Ora de iarnă 2023. În noaptea de sâmbătă spre duminică dormim cu o oră mai mult: ora 04:00 devine ora 03:00 / Mersul trenurilor nu este afectat, transmite CFR Călători

1.159 de vizualizări
Foto: © Chernetskaya | Dreamstime.com

În fiecare an, în ultima duminică a lunii octombrie are loc schimbarea orei, prin renunţarea la ora de vară şi revenirea la Timpul Legal Român, ora 4.00 devenind ora 3.00. Ziua de 29 octombrie, care va avea 25 de ore, va fi cea mai lungă zi a anului.

Conform unui comunicat al CFR Călători, schimbarea orei nu modifică mersul trenurilor în vigoare.

O directivă europeană din 2001 reglementează schimbarea orei prin trecerea la ora de vară şi invers. În majoritatea ţărilor europene, ceasurile se dau înapoi cu o oră la această dată, la ora 01:00 UTC. Deoarece Europa cuprinde mai multe fusuri orare, schimbarea are loc la ore locale diferite. Ca întotdeauna, SUA vor reveni la ora iniţială la o săptămână după Europa, la 5 noiembrie 2023, mai scrie Agerpres.

Un proiect de lege, publicat în 2018, propunea ca statele membre ale UE şi ţările afiliate să nu mai recurgă la schimbarea sezonieră a orei. Pe 26 martie 2019, Parlamentul European a votat în favoarea sprijinirii proiectului de directivă a Comitetului UE pentru a opri schimbarea orei în Uniunea Europeană. În condiţiile care au urmat, cauzate de pandemia de coronavirus şi de criza energetică, nu toate ţările membre şi-au făcut cunoscute deciziile, iar o hotărâre finală a fost amânată, potrivit www.timeanddate.com.

De când se schimbă ora și de ce

Ora oficială de vară, ora Europei Orientale, pe care o aplică şi ţara noastră, a fost introdusă în România pentru prima dată în 1932. Până în 1939, a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00.00, şi prima duminică din octombrie, ora 01.00 (ore locale). Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară, potrivit www.astro-urseanu.ro.

Prin introducerea orei de vară s-a urmărit să se beneficieze cât mai mult de lumina naturală (a Soarelui) şi să se reducă folosirea luminii artificiale. Benjamin Franklin a propus, în 1784, această metodă, dar a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa. Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (între 30 aprilie – 1 octombrie), potrivit www.timeanddate.com. Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai – 16 octombrie). Alte ţări care au introdus ora de vară au fost: Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania, potrivit Observatorului astronomic “Amiral Vasile Urseanu”.

La 31 martie 1918, ora de vară a fost introdusă şi în Statele Unite ale Americii. Pentru o perioadă mai îndelungată, a fost aplicată în SUA, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 şi 30 septembrie 1945, conform sursei citate.

Nu toate statele folosesc în acest moment ora de vară, iar perioada nu este aceeaşi în toate ţările care recurg la schimbarea orei. Ţările ecuatoriale şi tropicale nu aplică această oră, deoarece durata zilei este egală de-a lungul anului.

Mai puţin de 40% dintre ţările lumii practică folosirea orei de vară (Daylight Saving Time – DST). Unele ţări folosesc sistemul de schimbare al orei pentru a folosi mai mult lumina naturală. Unele studii arată că DST ar putea duce la mai puţine accidente rutiere şi implicit la mai puţine victime, beneficiindu-se de mai multă lumină naturală în timpul orelor în care mai mulţi oameni folosesc drumurile, şi de asemenea, sistemul reduce cantitatea de energie necesară pentru iluminarea artificială în timpul orelor de seară.

Cu toate acestea, multe studii nu sunt de acord cu privire la economiile de energie ca urmare a folosirii orei de vară şi, în timp ce unele studii arată un rezultat pozitiv, altele nu. Sunt studii care susţin că sănătatea oamenilor ar putea avea de suferit din cauza modificărilor prin folosirea orei de vară, se menţionează pe www.timeanddate.com, mai informează Agerpres.

Foto: © Chernetskaya | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Poveștile elevilor care nu au participat la Evaluarea Națională și Bacalaureat. Ciprian Fartușnic: Dacă tu nu crezi într-un copil, e profeția care se auto-împlinește, nici copilul nu va crede în el. Școlile nu au știut cum să se raporteze la aceste cazuri

„Fiecare caz de risc, de neparticipare este o poveste în sine și merită înțeleasă de cei din jurul copilului care pot să facă ceva. Școlile nu au știut cum să…
Vezi articolul

VIDEO Proiectele legilor Educației, criticate extrem de dur de un grup de cercetători, profesori și autori, într-o dezbatere online: „Soluția pragmatică este ca aceste proiecte să fie anulate rapid și refăcute în condiții decente” – universitarul Ciprian Mihali

Cele două proiecte de legi ale Educației sunt aspru criticate de către un grup de cadre didactice, cercetători și autori într-o dezbatere online din seria Cafeneaua filosofică, transmisă la sfârșitul…
Vezi articolul

Reacția ministrului Educației după ce o profesoară i-a atras atenția că textul legilor învățământului “arată în mare parte ca raportul România Educată”: Nu am cum să nu reacționez la această jignire

Ministrul Educației, prezent la cea de-a 44-a dezbatere pe proiectele legilor Educației la sediul PNL București, a avut discuții în contradictoriu cu Antoaneta-Firuța Tacea, conferențiar universitar la Facultatea de Psihologie…
Vezi articolul