Ora de istorie: “Jocul” și implicarea elevilor în activități care încurajează gândirea istorică pot da rezultate mai bune de învățare decât simpla memorare de date – studiu spaniol citat de Nature

4.867 de vizualizări
Foto: © Gillrivers | Dreamstime.com
Folosirea unor elemente de joc la ora de istorie, într-o manieră care să încurajeze gândirea, asocierile istorice și formarea unor perspective, ar putea duce la rezultate mai bune de învățare decât predarea tradițională bazată, la această materie, pe memorarea unor date, potrivit unui studiu făcut în rândul unor elevi din Spania și publicat luna aceasta în revista Nature.

Studiul a fost realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea din Murcia, echipă care a folosit două grupuri de elevi de clasa a 4-a, de la o școală dintr-o comunitate mai degrabă săracă a orașului. Cercetarea a urmărit să afle care este impactul folosirii unor tehnici de joc în actul de predare (“gamification”) asupra rezultatelor învățării, la o materie pe care, potrivit autorilor, elevii din Spania o consideră frecvent drept plictisitoare.

  • Elevii participanți la studiu au dat teste înainte și după intervenția cercetătorilor în predarea la clasă, iar rezultatele testelor au indicat diferențe semnificative între grupuri, dar și în interiorul grupului participant la predarea experimentală.
Argumentul studiului

Autorii studiului afirmă, citând diverse surse de specialitate, că introducerea unor activități de “gamification” – în sensul de folosire a unor elemente de joc, în scop educativ și de creștere a implicării, nu de divertisment pur și simplu – contribuie la creșterea motivării, participării, implicării și performanței elevilor în învățarea istoriei. Ei arată că una dintre principalele probleme, cel puțin în context spaniol, este demotivarea și modul superficial de învățare a acestei materii, deoarece, în timp ce alte țări încurajează formarea gândirii istorice prin activitatea de la clasă, în Spania se păstrează metoda tradițională de predare pe baza memorării de date și informații.

Folosirea unor activități de tip joc în predarea istoriei poate încuraja elevii să participe mai mult la ore și să-și construiască propriul model de învățare, arată autorii. Metoda ar susține tendințele pedagogice actuale, care pledează pentru înlocuirea transmiterii de informații istorice, spre a fi memorate, cu dezvoltarea unei gândiri istorice – capacitatea de a soluționa probleme, gândire critică, formarea capacității de analiză, capacitatea de abordare a surselor istorice, formarea unei perspective proprii unde sursele prezinte informații diferite sau în schimbare.

Care au fost rezultatele studiului spaniol

În cazul studiului citat, unul dintre grupurile de elevi a studiat conform metodei tradiționale de predare, bazată pe memorare. În cazul celui de-al doilea grup, au fost introduse elemente de joc, printre care folosirea unor misiuni, provocări, elemente de tip “badge” sau “achievement”, munca în echipă și metode de încurajare a gândirii privind temele discutate.

Ambele grupuri au fost evaluate înainte și după perioada de test, iar rezultatele au fost comparate. Rezultate-cheie:

  • În cadrul grupului experimental, rezultatele de la evaluarea inițială au fost foarte slabe, dar au crescut semnificativ, peste media grilei de evaluare, în cazul evaluării de la finalul experimentului, diferențele fiind semnificative statistic.
  • Între grupul experimental și cel de control nu existau diferențe semnificative în analiza dinaintea intervenției cercetătorilor. La final, însă, diferențe semnificative statistic au fost identificate la aproape toate punctele de comparație, în favoarea grupului experimental
  • În cazul grupului de control, care a învățat după metoda tradițională, s-au înregistrat îmbunătățiri între cele două evaluări, dar diferențele au fost, în ansamblu, reduse.

Autorii afirmă că studiul poate fi folosit ca referință pentru încercările de introducere a elementelor de tip “gamification” în predarea istoriei, la școala primară, alături de metode de învățare activă care să încurajeze gândirea istorică.

Studiul integral poate fi consultat aici.

Foto: © Gillrivers | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


3 comments
  1. Bun, foarte adevărat că Istoria trebuie făcută mai …. simpatică pentru copii. Dar eu nu înțeleg cum poți dezvolta o gândire istorică fără a pune mai întâi temelia, baza teoretică…

  2. Parerologi sunt destui. Niciunul insa nu vine in teren sa vada cum faci maraton prin materie si planificare pentru a reusi sa predai toate informatiile. Ce-ati vrea, sa sara profesorul din istorie vreun eveniment? De unde timp de vrajeala cand nu este nici pt.a termina materia? Scoateti din materie si le punem elevilor si coarne, ii luam si in brate ,ii leganam. Vom avea timp atunci.

    1. Trebuie mărit numărul de ore de Istorie. Și atunci este timp și pentru predare și pentru “joc”…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Experiența predării online, împărtășită de British Council: Cum decurg cursurile, care sunt provocările și cum se descurcă profesorii? (Partea I)

  British Council este organizaţia internaţională a Marii Britanii pentru relaţii culturale şi educaţionale. De peste 80 de ani, oferă oamenilor de pretutindeni o deschidere către creativitatea şi realizările britanice…
Vezi articolul

55% dintre copiii români vor să se stabilească în alte ţări / Aproape 2 din 10 tineri de peste 16 ani nu urmează nicio formă de şcolarizare / Doar 20% dintre sesizările de abuz sexual cu victime minore ajung in instanţă – „Radiografia situației copilului în România”, realizată de Salvați Copiii

Peste jumătate dintre copiii din România declară îşi doresc să plece din ţară şi să se stabilească peste graniţe, arată o analiză realizat de organizaţia Salvaţi Copiii, citată de News.ro…
Vezi articolul

Campanie susținută de Brio.ro

Ce este evaluarea națională standardizată? Dragoș Iliescu, expert în testare educațională: Să ne așteptăm la teste cu un număr mai mare de itemi, probabil cel puțin 30-40 de întrebări, care vor fi scorați în mod automat, posibil de computer. Va scădea numărul contestațiilor acceptate

Standardizarea evaluării naționale și informatizarea examenelor au fost anunțate de ministrul Educației ca obiectiv pentru examenele de anul viitor. Ce înseamnă testarea standardizată și cum va fi organizată, de exemplu,…
Vezi articolul
Daniel Funeriu

Daniel Funeriu: Avem de-a face cu o „mişcare societală” în favoarea educației. Soluția este numirea unui premier cu bilanț remarcabil în zona educației și rectificare bugetară cu cel puţin 5% pentru educație / Dacă face acest lucru, voi fi primul care recunoaşte că am greşit criticându-l pe preşedinte

Nu mai avem de-a face cu „o grevă a profesorilor pentru salarii”, avem de-a face cu o „mişcare societală” (încă firavă) în favoarea educației. Ăsta e un lucru bun. Soluția…
Vezi articolul

Studiile de ideologie rusă, completate cu instrucție militară în universități și lupta împotriva „agenților străini” – tablou al învățământului superior din Rusia, ca armă de război, realizat de un cercetător rus din SUA

Instrucție militară și alte activități de militarizare, promovarea ideologiilor ce susțin războiul din Ucraina, lejeritate în definirea „agenților străini” împotriva cărora autoritățile pot lua măsuri: așa descrie situația actuală a…
Vezi articolul