor la cursuri, față de anii precedenți, astfel: dacă anterior implementării Programului în anul şcolar 2016-2017, s-a înregistrat o rată a abandonului şcolar de 6,1%, în urma derulării Programului-pilot, aceasta a scăzut la 4,3% , ajungând ca la finele
anului şcolar 2017-2018, să fie de 1,3%. În anul 2019 s-a constatat că programul a condus chiar la eradicarea fenomenului de abandon școlar, în unele unități de învățământ”, se arată în fundamentarea proiectului.

Iată lista școlilor care au primit bani pentru a implementa Programul Masa caldă, cu sumele aferente pe fiecare semestru din anul 2020:

În program intră astfel 107 școli noi, pe lângă 43 existente din anii anteriori. Potrivit analizei făcute de Edupedu.ro, din 107 școli nou incluse în programul prin care se va oferi o masă caldă la școală fiecărui elev sau produse echivalente sub formă de sendviș, 60 de școli sunt în localități cu primari ai Partidului Național Liberal, iar 35 dintre ele în localități în care sunt primari ai Partidului Social Democrat.

• Descarcă de aici LISTA școlilor și a primarilor din programul Masa caldă 2020

Justificarea ministerului este aceea că cele 150 de unități învăţământ au grade de complexitate și particularități educaționale diferite și sunt dispuse echilibrat la nivel național, în medii rezidențiale diverse – Urban (mare, mic, central, periferic)/ Rural (mare, mic, accesibil, greu accesibil, izolat), și vor avea statut de unități de învățământ pilot, conform prevederilor legale în vigoare, în care se va implementa programul.

Suma estimată, necesară implementării programului pentru anul 2020, este de 81.983 mii lei, după ce inițial în documentul pus în dezbatere publică luna trecută suma era de 104 milioane lei.

Proiectul prin care se acordă o masă caldă de prânz elevilor se confruntă cu nenumărate probleme, susținea de curând într-un interviu pentru Edupedu.ro Mircea Bertea, directorul Colegiului Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr”, Cluj-Napoca. Acesta spune că „cine a gândit programul Masa caldă în școli nu s-a gândit şi la cum îl vor aplica școlile. Au lăsat pe seama autorităților locale și a școlilor să se descurce. (…) Habar n-au avut inițiatorii și habar nu au nici acum, la a treia ediție (desi au triplat numărul de școli!) cine suntem, ce facem si ce probleme avem noi ca școală în proiect”. Colegiul Național Pedagogic din Cluj este în Programul-pilot de la înființarea sa, din 2016.

Ce mănâncă elevii în programul Masa caldă (propunerile sunt avizate de Ministerul Educației și de Institutul de Sănătate Publică):

1. Ciorbă de legume
2. Supă de pui cu legume
3. Ciorbă de văcuță cu legume
4. Legume cu piept de pui la grătar
5. Mâncare de mazăre cu piept de pui
6. Pilaf cu legume și ficăței de pui
7. Piure de morcov cu grătar de pui
8. Piure de cartofi cu piept de curcan
9. Mâncare de varză dulce cu friptură la cuptor
10. Ghiveci de legume cu pui
11. Orez cu legume și pui la tava
12. Sufleu de broccoli cu brânză
13. Cartofi gratinați cu piept de pui la grătar
14. Tocană de legume cu orez brun
15. Piure de cartofi cu sfeclă și chifteluțe de legume
16. Omletă cu legume (ardei, ciuperci, ceapă verde) și brânză telemea
17. Sufleu de conopidă, broccoli și brânză la cuptor
18. Dovlecel umplut cu brânză la cuptor
19. Ciuperci la cuptor umplute cu brânză (pentru copiii cu vârsta mai mare de 7 ani)
20. Macaroane cu brânză
21. Cartofi franțuzești (la cuptor cu brânză şi ou)
22. Quinoa cu legume
23. Sandvici cu unt, şuncă, caşcaval şi legume (roşii, castravete, salată)
24. Sandvici cu piept de pui la grătar sau pulpă de pui dezosată la grătar cu legume crude (gogoșar, varză, morcov).
25. Salată de fructe (măr, pară, caisă, piersică, banană, portocală)

Mancarea trebuie să respecte reguli stricte în procesul de producție:

1. Nu se adaugă aditivi alimentari, conservanţi sau orice alt tip de potenţiatori de arome şi gust în cazul mâncărurilor calde, preparate la nivelul cantinelor din incinta unităţilor de învăţământ sau la nivelul unităţilor de tip catering şi care urmează a fi servite preşcolarilor şi elevilor; de asemenea, produsele de origine animală sau nonanimală din care se prepară aceste mâncăruri nu trebuie să conţină aditivi sau alte substanţe acceptate peste limitele stabilite de legislaţia în vigoare.
2. Uleiul necesar preparării se utilizează o singură dată, fiind un ulei de calitate superioară.
3. Ceapa pregătită în prima fază a etapei de gătire nu se prăjește ci se înăbușă cu apă.
4. Sarea iodată utilizată nu trebuie să conțină antiaglomeranți sau orice alt aditiv.
5. Evitarea asocierii alimentelor din aceeași grupă la felurile de mâncare servite (de exemplu, la micul dejun nu se va servi ceai cu pâine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate; în schimb se poate folosi lapte cu pâine cu gem sau cu biscuiți; la masa de prânz nu se vor servi felul 1 și felul 2 preponderente cu glucide – cereale, ca de exemplu, supa cu găluște și friptura cu garnitură din paste făinoase, ci din legume);
6. Evitarea mâncărurilor care solicită un efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a căror combinație produce efecte digestive nefavorabile (cum ar fi iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot);
7. Nu se vor permite mâncărurile gen tocături prăjite. Ouăle se recomandă a fi servite ca omletă la cuptor și nu ca ochiuri românești sau prăjite;
8. Se recomandă îmbogățirea rației în vitamine și săruri minerale prin folosire de salate din crudități și adăugare de legume-frunze în supe și ciorbe;
9. Interdicția folosirii cremelor cu ouă și frișcă, a maionezelor, indiferent de anotimp, precum și a ouălor fierte (nesecționate după fierbere).
10. Mâncarea livrată trebuie gătită în dimineața zilei în care se servește, păstrându-se în condiții sanitar – veterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și în condiții igienico-sanitare și la temperaturi corespunzătoare, conform legislației în vigoare.
11. Unitățile de învățământ în care se desfășoară programul au obligativitatea de a păstra 48 de ore probe din alimentele servite copiilor, conform legislației în vigoare.

FOTO: Imagine de Andrzej Rembowski de la Pixabay