Op Ed / Marianne Thyssen, comisar european pentru ocuparea forței de muncă: Încurajez România să dezvolte o abordare strategică în ce privește perfecționarea și recalificarea în rândul populației de vârstă activă

721 de vizualizări
Foto: Facebook/ Marianne Thyssen
Din momentul în care am devenit comisar european în 2014, una dintre ambițiile mele principale a fost să stimulez creșterea ocupării forței de muncă în Europa. După aproape cinci ani, numărul angajaților din UE a crescut până la niveluri record, în timp ce șomajul a atins nivelul său cel mai scăzut. Pentru a obține un loc de muncă, este esențial să ai competențele adecvate, însă profilul competențelor necesare se schimbă la fel de rapid ca societatea noastră modernă.

Având în vedere progresele tehnologice, evoluțiile științifice și provocările demografice și de mediu, învățarea pe tot parcursul vieții este esențială pentru a spori șansele oamenilor de a-și găsi un loc de muncă pe piață.

În acest context, sunt convinsă de importanța competențelor profesionale, întrucât ele oferă oamenilor de toate vârstele calificările de care au nevoie și deschide noi oportunități. Iată de ce am promovat educația și formarea profesională (EFP) încă din prima zi a mandatului meu. EFP reprezintă o oportunitate concretă și practică de a dobândi noi competențe, de a acumula noi cunoștințe și de a avea acces la noi cariere ce oferă perspectiva unui viitor mai bun. Iar avantajul cel mai mare este că toată lumea poate participa la EFP; lucrătorii se pot recalifica și perfecționa la orice vârstă.

Cifrele vorbesc de la sine: educația și formarea profesională (EFP) este o modalitate sigură de pătrundere pe piața muncii. În 2018, rata de angajare a tinerilor absolvenți de EFP a fost de 79,5 %, în comparație cu 66,3 % pentru absolvenții de învățământ secundar superior general care au intrat pe piața muncii. Este un fapt dovedit că adulții care participă la educație și formare profesională își îmbunătățesc performanțele la locul de muncă.

Însă în ciuda beneficiilor pe care le poate aduce, EFP este percepută de foarte mulți ca o “opțiune secundară”, oarecum inferioară altor alternative educaționale. Iată de ce inițiative precum Săptămâna europeană a competențelor profesionale sunt atât de importante.

Aflată în cel de-al patrulea an de existență, Săptămâna pune în lumină meritele EFP în toate formele sale și atrage atenția asupra potențialului acestei forme de educație de largă acoperire. Mii de evenimente și activități urmează să aibă loc pe tot parcursul anului 2019 și în cursul Săptămânii înseși, aducând EFP în centrul atenției în întreaga Europă.

Deși România ia măsuri pentru a trece la un sistem dual de învățământ profesional și tehnic, are în continuare cea mai scăzută pondere a absolvenților cu experiență de învățare la locul de muncă și cea mai mică proporție de adulți implicați în învățarea pe tot parcursul vieții în UE.

România are, de asemenea, una dintre cele mai mari rate ale abandonului școlar timpuriu la nivelul UE. Prin urmare, aștept cu interes să văd impactul reformei EFP și sper că programele revizuite de învățământ profesional și tehnic, calificările profesionale și standardele de formare vor spori calitatea și atractivitatea VET în țară. De asemenea, încurajez România să dezvolte o abordare strategică în ceea ce privește perfecționarea și recalificarea în rândul populației de vârstă activă.

Sunt foarte mulțumită că România sprijină Săptămâna europeană a competențelor profesionale promovând EFP, ajutându-i pe oameni să-și descopere talentele și permițându-le să exploreze posibilitățile oferite de EFP, atât în prezent, cât și în viitor, în toate etapele vieții lor.

___

Marianne Thyssen este Comisar european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

INTERVIU Un elev de clasa a VI-a din Germania explică ce înseamnă autotestarea copiilor la școală, de COVID: Ne testăm de 3 ori pe săptămână, în sala de clasă. Dacă e descoperit un caz pozitiv, venim la școală până e descoperit un al doilea caz

Testarea elevilor pentru depistarea rapidă a celor infectați cu noul coronavirus se desfășoară în școlile din România cu mare greutate, cu posibilitatea testării unui număr limitat de elevi și după…
Vezi articolul

7 din 10 profesori participanți la un sondaj World Vision România cred că examenele de admitere la colegiile naționale vor duce la inechitate / O astfel de măsură este “neconstituțională și discriminatorie”, susține organizația / 11 recomandări pentru modificarea proiectului de lege

Examenele de selecție ale elevilor, pe care colegiile naționale le-ar putea organiza conform actualelor prevederi din proiectul noilor legi ale educației, vor oferi mai puține șanse de admitere elevilor din…
Vezi articolul

Schimbările climatice ar trebui abordate în întregul curriculum, în toate ciclurile de învățământ, nu doar în câteva materii concentrate la clasele mari – experți ai Institutului de Educație de la Londra / E esențial ca temele de mediu să fie incluse în formarea inițială a profesorilor

Abordarea schimbărilor climatice în întregul curriculum, atât la școala primară, cât și în învățământul secundar este necesară pentru a-i determina pe copii și tineri să acționeze pe astfel de teme,…
Vezi articolul
Transport gratuit pentru elevi

„România suferă” de pe urma rezultatelor foarte slabe ale educației / Aproape toți indicatorii privind educația și formarea – în stare „critică”, arată un nou raport al Comisiei Europene, la un deceniu de reforme Iohannis-Deca

Educația din România este descrisă din nou în termeni severi de autoritățile europene, într-o raport de țară înglobat în recomandările Comisiei Europene pentru Semestrul European, publicate pe 19 iunie. Documentul…
Vezi articolul

Lucian Ciolan, prorector al Universității din București, despre România educată: Este pentru prima dată în ultimii ani când se pune pe masă un document comprehensiv de dezvoltare a educației / Dacă Bacalaureatul e unitar poți să spui că e unitar în structură, dar nu în conținut. Poate să fie trunchiul comun, nu se spune cât de mare

“Este pentru prima dată în ultimii ani când se pune pe masă un document comprehensiv de dezvoltare a educației și, cu toate neajunsurile lui, însăși existența acestui document mi se…
Vezi articolul