Op Ed / Mariya Gabriel, comisarul european pentru Educație: Învățământul superior trebuie să se schimbe. Lansez consultarea publică privind Agenda de transformare

3.178 de vizualizări
Învățământul superior
Mariya Gabriel, Comisarul european pentru Educatie / Foto: Comisia Europeana

Editorial semnat de Mariya Gabriel, comisar european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret:

În întreaga Europă, peste 5 000 de instituții de învățământ superior sunt în prima linie a eforturilor depuse pentru a crea o lume mai bună, fie prin succese de răsunet, cum ar fi cercetarea de vârf în domeniul COVID-19, fie prin reușite mai personale, ca cea a lui Giuseppe Paternò din Sicilia, un cursant adult care și-a obținut diploma anul acesta, la vârsta de 96 de ani.

Învățământul superior transformă vieți, dar, în același timp, trebuie să se transforme pe sine, pentru a-și continua contribuția la conturarea unui viitor mai bun pentru Europa.

Pentru a iniția această transformare, lansez la 10 decembrie un proces de consultare privind o Agendă de transformare a învățământului superior, în cadrul Summitului european pentru educație. Aceasta va consta într-o consultare publică online, care va fi lansată la începutul anului viitor, precum și în consultări specifice ale comunităților din învățământul superior și cercetare, care se vor desfășura timp de mai multe luni. Studenții vor fi pe deplin implicați în acest proces. 2020 nu a fost un an obișnuit pentru studenți și pentru instituțiile de învățământ superior, care nu au avut altă opțiune decât să se transforme. Impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19 a însemnat că universitățile din întreaga Europă au fost nevoite, aproape peste noapte, să treacă la învățarea online. Am remarcat hotărârea fermă de a face ca lucrurile să meargă din partea tuturor celor implicați: studenți, cercetători, cadre universitare și administratori.

Ne-am confruntat, de asemenea, cu provocări. Criza a scos la iveală inegalitățile din societățile noastre și, în special, decalajul digital. Studenții defavorizați nu au primit sprijinul de care aveau nevoie, în timp ce unele persoane dependente din punct de vedere financiar de un loc de muncă pentru a putea studia s-au trezit în situația de a-și pierde acest loc de muncă. Cadrele universitare au întâmpinat și ele probleme, multe nefiind pregătite și echipate corespunzător pentru a preda online. Numeroase instituții de învățământ superior nu au dispus la începutul crizei de infrastructura sau de capacitatea adecvată pentru a putea trece la învățarea online.

Transformarea sectorului învățământului superior a fost așadar accelerată de pandemia de COVID-19, iar acum trebuie să continue în același ritm. Sectorul trebuie să atragă și să sprijine o populație mai diversă de studenți și să ofere o învățare mai flexibilă, inclusiv online, centrată pe student. Trebuie să includă învățarea bazată pe rezolvarea problemelor și învățarea interdisciplinară pentru a se putea concentra asupra provocărilor din lumea reală, precum și o cooperare și o concurență internațională mai accentuate, care să conducă la o mobilitate sporită.

În sectorul cercetării și inovării din instituțiile de învățământ superior, transformarea va avea loc, de asemenea, prin creșterea atractivității carierelor din cercetare și prin asigurarea egalității de șanse, prin consolidarea cooperării cu alte sectoare locale și prin intensificarea transferului de cunoștințe.

Pentru a accelera transformarea sectorului învățământului superior, Europa își pune la lucru cunoștințele colective. În această toamnă, Comisia a adoptat o serie de propuneri axate pe cunoaștere. În cadrul eforturilor de a crea un Spațiu european al educației până în 2025, vom asigura o educație de înaltă calitate și favorabilă incluziunii, accesibilă tuturor, acționând în același timp în direcția unei tranziții reușite către o economie verde și digitală. Planul de acțiune pentru educația digitală va sprijini utilizarea tehnologiei în educație și dezvoltarea competențelor digitale. Spațiul european de cercetare va permite Europei să își atingă obiectivele ambițioase în materie de cercetare și inovare prin cooperarea transfrontalieră.

În cursul anului următor, vom colabora cu instituțiile de învățământ superior și cu comunitățile de cercetare pentru a crea în comun o Agendă de transformare a învățământului superior. Obiectivul nostru este acela de a pregăti sectorul învățământului superior pentru a întâmpina provocările și oportunitățile viitorului, prin adoptarea unei abordări care să cuprindă educația, cercetarea, inovarea și serviciile pentru societate, respectând totodată pe deplin diversitatea sectorului. Pe baza consultărilor de până acum, preconizăm că agenda s-ar putea axa pe consolidarea incluziunii și a excelenței, pe tranziția verde și digitală, pe cooperare, inovare și competitivitatea internațională.

În elaborarea agendei, ne vom inspira de la cele 41 de universități europene, alcătuite din peste 280 de instituții de învățământ superior și sprijinite prin fonduri europene pentru educație și cercetare. Acestea revoluționează învățământul superior și cercetarea.

Consultarea publică privind Agenda de transformare a învățământului superior va fi deschisă tuturor. Am subliniat câteva dintre schimbările pe care le considerăm necesare, dar îi încurajez pe toți cei interesați să își exprime opiniile cu privire la viziunea lor asupra viitorului sectorului. Aștept cu nerăbdare să interacționez cu oamenii din întreaga Europă în anul următor, în eforturile noastre de a transforma universul învățământului superior.

***

Editorial semnat de Mariya Gabriel, comisar european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Material susținut de BCR

STUDIU Bărbații asociază bogăția cu mașina, iar femeile, cu ideea de putere. Peste jumătate din populație nu poate acoperi din fonduri proprii o cheltuială urgentă de 5.000 de lei, iar 40% nu ar rezista măcar o lună cu economiile făcute / Trei sferturi dintre români se declară puțin sau deloc informați financiar

Aproximativ un sfert din populația activă din mediul urban, segment de populație cu un nivel de educație peste mediu, spune că nu poate cheltui 1.000 de lei într-o situație de…
Vezi articolul

În Ungaria, mai mulți adulți cred că pentru a prospera sunt mai utile conexiunile politice și prieteniile decât o diplomă de învățământ superior / Majoritatea populației apreciază că învățământul s-a deteriorat în ultimii 15 ani, perioadă ce se suprapune cu guvernarea Orban – Sondaj

Două treimi (65%) din populația adultă a Ungariei, deci și o bună parte a susținătorilor actualului premier Viktor Orban, apreciază că în ultimii 15 ani s-a înregistrat o deteriorare a…
Vezi articolul

BREAKING Gândirea creativă a elevilor din România – la pământ, arată rezultatele PISA 2022, evaluare care a testat această competență esențială pentru noile generații. Diferențele socio-economice produc o prăpastie între elevii români, fără egal în rândul țărilor participante la evaluarea internațională – Val nou de date publicate de OCDE

Performanța elevilor din România din punct de vedere al gândirii creative este printre cele mai slabe din Europa, potrivit celui mai nou volum al rezultatelor PISA 2022, publicat marți. Raportul…
Vezi articolul

Cunoscut epidemiolog american implicat în eradicarea definitivă a variolei pledează astăzi pentru testarea aleatorie, masivă a populației pentru coronavirus: Fără ea, vedem doar vârful aisbergului, șeptimea de deasupra apei

Testarea aleatorie de coronavirus în rândul populației, nu doar testarea masivă, este esențială în combaterea actualei pandemii, arată un cunoscut epidemiolog, Larry Brilliant, care a contribuit la eforturile Organizației Mondiale…
Vezi articolul

Timpul de școală din România – sub media OCDE, vacanțele elevilor români – printre cele mai mari, în condițiile în care „vacanțele extinse exacerbează inegalitățile educaționale” / Rezultatele la matematică sunt mult sub medie, în pofida unui număr semnificativ de ore de predare – Raport privind organizarea anului școlar în diverse țări

România are și mai puține ore de predare, și mai puține săptămâni de predare într-un an școlar decât media țărilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), la care este…
Vezi articolul