(Op-Ed) Ștefan Pălărie, senator USR: Impactul asteroidului ordonanță asupra planetei educației din România

784 de vizualizări
Ștefan Pălărie / Foto: INQUAM Photos – Malina Norocea
Încă nu s-a uscat cerneala de pe hârtiile din mapele noului guvern, cele referitoare la faimoasa „Ordonanță trenuleț”. Luni, 30 decembrie, ora 13:00, cel mai probabil, hârtiile discutate în ședința de guvern vor deveni literă de lege. Și orice martor al acestui proces nu are cum să nu devină un mare critic al acestor prime măsuri luate de un guvern Ciolacu 2, guvern „obținut” în urma anului super-electoral 2024, an încheiat cu derapaje grave ale democrației țării noastre și cu distrugerea finelor echilibre de putere constituționale. 

Ordonanța înghețărilor este doar o bucățică din nota de plată a festinului PSD-PNL și un duș rece pentru toți românii care primesc a mia oară dovada că, în an electoral, adevărata situație financiară a țării este permanent mascată și ascunsă, până când campania electorală este încheiată.

Dar haideți să ne uităm scurt peste prevederi la nivel general, cu o lupă un pic mărită pe domeniul educației: pe partea de salarizare și relații de muncă avem înghețarea de… indemnizații pentru revoluționari, demnitari, persoane persecutate, artiști, membrii Academiei Române, indemnizații reparatorii ale foștilor luptători, rente viagere sportivi, indemnizații de merit și, poate cel mai grav, alocații de stat pentru copii. Tot la înghețare intră și salariile din sistemul public sau pensiile din România. Înghețare pe linie. Cu încă o dovadă că, în loc să trăim într-un stat predictibil în care toată lumea știe cum i se modifică anual drepturile, de exemplu pensia, avem în schimb un stat în care politicul guvernamental se comportă ca și cum banii de mărire sunt dați de politicieni, mutați sub formă de recalculări înainte de alegeri (de mai aveau puțin și puneau și siglele de partid pe plicurile cu recalcularea), iar mai apoi arăta tifla proștilor. 

Revenind la educație, nu ai cum să nu te iei cu mâinile de cap. Și asta dacă ești un simplu observator. Dar mă număr printre cei care au negociat în clădirea Parlamentului Programul de Guvernare pe domeniile educație, cercetare și cultură. Nu am cum să uit faptul că PSD, PNL și UDMR au agreat alături de noi că programul Masa Caldă sau Masă Sănătoasă este o prioritate națională. Au agreat, de asemenea, faptul că trebuie să ajungem în 2025 la 1 milion de beneficiari. Vreți dovada? Căutați în programul de guvernare, la pagina 22, și veți găsi prima frază din textul alocat Ministerului Educației și Cercetării:

Asigurarea unei mese sănătoase în fiecare școală din România până în anul școlar 2029-2030, cu extinderea progresivă a programului și atingerea pragului de un milion de beneficiari până în anul 2025. Atingerea nivelului de un milion de beneficiari ai programului în anul 2025 și sprijin pentru construirea și/sau dotarea de cantine școlare. De asemenea, sumele alocate pentru program se vor utiliza doar cu această destinație, inclusiv prin metode alternative;

Dacă nu e limpede ultima propoziție, cea cu metode alternative, aia este găselnița pentru care am insistat personal în discuții. Dacă ai întârzieri cu licitațiile pentru serviciile de masa sănătoasă sau caldă la nivelul administrației locale, găsește o variantă să dai cei 15 RON pe zi copiilor beneficiari, nu amâna licitația pentru a face economii la buget!!!! Ceilalți au fost de acord.

Deci, faptul că același guvern PSD-PNL-UDMR spunea că vrea să ajungă la un milion de beneficiari acum 7 zile, iar astăzi se pregătește să susțină în ședință de guvern aceeași sumă ca în anul 2024 – sumă cu care finanțezi cam 500,000 de beneficiari (445,000, mai precis, dacă sprijini cu 15 RON pe zi cele 170 de zile de școală), îți arată cât de scurtă memorie poate avea această echipă guvernamentală. Singura explicație alternativă este aceea că, atunci când negociau programul de guvernare cu noi cei de la USR, gândeau simplu – „Haide să promitem orice acum, vedem apoi cum ne descurcăm”. Asta în timp ce noi întrebam la fiecare 10 minute – „Care este situația financiară la zi? Ce ne permitem și ce nu?”.

S-a dovedit că aveam dreptate. Lipsa de transparență și onestitate ne lămureau că cei prezenți la aceste negocieri nu au învățat nimic din voturile date de români în noiembrie și decembrie. 

Dar dincolo de problema masivă a programului Masă Sănătoasă, impactul ordonanței trenuleț este mult mai mare. Aceeași ordonanță lovește în studenți – și în costurile lor de transport. Unii o să spună „Ce mare brânză?” – călătoresc și studenții mai puțin. Cei care înțeleg fenomenul constată că în felul acesta viața de student devine mai scumpă pentru familiile aflate în cumpână cu continuarea studiilor universitare, asta într-o țară codașă la procentul adulților cu studii superioare.

Ordonanța mai lovește și în preșcolari – acolo unde se oferă 600,000 de tichete sociale pe suport electronic pentru sprijinul educațional. O prevedere ciudată din ordonanță care obligă ca ele să fie decontate exclusiv din fonduri europene poate duce la dispariția lor în totalitate. E o altă lovitură pentru familiile greu încercate de costul vieții de părinte.

Ordonanța mai lovește și în profesori. Lovește în ei și în promisiunile salariale care au stins cele mai mari greve din ultimii 18 ani, grevă mamut debutată pe 22 mai 2023, ziua în care legile educației erau dezbătute în Plenul Senatului. (Nu voi uita niciodată acea zi și acea ședință de plen condusă de doamna Gorghiu, astăzi ajunsă deputată.). Promisiunea fermă a măririlor salariale etapizate este aruncată la gunoi prin ordonanța trenuleț. Chiar și cu promisiunile înghețate nu știm încă dacă mai putem angaja sau nu profesori în sistem. Până guvernul nu se trezește și nu se lămurește cu privire la conflictele dintre ordonanța trenuleț și memorandumul de deblocare a angajărilor în învățământ, încă stăm și ne uităm precum curca în lemne, întrebându-ne ce a vrut să spună autorul.

Închei prin a spune următoarele: 

  1. În primul rând, ordonanța înghețărilor ar fi trebuit să fie dată de guvernul Ciolacu 1. Nu era nevoie de toată prefăcătoria asta. Probabil premierul Marcel Ciolacu a făcut un calcul cinic și a văduvit noua guvernare de șansa de a da vina pe cea anterioară. Cu această ordonanță, membrii guvernului Ciolacu 2 au devenit complici la această începere cu stângul a guvernării.
  2. Pentru mine, rămâne de neînțeles modul în care ordonanța asta mușcă cu sete din orice șansă ca educația din România să-și mai revină. Nu vorbim doar despre sărăcia din mediul rural și vulnerabilitatea multor familii, ci și despre o nouă batjocură aruncată peste promisiunile făcute profesorilor că rolul lor devine important în societate. O nație fără profesori buni este condamnată la distrugere. Și iar ne întoarcem la ideea că EDUCAȚIA este, și ar trebui să rămână, o chestiune de securitate națională. Iar această ordonanță o distruge. În interesul cui?

Despre autor: Ștefan Pălărie este senator, membru al partidului USR.

Nota redacției: Ideile și opiniile exprimate în acest articol nu sunt neapărat și cele ale redacției.


3 comments
  1. Mai răsfirați, gigeilor, mai răsfirați!
    e mai mare nevoie de voi la articolele alea unde lumea il critică pe Ciolacu. mergeți acolo de scrieți că este curajos și a luptat la revoluția din 1848!

  2. O să-i cred pe useriști când pleacă Năsui și clica lui de acolo. Altfel, doar se plâng că n-au reușit să privatizeze tot, să mănânce și gura lor ceva.

    Și concret ce făcea Pălărie dacă prin absurd ajungea el ministru? Exact nimic. Poate gargară, ca de obicei.

  3. Ai stat la Antena 3 in platouri si ne spuneati ca guvernul trebuie sa fie pro-european. Il avem si datorita dumneavoastra.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Folosirea datelor științifice pentru decizii va fi considerată o competență cheie la următoarea evaluare PISA în domeniul științelor / În cazul schimbărilor climatice, cei mai mulți elevi români participanți la PISA 2018 se simțeau incapabili să facă ceva – OECD

Următoarea evaluare PISA pe teme științifice, programată în 2025, va considera cercetarea, evaluarea și folosirea informației științifice în luarea deciziilor drept o competență-cheie pentru elevi, arată directorul departamentului pentru Educație…
Vezi articolul

Probleme majore la examenul de Română de la Evaluarea Națională, identificate într-un Raport de cercetare alarmant realizat de aceeași instituție a Ministerului Educației care face subiectele: subiecte concepute pe curriculumul care nu mai este în vigoare, cu barem de corectare care “compromite validitatea probei” prin punctaje alocate arbitrar / Plus: efectul backwash constatat oficial

Achizițiile de învățare nu au putut fi identificate corect, rezultatele așteptate ale învățării nu au putut fi măsurate suficient de bine, deoarece este favorizată măsurarea imprecisă, potrivit unei analize a…
Vezi articolul

Cursuri de limba română și servicii de tip afterschool pentru copii – printre principalele nevoi invocate, la doi ani de la declanșarea războiului, de refugiații ucraineni participanți la un sondaj Salvați Copiii

Cursurile de limba română și serviciile de tip afterschool pentru copii se numără, alături de accesul la servicii medicale și sprijin pentru găsirea unui loc de muncă, printre principalele nevoi…
Vezi articolul

Strategia pentru educația continuă a adulților 2024-2030, ce propune măsuri pentru ca România să reducă decalajele față de UE și să răspundă problemelor de pe piața muncii – adoptată de guvern fără termene clare și fără sprijin bugetar dedicat 

Un cadru național al competențelor-cheie, un registru național al certificatelor digitale, diverse programe – de la cele postuniversitare, la unele de alfabetizare în diverse domenii – se numără printre țintele…
Vezi articolul