Op Ed / Mariya Gabriel, comisarul european pentru Educație și Cercetare: Comisia Europeană dorește să aducă cercetători în sălile de clasă

1.229 de vizualizări
Foto: Comisia Europeană
„Dar de ce?” Aceasta este probabil întrebarea pe care adulții o aud cel mai frecvent din partea copiilor. Și, ca să fim sinceri, există momente în care nu ne este ușor să găsim răspunsul corect. 
  • Articol de opinie semnat de Mariya Gabriel, comisar pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret

Totuși, această dorință de a cunoaște și de a înțelege este prețioasă și importantă. Este esențial să oferim copiilor noștri răspunsurile corecte, explicate în cuvinte pe care le pot înțelege. Aceste răspunsuri îi vor determina să meargă mai departe, să solicite mai multe informații. Aceasta este cea mai bună modalitate de învățare.

Educația, în special educația științifică, este crucială în acest context. Sunt convinsă că, în contextul unei educații de calitate, elevii pot încă de la o vârstă fragedă să dezvolte interes pentru modul în care știința și cercetarea joacă un rol în viața lor de zi cu zi.

Trebuie să le stimulăm curiozitatea și să îi motivăm să învețe mai mult, să îi ajutăm să nu fie intimidați de știință. Poate că îi putem chiar încuraja să devină ei înșiși oameni de știință într-o bună zi. Vom avea nevoie de cercetători și inovatori de înaltă calitate pentru a face față provocărilor actuale și viitoare!

Acesta este modul în care s-a născut ideea inițiativei „Cercetători în școli”.

Conceptul este simplu. Invităm cercetători să se alăture claselor din școlile primare sau secundare, unde își pot discuta temele de cercetare cu elevii și le pot explica acestora modul în care lucrează.

Cercetătorii vor aborda chestiuni precum schimbările climatice, dezvoltarea durabilă, sănătatea, alimentația și nutriția, mediul, solurile sau oceanele. Înainte de a vizita o școală, cercetătorii vor beneficia, ca parte a inițiativei, de formare cu privire la modul în care își pot comunica cel mai bine munca unui public mai tânăr. Profesorii vor beneficia și ei de formare, din partea cercetătorilor înșiși, pentru a înțelege mai bine chestiunea în cauză. Elevii vor putea, de asemenea, să viziteze laboratoare și vor fi invitați să rezolve probleme științifice. Toate aceste oportunități de învățare sunt concepute pentru ca elevii să descopere știința, cercetarea și inovarea într-un mod interactiv și stimulativ.

Prin această nouă inițiativă dorim să ajungem în special la fete și la femeile tinere, pentru că știm că fetele au rezultate școlare cel puțin la fel de bune ca băieții în ceea ce privește materiile științifice. Cu toate acestea, este mult mai puțin probabil ca femeile să lucreze în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei sau matematicii (STIM) decât bărbații. Din acest motiv, ne-am asigurat că această inițiativă, „Cercetători în școli”, va pune un accent deosebit pe fete și femei, pentru a le face conștiente de capacitățile lor în disciplinele STIM. La urma urmei, inițiativa este finanțată în cadrul acțiunilor Marie Skłodowska-Curie, care oferă sprijin financiar pentru dezvoltarea carierei și pentru formarea continuă a cercetătorilor în toate etapele carierei. Acțiunile au fost numite după remarcabila cercetătoare, care a fost singura femeie de două ori câștigătoare a Premiului Nobel, într-un moment în care accesul la știință, în special pentru femei, nu era ușor. Sunt mândră de faptul că, în prezent, acțiunile Marie Skłodowska-Curie sprijină un număr din ce în ce mai mare de femei tinere în cercetare și inovare, cercetătoarele reprezentând peste 42 % din bursierii programului, cu mult peste media populației de cercetare din UE, și 46 % din totalul doctoranzilor finanțați de program.

În primul rând, activitățile „Cercetătorilor în școli” vor avea loc în aproximativ 2 400 de școli din statele membre ale UE și din țările asociate programului Orizont Europa. Aceasta va implica peste 200 000 de elevi pe o perioadă de doi ani (2022-2023). Să nu uităm însă că acesta este doar începutul. Sperăm să putem ajunge la mult mai multe școli și elevi în anii următori. Inițiativa a fost, de asemenea, dezvoltată pentru a ajunge în mod specific la zonele mai îndepărtate și mai defavorizate, care au un acces mai redus la activitățile științifice și de cercetare. Și în aceste regiuni, copiii întreabă adulții: „Dar de ce?” și merită la fel de mult să primească o explicație inteligentă și adecvată pentru copii ca orice alt copil.

Sunt convinsă că această inițiativă frumoasă va fi un succes și aștept cu interes să primesc feedback din partea elevilor, profesorilor și cercetătorilor cu privire la timpul pe care îl vor petrece împreună. Mai cred, de asemenea, că aceste schimburi vor contribui la stimularea rezilienței socioeconomice, a competitivității și a transformării UE de-a lungul timpului, deoarece ne bazăm din ce în ce mai mult pe excelența științifică. 


1 comment
  1. Rotunjirea veniturilor ‘cercetatorilor’ care cercetează-n vânt pentru a mângâia pe căpuț viitoarele ‘cercetătoare’. Da banii / energia pentru demers de unde vin?
    Cine face cercetare reală nu are timp de scris proiecte, de predat, de babysitting și de alte ocupații care să-i facă pe politicienii manevratori de fonduri să se simtă utili. Dar dacă vin bani o să-și facă timp – in detrimentul cercetării!
    Propunerea sună bine (din avion!)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Două potențiale vaccinuri pentru coronavirus, unul făcut de Universitatea Oxford, au început să fie testate pe dihori de laborator, în Australia. Primele rezultate ar putea fi gata în iunie

Două potențiale vaccinuri pentru coronavirus au început să fie testate în Australia, scrie BBC. Vaccinurile, făcute de Universitatea Oxford și compania americană Inovio Pharmaceutical, au primit permisiunea pentru testarea pe…
Vezi articolul

Asociația cercetătorilor Ad Astra propune un Pact Național pentru Cercetare: evaluări transparente, finanțare predictibilă și bazată pe meritocrație, mai mulți cercetători

Evaluarea transparentă a performanței științifice, alocări bugetare care să crească anual, o schemă de finanțare bazată pe meritocrație, mai mulți cercetători și o finanțare predictibilă pentru competiții – acestea sunt…
Vezi articolul