OFICIAL Sancțiuni pentru profesori și directori, grupurile antibullying din școli se desființează și apar comisii – prevederi din procedura privind violența școlară / Documente utile pentru identificarea, raportarea și monitorizarea unui caz

Procedura de management a cazurilor de violență școlară a fost publicată în Monitorul Oficial. Procedura conține descrierea cazurilor de violență școlară, exemple de măsuri de sprijin și documente utile școlilor, elevilor și părinților prin care se pot identifica, raporta și monitoriza cazurile.

UPDATE 8 octombrie 2023: Ministerul Educației a scos schema de responsabilități din procedura privind managementul cazurilor de violență, care prezenta cine, ce face exact în cazurile de violență școlară și suspiciune de consum de droguri.

„Procedura reglementează modalitățile de lucru, regulile de aplicat și responsabilitățile persoanelor implicate în managementul interinstituțional şi multidisciplinar al:

1. cazurilor de violență (cazuri ușoare și grave) între antepreșcolari/preșcolari/elevi, săvârșite în mediul școlar; 
2. cazurilor de violență asupra antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor, săvârșite de membri ai personalului unității de învățământ, în mediul școlar; 
3. cazurilor de violență asupra personalului unității de învățământ, săvârșite de elevi, în mediul școlar; 
4. situațiilor corelate: suspiciune de port sau folosire, fără drept, de obiecte periculoase; suspiciune de implicare în alte infracțiuni – furt, tâlhărie; suspiciune de consum de substanțe psihoactive;
5. cazurilor de suspiciune de violență comisă asupra copilului în afara mediului școlar.”

Principalele prevederi generale  din procedura privind violența școlară:

Școlile vor fi obligate să aibă în Regulamentul de ordine interioară un mecanism de sesizare anonimă și va fi comunicat repetat elevilor și personalului școlii.

CPEV preia atribuțiile grupurilor de acțiune antibullying

Comisia pentru prevenirea și eliminarea violenței, a faptelor de corupție și discriminării în mediul școlar și promovarea interculturalității (CPEV) preia atribuțiile grupurilor antibullying din scoli. Atribuțiile acestei comisii sunt stabilite de ordinul 6.134 din 21 decembrie 2016 privind interzicerea segregării școlare în unitățile de învățământ preuniversitar.

„CPEV preia atribuțiile grupurilor de acțiune antibullying constituite la nivelul unităților de învățământ preuniversitar în temeiul Ordinului ministrului educației și cercetării 4.343/2020, potrivit prevederilor generale 3.23 din procedură.” 

„În identificarea cazurilor de bullying și cyberbullying, personalul UIP și elevii utilizează fișa de identificare din anexa nr. 3.” 

Fișă de identificare a cazurilor de bullying

„La locul săvârșirii faptei, personalul UIP are obligația să elimine riscurile, să apeleze numărul unic de urgență 112, dacă este necesar, să sesizeze personalul din cabinetul medical al UIP, acolo unde există, dacă este necesar, și să le redea elevilor sentimentul de siguranță fizică și emoțională.

Pentru prevenirea revictimizării, intervievarea repetată a victimei/victimelor este interzisă. În funcție de gravitatea cazului, intervievarea persoanelor implicate este realizată de reprezentanții poliției, ai DGASPC sau ai unității de învățământ.

La nivelul unității de învățământ preuniversitar se stabilesc măsuri de sprijin și sancțiuni prevăzute de lege pentru persoanele implicate. Personalul UIP se asigură că:

• măsurile de sprijin și sancțiunile se stabilesc în raport cu gravitatea cazului, pentru înlăturarea cauzelor și efectelor;
• măsurile de sprijin și sancțiunile sunt adecvate nevoilor de dezvoltare și integrare socială a persoanelor implicate;
• măsurile de sprijin și sancțiunile sunt adecvate nevoilor de reintegrare și/sau reabilitare socială a persoanelor implicate. 3.10. La nivelul UIP, pentru antepreșcolari/preșcolari/elevi,

Exemple de măsuri de sprijin:

— consiliere de grup și/sau individuală;

— organizarea și recomandarea participării la întâlnirile unui grup tematic de suport; 

— organizarea și recomandarea participării copiilor implicați în situații de violență la activități de dezvoltare a abilităților socioemoționale și a strategiilor de autoreglare emoțională în momente de stres;

— referirea/recomandarea pentru intervenție psihologică și psihoterapeutică;

— identificarea resurselor pentru angajarea unui terapeut care să asiste copilul victimă sau autor pe parcursul unei perioade de timp — servicii de tip shadow;

— activități de combatere a discursului instigator la ură, a discriminării, a marginalizării, a normelor sociale care favorizează violența;

— activități de mediere a conflictelor, prin abordări restaurative — excepție victimele violenței de gen;

— transferul la o altă clasă/formațiune de studiu, în cazul elevilor victime ale unor situații de violență, la solicitarea părinților/reprezentanților legali. 

Comisia pentru prevenirea și eliminarea violenței, a faptelor de corupție și a discriminării în mediul școlar și promovarea interculturalității (CPEV) coordonează elaborarea, revizuirea și aplicarea Planului de prevenire și reducere a violenței în mediul școlar al UIP, în conformitate cu prevederile art. 65 alin. (3) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările ulterioare. 

CPEV analizează dacă situațiile de violență/situațiile corelate petrecute au fost favorizate de factori precum:

• cadre didactice cu abilități scăzute de management al clasei: impunerea drastică a regulilor sau, dimpotrivă, o toleranță ridicată la încălcarea regulamentului școlar;
•  lipsa unei legături bazate pe încredere a preșcolarilor/elevilor cu personalul didactic;
• presiune copleșitoare pentru reușita școlară sau participarea la competiții;
• promovarea exagerată a competitivității între elevi;
• tolerarea de către personalul UIP a etichetării/ discriminării/discursului instigator la ură și microagresiunilor împotriva elevilor din anumite categorii sociale (elevi cu CES, romi, din familii defavorizate socioeconomic, imigranți, cu performanțe școlare scăzute etc.);
• condiții materiale improprii: săli de clasă mici, fără lumină corespunzătoare, număr mare de copii în clasă, desfășurarea orelor în trei schimburi, serviciu de pază inexistent sau ineficient, accesul facil al persoanelor străine în UIP;
• lipsa unor activități de prevenire și reducere a violenței la nivelul UIP.

CPEV consemnează într-un registru special fiecare situație de violență raportată, inclusiv data și ora la care s-a făcut informarea părinților/reprezentanților legali, precum și data închiderii cazului. Pentru fiecare situație de violență se completează fișa de management a cazului (anexa nr. 4).

Fișa de management al cazurilor de violență în școală

La solicitarea ISJ/ISMB-ului, CPEV trimite situația cazurilor de violență înregistrate la nivelul unității de învățământ, incluzând informații despre formele faptelor de violență și frecvența săvârșirii acestora.

La solicitarea structurilor de siguranță școlară din cadrul IGPR (MAI), ISJ/ISMB trimite situația cazurilor de violență înregistrate la nivelul județului, incluzând informații despre formele faptelor de violență și frecvența săvârșirii acestora.

La finalul anului școlar CPEV realizează un raport pe care îl comunică Comisiei pentru evaluarea și asigurarea calității (CEAC), în vederea includerii acestuia în raportul general privind starea și calitatea învățământului în anul școlar respectiv.

Nerespectarea prezentei proceduri de către personalul UIP constituie abatere disciplinară și se sancționează ca atare, în conformitate cu prevederile art. 209 alin. (1), respectiv ale art. 210 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările ulterioare. 

Directorul și/sau personalul UIP informează elevii care devin victime ale unor situații de violență și părinții acestora cu privire la posibilitatea de a beneficia de servicii decontate de intervenție psihologică și psihoterapeutică, în baza unei recomandări de la consilierul școlar, conform prevederilor art. 65 alin. (11) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, și prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.389/2022 privind aprobarea metodologiei de decontare a serviciilor de intervenție psihologică și psihoterapeutică și modalitățile de înscriere în Programul național de suport pentru copii, în contextul pandemiei de COVID-19 „Din grijă pentru copii”.” 

UPDATE 8 octombrie 2023: Ministerul Educației a scos schema de responsabilități din procedura privind managementul cazurilor de violență, care prezenta cine, ce face exact în cazurile de violență școlară și suspiciune de consum de droguri.

Schema de responsabilități:

Cazurile de violență, raportarea acestora, sesizarea instituțiilor abilitate, desemnarea managerului de caz, analiza cazului, propunerea și aprobarea sancțiunilor, precum și monitorizarea rezultatelor măsurilor și sancțiunilor.

Semne și simptome de violență asupra copilului 

Semne și simptome de violență asupra copilului ANEXA Nr. 2

Există o serie de semne și simptome care pot fi observate de către consilierul școlar și de către orice cadru didactic și care ridică un semnal de alarmă, mai ales când nu pot fi explicate îndeajuns sau justificate de părinți, persoana de îngrijire sau reprezentantul legal. Exemple de astfel de semne sunt:

Tulburări de comportament (apatie, iritabilitate, impulsivitate, agresivitate, minciună, fuga de acasă, furtul, consumul de alcool, de droguri etc.)

Tulburări de somn (insomnii, somnolență, somn agitat, coșmaruri etc.) — Elevii pot veni la școală foarte obosiți sau adorm la ore.

Tulburări de alimentație (anorexie, bulimie), dereglări ale instinctului alimentar (lipsa apetitului, dureri de burtă, stări de vomă, pierderea sau diminuarea simțului gustativ)

Autostigmatizare, autoculpabilizare, automarginalizare

Agitație extremă sau, dimpotrivă, apatie extremă

Opoziționism exagerat, spirit de frondă agresiv

Enurezis, encoprezis

Neglijență în îndeplinirea sarcinilor și incapacitate de a respecta un program impus

Dificultăți în relaționare și comunicare

Scăderea randamentului școlar, absenteism și abandon școlar

Stare depresivă, uneori cu tentative de suicid

Persistența unor senzații olfactive sau cutanate obsedante

Modificarea rapidă a dispoziției afective

Semne evocatoare specifice abuzului fizic: — semne fizice: vânătăi, leziuni, arsuri, hemoragii, fracturi etc.

Semne evocatoare specifice abuzului sexual: — comportament sexual inadecvat vârstei etc.; — prezența unei sarcini la o adolescentă (care nu declară tatăl); — teama incontrolabilă de bărbați (în cazul fetelor).

Semne evocatoare specifice neglijării grave: — starea pielii (murdărie, excoriații, dermite); — stări de denutriție, de insuficiență ponderală, carențe alimentare; — hipotrofie staturo-ponderală nonorganică; — lipsa dezvoltării limbajului, abilităților specifice vârstei.

DOCUMENT Ordinul pentru aprobarea Procedurii privind managementul cazurilor de violență asupra antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor și personalului unității de învățământ, precum și al altor situații corelate în mediul școlar și al suspiciunii de violență asupra copiilor în afara mediului școlar 

Citește și:

Sancțiuni pentru profesori și directori și obligația școlilor de a avea un mecanism de sesizare anonimă în Regulament, introduse de Ministerul Educației în procedura de management a cazurilor de violență – surse

Etapele managementului cazurilor ușoare de violență între elevi. În ce situații se aplică, ce trebuie să facă părinții, profesorii și directorul școlii – proiect al ministerului Educației

Părinții elevilor implicați în cazuri grave de violență, care refuză consilierea școlară, pot fi obligați prin hotărâre judecătorească – proiect al Ministerului Educației

Planul Național de combatere a violenței școlare, prevăzut în noua lege a Educației, ar trebui aprobat la 6 luni după ce începe școala / Împreună cu elevii și părinții, școlile vor face apoi propriile planuri pe baza acestuia, în acord cu ROFUIP și procedura de management de la nivel național

Noutățile din proiectul legii educației privind prevenirea și sancționarea violenței din școli: camere audio-video, obligația școlilor de a sesiza cazurile la 119 și poliție, elevii și profesorii victime pot solicita intervenție psihologică și psihoterapeutică gratuită