Participarea la olimpiadele școlare presupune nu doar talent, ci și pregătire susținută atât din partea elevilor, cât și a profesorilor, spune Anca Pricină, inspector la Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Dolj. „Nu este suficient doar talentul și interesul – toate sunt dublate și de un efort, un efort în echipă, deopotrivă profesor și elev. Iar rezultatele, bineînțeles, având în vedere o paletă largă, sunt pentru fiecare domeniu încununate de succesul dorit”, a explicat profesoara pentru TVR Craiova.
Etapa județeană din Dolj a Olimpiadei de Limba și Literatura Română (OLLR) se va desfășura anul acesta la Colegiul Național „Frații Buzești” din Craiova, unde s-au înscris 371 de elevi de gimnaziu și liceu. Cei mai buni dintre ei vor obține calificarea la etapa națională. Olimpiada s-a extins în ultimii ani, incluzând mai multe discipline din aria „Limbă și comunicare”, cum ar fi „Lectura ca abilitate de viață”, lingvistica, limbile clasice și „Cultură și spiritualitate românească”.
Profesorii observă tot mai des probleme legate de scrierea corectă în rândul elevilor, o provocare care se manifestă și la nivel internațional. „Se încearcă – și sunt convinsă că există dorință de ambele părți – să se identifice soluțiile. O serie întreagă de conținuturi care au fost și vor fi reactualizate tocmai pentru a interveni punctual asupra acestor carențe”, a precizat Anca Pricină.
- VIDEO mai jos în articol
„Anca Pricină, inspector școlar de limba și literatura română la ISJ Dolj: Olimpiada Națională de Limba și Literatura Română se va desfășura, etapa județeană, la Colegiul Național „Frații Buzești”, și s-a înscris un număr semnificativ de elevi, incluzând clasele V-VIII, respectiv clasele a IX-a – a XII-a, însumând 371 de elevi.
Bineînțeles, de data aceasta, spre deosebire de Olimpiada Națională „Lectura ca abilitate de viață”, se va desfășura pe data de 14, însă ora de începere propriu-zisă a probei scrise va fi 13:30, urmând ca a doua zi, bineînțeles, să trecem la cea de-a doua etapă, și anume evaluarea propriu-zisă a lucrărilor scrise. Lucrul acesta, bineînțeles, are ca finalitate potențiala calificare a elevilor noștri pentru faza superioară, însemnând etapa națională.
În ultimii ani, Olimpiada de Limba și Literatura Română s-a împărțit în mai multe substructuri, să spunem așa, și avem acum mai multe olimpiade. Da, având în vedere că aria curriculară „Limbă și comunicare” permite o abordare interdisciplinară, dar și transdisciplinară, provocările în acest sens sunt multiple. Avem în derulare un număr important de olimpiade naționale, cum ar fi cea pe care am menționat-o puțin mai devreme, și anume Limba și Literatura Română, „Lectura ca abilitate de viață”, Lingvistica, Limbile clasice – greaca veche și limba latină – și, nu în ultimul rând, Olimpiada „Cultură și spiritualitate românească”. Tot de aici, având în vedere că am pornit de la prima și poate cea mai cunoscută publicului larg, și anume Limba și Literatura Română, derivă și Concursul Național „Ionel Teodoreanu”.
Reporter: Mai există motivația elevilor de a merge la olimpiade și concursuri școlare?
Anca Pricină: Da. Noi considerăm că există în continuare o motivație intrinsecă pentru ceea ce înseamnă cunoaștere, pentru ceea ce înseamnă temelia pe care o pune cuvântul în tot ceea ce înseamnă paradigma aceasta a comunicării, întrucât numărul de participanți, de la an la an, niciodată nu scade sub 350. Ori, lucrul acesta, de la bun început, generează interes pentru noi, organizatorii. Faptul că participarea este atât de amplă, din punctul de vedere al elevilor de gimnaziu, cât și al celor de liceu, ne determină să depunem eforturi pentru a lucra, pentru că nu este ușor. Necesită exercițiu, pregătirea copiilor. Nu este suficient doar talentul și interesul – toate sunt dublate și de un efort, un efort în echipă, deopotrivă profesor și elev. Iar rezultatele, bineînțeles, având în vedere, așa cum am spus puțin mai devreme, o paletă largă, sunt, pentru fiecare domeniu pe care l-am menționat, încununate de succesul dorit.
Reporter: Vedem în spațiul acesta al internetului din ce în ce mai puțini oameni care scriu corect. Fenomenul se întâmplă și în străinătate. Îl observați? Vă confruntați cu el?
Anca Pricină: Sigur că da. Aceste provocări, exact cum ați punctat și dumneavoastră, sunt generale și poate sunt, în același timp, generate de acest ritm alert al vieții, care, bineînțeles, are repercusiuni asupra noastră, a tuturor. Se încearcă – și sunt convinsă că există dorință de ambele părți – să se identifice soluțiile. O serie întreagă de conținuturi care au fost și vor fi reactualizate tocmai pentru a interveni punctual asupra acestor carențe pe care dumneavoastră le-ați menționat, prin prisma unui curriculum național, dar și a unui curriculum la dispoziția școlii, care să permită o abordare largă din partea atât a profesorilor, cât și a beneficiarilor direcți ai educației, pentru a le suscita interesul și a-i implica în tot ceea ce înseamnă acest efort conjugat de a dezvolta limba și literatura română”.
