Ca cercetător și om de știință, Daniel David a declarat că „expunerea la ecrane între 2 și 4 ore pe zi pentru un copil de gimnaziu sau liceu este fundamentală pentru a nu pierde avantaje competitive”. Prezent la conferința „Lecții eficiente – Folosirea eficientă a celor 50 de minute din lecție”, organizată de Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Maramureș pentru profesori și directori de școală, ministrul a dat exemple despre modul în care părinții ar trebui să fie alături de copii după ce se uită la ecrane, să „co-creeze educația”.
„Expunerea la ecrane între 2 și 4 ore pe zi pentru un copil este fundamentală pentru a nu pierde avantaje competitive”, a spus Daniel David, ministrul Educației, care a menționat că face această precizare în calitate de cercetător și om de știință. Oficialul a precizat că studiile se referă la elevi de gimnaziu și liceu.
Acest interval de timp la ecrane include și „televizor, tabletă inteligentă, telefon, computer, și activități de distracție și activități educaționale”, a spus el.
„La copiii mici, după 20 de minute de stat pe Youtube, părintele să-l întrebe ce a văzut și ce a învățat. Dacă pur și simplu îi spui du-te și fă ce vrei pe internet, sigur că lucrurile pot să funcționeze prost”, spune Daniel David.
Referitor la teama părinților privind expunerea copiilor la ecrane, ministrul a dat ca exemplu o situație din copilăria sa, când el citea foarte mult: „La orice schimbare de revoluție industrială, cei din vechea paradigmă vor numi o catastrofă noua schimbare. Toți considerăm că ce am trăit noi este sigur. Am prins o astfel de schimbare. Mergeam la bunici în vacanțe și ceilalți prieteni se jucau foarte mult afară. Mie îmi plăcea să citesc și am surprins-o pe bunica spunându-i mamei: «Să iasă afară să se joace. Cărțile or să îl înnebunească. Citește prea mult». Acum așa suntem noi cu expunerea copiilor la ecran”, a precizat David.
Redăm declarația integrală a lui Daniel David pe acest subiect:
Daniel David:„Trebuie să fim atenți, nu ne aruncăm înainte, nu ne expunem copiii la tot felul de descoperiri care nu știm dacă sunt sigure, că nu știm dacă au constrângerea etică și morală necesară, dar nici să nu rămânem în epoca de piatră. De exemplu, în ceea ce privește expunerea la screen (n. red ecrane), aici sunt diverse discuții, ies din poziția de ministru și vorbesc ca psiholog și ca un om de știință. Studiile sintetizate arată că în vremea în care trăim noi, în revoluția industrială prin care trecem, o expunere la ecran între două-patru ore pe zi pentru un copil este fundamentală pentru a nu pierde avantaje competitive. Când spun ecran, înțeleg totul: tablă inteligentă și computer și telefon și televizor și înțeleg și activități de distracție și activități educaționale.
Spuneam, între 2 și 4 ore în funcție de vârstă, în funcție de conținut, în funcție de aspectul personal al copilului poți să duci mai puțin sau mai mult. În cazuri extreme, în cazuri excepționale pot crește până la 6 ore sau pot reduce sub 2 ore. Dar, între 2 și 4 ore este o expunere rezonabilă. N-o faci, copilul va pierde avantajul competitiv.
Eu țin minte, și am mai dat exemplul acesta nu ca să vă spun că eu citeam și citesc dar țin minte că la orice schimbare de revoluție industrială, cei din vechea paradigmă văd numai catastrofe în noua schimbare și toți considerăm că ce am trăit noi și cum am fost noi este safe și sigur, și ce fac ăștia și ce se întâmplă este catastrofal. Am prins o astfel de schimbare când mergeam la bunici în vacanțe și ceilalți prieteni se jucau foarte mult afară. Mie îmi plăcea să citesc și am surprins-o pe bunica spunându-i mamei: «Să iasă afară. Cărțile or să îl înnebunească. Citește prea mult. Să iasă afară să se joace».
Atunci a citi era o chestie neobișnuită, (n red. se spunea că) «ți se strică ochii, prea multe cunoștințe n-o să-ți folosească, o să te încurce». Acum așa suntem noi cu expunerea copiilor la ecran. Cunoștințele nu mai sunt scrise pe hârtie, sunt la un click de telefon, sunt pe o tablă inteligentă, să lăsăm să acceseze cunoașterea respectivă, dar sigur, repet cu constrângeri etice, cu atenție la sănătatea psihologică. Iar pentru copiii mai mici foarte important cu implicarea părinților care trebuie să co-participe cu ei. După ce s-a uitat 20 minute la un filmuleț pe Youtube, părintele să-l întrebe «ce ai învățat de acolo, ce ți-a plăcut, ce nu ți-a plăcut», astfel încât să co-creeze împreună educația.
Dacă pur și simplu îi spui du-te și fă ce vrei pe internet, sigur că lucrurile pot să funcționeze prost și mai ales dacă stăm un timp foarte mult. Dar mesajul meu este acesta: Tehnologia în sine nu este bună sau rea, dar ea poate deveni așa în funcție de cum o folosim, noi suntem cei care o putem folosi bine, hai să o folosim bine, fiindcă altfel alții o să o folosească, iar noi o să ne trezim iarăși pe ultimele locuri și o să ne trezim la coada clasamentelor. Și e păcat, mai ales uitându-mă la faptul că viteza internetului, fibra optică în acest moment în România, toate aceste lucruri arată foarte bine. Hai să folosim infrastructura și ca tehnică sau prin tehnicile educaționale pe care vrem să le promovăm”.
Informații de context
Potrivit reperelor fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani, pentru copiii între 2 şi 5 ani se recomandă maximum o oră de expunere la ecrane, împreună cu părintele sau educatorul, pentru a discuta despre ceea ce au văzut, dar și pentru a explora personajele preferate în alte jocuri, desene sau activități. De asemenea,
sunt recomandate pauze de 15-20 de minute între reprizele de privit la televizor/
alte ecrane.
Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani, realizat de Ministerul Educației se adresează educatorilor dar și părinților, adică tuturor celor care “îngrijesc, cresc și educă copiii cu vârsta cuprinsă în intervalul de la naștere până la 7 ani”, potrivit documentului.
Documentul este structurat pe 5 subcapitole care la rândul lor conțin repere pe intervale de vârste și practici de sprijin, adică ce abilități ar trebui să aibă copilul de la naștere la 18 luni, între 19-36 de luni, (1 an și jumătate – 3 ani ), 37-60 de luni (3 ani – 5 ani) și 60-84 de luni (5 ani – 7 ani). De asemenea sunt trecute și idei de activități pentru fiecare reper, în dreptul cărora este menționat dacă e o activitate pentru educator (E) sau părinte (P).
Educatorii le pot arăta copiilor scurte videoclipuri sau imagini cu teme relevante și pot folosi aplicații adaptate vârstei, potrivit unei scrisori metodice pentru educatori.
Redacția
Raluca Pantazi
Ramona Florea și Ștefan Lefter
Ștefan Lefter
Diana Ghimiși
19 comments
La asta îndeamână un om de știință și profesor de la naștere la 7 ani expunere la ecran până la 2 ore ? Compara cititul cu ecranul ? După ce că hiperactivitatea este foarte crescuta in randul celor mici , obezitatea la fel , lipsa se atenție , imaginația , dragul nostru Nenea Ministru ,profesor ,decan și ce mai om de știință are cercetările deosebit de aberante .
Să îți lași copiii tai Nenea Ministru la ecrane ,nu pe ai romanilor ,care oricum sunt condamnați in grădinițele și școlile de stat .
Studii de la naștere la 7 ani cu lansarea copiilor in fata ecranelor . Domnule ministru va auziți ce spuneți ?Nici nu știu cum să îmi coordonez gândurile la cate cărți cu “NU ECRANE” am citit, care au sens și am și experimentat pe copilul meu . Sunt atâtea studii cu analiza concreta pe cei mici ,expunerea la ecrane aduce numai probleme , lipsa de atenție , agitație , lipsa de imaginatie, violenta , derularea acțiunilor și în viața reală la fel de repede că în ecrane , ADHD , etc .
Cum puteți să comparați cititul cu expunerea la ecrane? Ce om de știință sunteți când puteți face o asemenea comparație?
Declarația aceasta o să încurajeze și mai mult educatoarele sa lase copiii în fața desenelor că și timp de relaxare în grădinițele de stat .
Rusine ,rușine ,rușine !
Sper să reveniți asupra acestei declarații aberante , tembele și care numai din gura unui om fără educație ar putea să iasă.
Într-adevăr, Suedia și alte state civilizate, în urma unor studii bine documentate au ajuns la concluzia că ecranele nu sunt bune pentru elevi în procesul de învățământ și vor sa renunțe la ele, iar dl ministru îndeamnă părinții să lase copiii ore întregi la ecrane. Nu îl interesează că se radiază copiii, că își strică vederea, că devin nesociabili , irascibili, etc, etc. Poate că cineva o să-i propună d-lui ministru să demisioneze înainte de a face rău copiilor și parintilor
După 4 ore de stat la ecrane, un copil nu mai e bun de nimic. Nu mai are putere de învățare, o să fie obosit și fizic și mental.
Ce părinte își permite să stea cu copilul să-l chestioneze despre ce a „învățat” din statul pe telefon, în condițiile în care abia face față cu temele și lucrările pentru școală?
El vorbește doar din teorie, nu din realitate. În realitate, e plin de copii cu adicție la ecrane, incapabili să mai învețe sau să citească un text mai lung.
David face jocurile companiilor de IT, iar copiii vor plăti prețul.
Se pare că bunica lui a cam avut dreptate in ceea ce îl privește. Copilul meu de clasa a VII a are 2 zile pe săptămână câte 7 ore. Dacă pt fiecare materie mai tr. sa lucreze acasă cel puțin o jumatate de oră rezultă că un copil de 13 ani tr. să muncească 10-11 ore pe zi doar pt scoala. Daca adăugăm cele 3 ore pe ecrane mă intreb si eu acel copil când se mai joacă? Sau joaca nu e importantă? Trebuie să învețe f bine la română și matematică pentru că va da capacitatea la aceste materii. Domnul ministru mai bine s-ar concentra să mai taie din numărul de materii, pentru că ca slava domnului are de unde. Multe dintre ele ar trebui să fie opționale, de ex: religie, ed. sociala, muzica, desen, etc. Din păcate domnul ministru am văzut că incearca să taie din orele de romana, de matematică. Nu prea stă bine cu logica domnul ministru.
Daca nu ati fi “sclavul sistemului” care gandeste in locul dv,, ati intelege ca artele si educatia sociala formeaza idiologia unei societati libere si democratice.
Domnule ministru, la ce studii va referiti? Studiile oficiale, spun ca nu se recomanda expunerea la ecrane. Din motive fizico-chimice si efectele lor asupra caracteristicilor bio-psiho-socio-culturale specifie creierului. Domnule ministru, nu aveti cum sa intelegeti asa ceva.
Daniel asta, e cel mai prost ministru al educatie.
Omul de știință? De unde ați scos-o și pe asta?
Aceasta este titulatura sub care si-a prezentat dumnealui punctul de vedere: “ca psiholog și om de știință”
Bună ziua. un caz concret elev de gimnaziu pleacă la 7.30 la școală vine la 2,30 NU mănâncă de stres ca are de scris ,scrie 2-4 ore teme vine și mănâncă și pleacă că mai are de învățat.. Duce un ghiozdan de 7, kg 4 ,5 km .Omul din fabrica lucrează 8 ore ..Poate știe cineva cite ore are o zi . ?
psihiatrii spun că expunerea la ecrane nu aduce nimic bun…deci?! îi lăsăm patru ore pe zi?! și peste câțiva ani ne îngrozim de ceea ce am făcut?!
Este doctor în psihologie.
A fost inclus in analiza Standord-Elsevier in primi 2% cei mai citați oameni de știință ai lumii.
CV-ul lui e public. Are 17 pagini. Acolo poți să găsești și lucrările științifice.
Nu comenta aiurea. Te faci de rușine.
Băieți și Fete vedeți ca Suedia interzice ecranele în scoli. Vor sa scrie de mână și sa citeasca pe hârtie. Au constatat ca asa copii mai pot invata câte ceva. Treziți-vă politicieni ce conduceți societatea românească!
vai de capul nostru. doua ore de sport pe săptămână și patru în ecrane pe zi !!
expunerea la ecrane nu are legătură cu capacitatea creierului de a învăța .
ba din contra tot ce este servit cu ușurință ocolește efortul de învățare,
e că și cum ai sta de mic scaunul cu rotile care ușurează deplasarea
nu m am așteptat de la in psiholog ..
dar când studiile sânt comandate de Samsung și alți producători de echipamente , orice este posibil.
ni se baga spaima că rămânem în urma daca nu stam în ecrane de către unii care fabrica ecrane !!!
miopie , scolioza , obezitate , deficit de atenție , incapacitatea de a aprofunda .
4 ore de ecrane ¿
citiți dementa digitala , identitatea virtuala , uitați va la ce concluzie au ajuns statele civilizate , nu va lăsați cumpărat .
https://www.scena9.ro/article/dementa-digitala-manfred-spitzer-interviu
https://www.identitateavirtuala.ro/category/podcast/
EduPedu, cum adică “omul de știință”? cam in ce reviste de știință peer reviewed a publicat? hai sa ne păstrăm simțul măsurii
Cred ca edupedu a fost putin ironic atunci cand asa a folosit sintagma “omul de stiinta si cercetatorul”, cel putin asa sper..
Omul de știință David?care știința? câtă fizică chimie matematică știe???și în general la de se pricepe???
La ce se pricepe? La orice si la nimic…