Olimpiadele școlare desfășurate în ultimul an în mandatul Ligiei Deca (PNL), sub coordonarea secretarului de stat Florian Lixandru (PSD), și-au pierdut sensul valoric sub tirul intervențiilor externe și sub presiunea incompetenței administrative a Ministerului Educației. Anul 2024 a fost, astfel, martorul unui val nesfârșit de derapaje ce au afectat principalul domeniu educațional destinat excelenței. Secretari de stat au intervenit în reguli de concurs stabilite de ei înșiși, la presiunea ilegitimă a unei părți prea interesate a părinților. Ministerul a făcut publice calendare ale olimpiadelor după ce fazele locale se desfășuraseră deja, fără vreun cadru oficial anunțat. Competiții cu tradiție au fost anulate peste noapte din rațiuni bugetare, prin decizia personală a ministrei care, potrivit surselor noastre, ar fi vrut să compenseze astfel financiar, în fața directorului economic al instituției, Mihai Păunică, gafa acordării „burselor de merit Ligia Deca” pentru medii sub 5. Iar timp de un an școlar au fost premiați cu aceleași burse de merit de 450 de lei pe lună mai mulți elevi aflați sub limita repetenției (aproape 5.000), decât elevi olimpici premianți la olimpiadele județene.
Sunt doar câteva dintre neregulile flagrante care au marcat olimpiadele școlare în anul 2024.
Ce paradox! În anul în care numărul și tipul problemelor din olimpiadele școlare au fost fără precedent (vedeți în articol cronologia integrală a neregulilor de la olimpiadele școlare în 2024), ministrul Educației a folosit cel mai mult în istoria electorală recentă rezultatele olimpicilor naționali pentru a-și face campanie, în scop de marketing personal și politic, în anul cu 4 rânduri de alegeri și în care ea însăși este candidată. Timp de o lună, Ministerul Educației a transformat munca elevilor în capital electoral. Concret, Ligia Deca și-a revendicat succesele olimpicilor pe propriul profil public, postând pe rețelele sociale rezultatele lor înainte ca instituția pe care o conduce, Ministerul Educației, să publice anunțurile oficiale. După cum am scris la momentul respectiv, Deca ar fi impus prin autoritate un embargo profesorilor coordonatori ai loturilor, care au avut interdicție să dea presei sau să anunțe ei rezultatele olimpicilor înainte ca ministra să le publice pe contul său de politician.
La olimpiadele școlare de anul acesta, care ar trebui să fie academii ale excelenței, spații simbolice în care cei mai buni elevi își pun în valoare nivelul intelectual, tocmai contra-performanța a reușit să fie celebrată de Ministerul Educației ca virtute supremă.
La Olimpiada de Biologie, o lucrare complet greșită a fost recalificată în urma presiunilor externe, iar elevul care fusese inițial descalificat a fost promovat la etapa națională. Decizie care nu doar descalifică ministerul condus de Ligia Deca din funcția de organizator de olimpiade, dar are și putere simbolică. Arată puterea improvizației și a compromisurilor de la vârful Ministerului intitulat al Educației.
Cum poate o astfel de instituție să pretindă că promovează meritul? Cum poate să le vorbească elevilor despre seriozitate, când chiar ea se dezice de aceste principii?
Performanța folosită ca trofeu politic
Pe lângă dezordinea administrativă, Ministerul Educației a transformat munca elevilor în capital electoral. Ligia Deca, ministra Educației, s-a grăbit să revendice succesele olimpicilor pentru propriul profil public, postând pe rețelele sociale despre rezultatele lor înainte ca ministerul să publice anunțuri oficiale. În acest timp, problemele structurale ale organizării – lipsa finanțării pentru deplasări internaționale, întârzierile cronice sau tăierile absurde de concursuri – au rămas nerezolvate.
Această instrumentalizare a performanței a transformat competițiile într-un spectacol ieftin, în care succesul elevilor nu mai este un scop în sine, ci o ocazie de promovare pentru cei aflați temporar în fruntea ministerului.
Cronologia neregulilor în organizarea olimpiadelor școlare în 2024
- Problemele olimpiadelor școlare din 2024 au început cu publicarea întârziată a calendarelor competițiilor, versiunile finale fiind anunțate abia pe 29 ianuarie 2024. Acestea conțineau faze stabilite retroactiv pentru decembrie 2023 și ianuarie 2024, în condițiile în care școlile își organizaseră deja etapele locale după cum au considerat mai bine. În paralel, calendarul final elimina peste 40 de concursuri, printre care „Raluca Rîpan” de Chimie pentru clasa a VII-a și alte competiții cu participare masivă a copiilor în trecut. Potrivit informațiilor Edupedu.ro, o comisie formată în martie 2023 și condusă de secretarul de stat Florian Lixandru a fost responsabilă pentru această reducere, măsura fiind justificată ulterior de Ministerul Educației prin necesitatea unor economii bugetare. Vezi aici cine sunt cele 21 de persoane din Ministerul Educației, inspectorate școlare și asociații care au făcut selecția de concursuri școlare naționale.
- În februarie, regulamentul mai multor olimpiade, precum cele de Matematică, Chimie și Limba Engleză, a fost publicat cu întârziere. În cazul Olimpiadei de Limba Engleză, regulamentul a fost retras la scurt timp după publicare, ca urmare a unei petiții semnate de mii de profesori care semnalau inadvertențe și lipsa consultării prealabile. Tot în această perioadă, Ministerul a emis o adresă care interzicea accesul elevilor din ciclul primar la fazele naționale ale concursurilor, o decizie contestată de numeroși profesori. O altă mare parte însă a pus în aplicare adresa fără caracter obligatoriu, ceea ce a arătat că, în acest caz, vina nu este doar a ministerului, ci și a întregii clici de obedienți pe care o hrănește în școli și inspectorate. Unul dintre puținele exemple de rezistență la presiuni ilegitime a venit din Teleorman, unde un grup de cadre didactice a reacționat către Inspectoratul Școlar Județean (ISJ), refuzând să aplice măsura, pe care au calificat-o drept discriminatorie și „aberantă”.
- În martie, organizarea competițiilor a fost afectată de decizii preferențiale și întârzieri. La Olimpiada de Geografie, proba pentru elevii de clasa a VIII-a a fost mutată la o oră diferită pentru a acomoda un singur elev calificat și la Olimpiada de Informatică. Decizia, luată de secretarul de stat Florian Lixandru la solicitarea unui părinte, a ignorat alte cereri similare, depuse de părinți pentru alte olimpiade școlare, și încă din timp, de când suprapunerile au fost evidente și anunțate prin calendare. După articolele Edupedu.ro în care am arătat că solicitarea fusese depusă direct la cabinetul secretarului de stat, Ministerul Educației a revenit asupra deciziei.
- La Olimpiada „Lectura ca Abilitate de Viață” – OLAV, elevii care participau și la Olimpiada de Limba Engleză au fost obligați să rămână în școli ore întregi fără hrană sau apă, iar subiectele folosite dimineața au fost distribuite și după-amiaza, organizatorii bazându-se pe supravegherea strictă pentru a evita scurgerile de informații. În aceeași lună, la Olimpiada Națională de Securitate Cibernetică, etapele locale au fost anulate din cauza întârzierii regulamentului, iar competiția a sărit direct la etapa județeană.
- În aprilie, elevii calificați la mai multe competiții naționale au fost obligați să participe la probe simultane din cauza suprapunerilor din calendar. Unii dintre ei au susținut probe online aflați fiind la etapele altor olimpiade naționale, ca soluție găsită de reprezentanții din Ministerul Educației pentru suprapunerea olimpiadelor creată de calendarul târziu anunțat și aglomerat. Listele de participanți la fazele naționale au fost modificate în ultimele momente, excluzând elevi fără explicații clare. La Olimpiada de Biologie din Prahova, un elev care completase greșit grila de răspunsuri a fost calificat la etapa națională în urma unui memoriu depus de părinți, care au invocat motive medicale, reevaluarea lucrării fiind făcută de comisia județeană a olimpiadei, sub presiunile Ministerului Educației.
- Problemele legate de corectarea lucrărilor au continuat. La Olimpiada Națională de Limba Română din București, un elev clasat inițial pe locul 15 a urcat pe locul 2 după o contestație, diferența de punctaj fiind de peste 11 puncte. La Olimpiada de Limba Engleză din Galați, elevii care aveau punctaje scăzute au urcat în clasament cu creșteri de aproape 20 de puncte, ceea ce a stârnit nemulțumiri legate de transparența procesului de evaluare.
- În mai, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a concluzionat că doi elevi de gimnaziu, excluși de la Olimpiada de Securitate Cibernetică pentru că nu erau în clasele liceale prevăzute de regulament, au fost discriminați. Unul dintre ei a obținut reintegrarea în competiție prin decizie judecătorească, dar a fost exclus ulterior din clasamentul final. În cazul aceluiași elev, s-a dovedit că Ministerul Educației i-a îngrădit dreptul de participare pe baza unei supoziții când a susținut că, dacă, ipotetic, ar ajunge la etapa europeană, nu ar fi primit de organzatori. Organizatorii Campionatului European de Securitate Cibernetică (ECSC) au transmis în exclusivitate pentru Edupedu.ro că elevul putea participa de fapt la concurs fără probleme.
- A urmat autodenunțul inspectoarei școlare Serenella Dinu, la Olimpiada de Fizică din Buzău: Dinu spunea că s-a autosesizat în urma unei erori la lucrarea unui elev considerat performant și a reluat corectarea la mai multe lucrări, fără ca elevii să depună contestații. La Olimpiada de Istorie din județul Sălaj, lucrările au fost recorectate înainte de publicarea rezultatelor, din nou fără ca cineva să depună contestații, schimbând clasamentele. Problemele au fost semnalate și la Olimpiada Națională de Fizică – etapa din București, unde s-au înregistrat diferențe de până la 13 puncte între evaluările inițiale și cele finale, ridicând întrebări despre procesul de corectare și evidențiind, de fapt, rânduri de erori produse de criza profesorilor de științe.
- În iunie, Ministerul Educației a introdus restricții privind comunicarea informațiilor despre competiții. Profesorilor li s-a cerut să raporteze mai întâi către minister, iar postările despre olimpici au fost utilizate pentru promovarea imaginii ministrei Ligia Deca. Elevii care au participat la competiții internaționale, precum Olimpiada Internațională de Limbi Clasice din Italia, și-au plătit singuri transportul, după ce aceste competiții nu au mai figurat și în 2024 în calendarul oficial. Asta a însemnat că nici rezultatele nu le-au fost recunoscute.
- În finalul lunii august, România a obținut 13 medalii la Olimpiada Internațională de Chimie Aplicată (IAChO), desfășurată în Indonezia, însă elevii au fost nevoiți să-și achite singuri biletele de avion. Ministerul Educației a promis ulterior că va găsi „o cale de decontare” a cheltuielilor, dar problema nu fusese soluționată până la acel moment și nu ar fi nici în prezent rezolvată, potrivit surselor Edupedu.ro.
- În septembrie, am scris că Ministerul a modificat regulile de admitere la facultate pentru olimpici, permițând accesul fără concurs doar pentru cei care au obținut locul I, o schimbare care a redus beneficiile pentru cei cu locuri II, III sau mențiuni. În aceeași zi, la Digi24, întrebată despre noutatea prezentată de Edupedu.ro, Ministra Educației a susținut că nu știe că olimpicii naționali au putut intra la facultate fără admitere dacă au luat locul II, III sau mențiune, până să schimbe regulile prin delegare. „Această prevedere este în legea educației. (…) Nu este nicio variație majoră față de ceea ce am văzut până acum”, spunea ea.
- În octombrie, Pavel Ciurea, elev olimpic internațional la Matematică, medaliat cu aur în 2023 și 2024, a relatat cum delegația sa a fost transportată anul acesta într-un microbuz insuficient, condus de un șofer, angajat al Ministerului, care a dorit să facă o vacanță personală. Elevii întorși din Japonia după Olimpiada Internațională de Matematică (IMO) 2023 au fost ținuți o oră pe aeroport pentru a fi felicitați de ministra Deca, care ulterior nu a mai venit, invocând motive de oboseală, a mai spus Pavel Ciurea.
Olimpiadele școlare din 2024, care ar fi trebuit să rămână bastioane ale excelenței și meritului, au fost transformate într-un teren al improvizației și compromisurilor. Aceste competiții, simbol al efortului și disciplinei, au fost invadate de dezordine și arbitrariu, în loc să rămână academiile simbolice în care munca și performanța sunt celebrate.
În primul an de la promulgarea mult-anunțatelor noi Legi ale Educației inițiate de ministra Ligia Deca, sub cupola proiectului președintelui Klaus Iohannis „România educată”, Ministerul Educației condus de aceeași Ligia Deca a demonstrat o lipsă flagrantă de respect față de elevi și profesori. În loc să protejeze principiile care fundamentează aceste competiții – corectitudinea, rigoarea și egalitatea de șanse – ministerul a preferat să destabilizeze întregul sistem, răspunzând intervențiilor externe și ignorând semnificația muncii olimpicilor.
Deciziile luate pe genunchi, elevii excluși fără justificări clare, corecturile arbitrare și suprapunerile absurde au făcut ca olimpiadele să nu mai fie un refugiu al meritului, ci o ilustrare a fragilității unui sistem care nu știe să protejeze valorile fundamentale. Elevii au fost tratați nu ca participanți într-un proces riguros de selecție, ci ca pioni într-un joc al dezordinii.
Într-un astfel de context, elevii și profesorii rămân cu o întrebare dureroasă: mai contează munca lor? Într-un sistem care recompensează intervențiile de culise și improvizațiile de moment, meritul riscă să devină o relicvă a trecutului la fel ca România educată.