OFICIAL Regula 1+1 = 3 doar în comunicarea relațională poate fi aplicată la clasele primare, din anul școlar 2024-2025 / „Design thinking”, „Ora de știut”, „Realitatea din spatele ficțiunii” și „Scriere creativă”, printre disciplinele pe care elevii le pot alege din oferta școlii

Din anul școlar 2024-2025, elevii de clasele a II-a, a III-a și a IV-a pot studia disciplina opțională „Comunicare relațională”, iar cei de gimnaziu pot alege disciplinele „Realitatea din spatele ficțiunii”, „Ora de știut”, „Design thinking – eu fac schimbarea!”. Programele acestor discipline au fost aprobate prin ordinul ministrului Educației nr. 4.165 din 5 aprilie 2024, document publicat în Monitorul Oficial.

Conform notei de prezentare, disciplina opțională „Comunicare relațională” este pentru trei ani de studiu din ciclul primar (clasa a II-a, clasa a III-a, clasa a IV-a). Disciplina necesită un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata fiecărui an școlar. Această disciplină este construită într-o perspectivă integrată, astfel poate fi abordată ca disciplină de tip opțional integrat în cadrul ariei curriculare Limbă și comunicare, Om și societate sau Consiliere și orientare. 

Potrivit sursei citate, „această disciplină opțională promovează dimensiunea integratoare a demersului educativ, vizând dinamica biocomportamentală (identitate, autocunoaștere, conștientizare corporală, autocontrol, aptitudini, obiceiuri-deprinderi sănătoase, abilități de organizare și autogestionare), dinamica psihoemoţională (dezvoltare psihosocială și personală, sentimente, emoții, impulsuri, autocunoaștere, auto acceptare şi siguranță, încredere în sine, obiceiuri comportamentale, identificare și gestionare de nevoi, poziționare sănătoasă etc.), dinamica intelectuală (dezvoltare intelectuală, dezvoltare moral-socială: corectitudine, integrare, asumare, libertate și responsabilitate, relațiile persoanei cu sinele, cu lucrurile, cu ceilalți), dinamica relaţională (gestionarea relațiilor în cadrul familiei, al grupului de prieteni, al comunității școlare, în comunitate/societate, în alte categorii de relații).”

Comunicarea relațională se constituie într-o infrastructură comunicațională școlară, transdisciplinară, vizând inclusiv dimensiunea relației elev―cadru didactic, elev―elev, gestionarea microgrupurilor sau grupurilor, managementul clasei, după cum se arată în documentul publicat în Monitorul Oficial.

Competențele generale și cele specifice sunt următoarele:

1. Integrarea unor norme și instrumente de comunicare relațională în contexte de viață familiare (școlare, interpersonale, familiale)

Clasa a II-a

• 1.1 Prezentarea instrumentelor de bază ale comunicării relaționale
• 1.2. Diferențierea nevoilor de dorințe și gestionarea specifică a acestora 

Clasa a III-a

• 1.1 Prezentarea regulilor și tehnicilor comunicării relaționale
• 1.2. Identificarea emoțiilor și numirea acestora 

Clasa a IV-a

• 1.1. Identificarea dimensiunilor relaționale și gestionarea lor într-un mod echilibrat: a cere/ a refuza/ a primi/a oferi
• 1.2. Gestionarea emoțiilor proprii în context relațional 

2. Asumarea unor roluri și responsabilități în contextul comunicării cotidiene (școlare, familiale, interpersonale)

Clasa a II-a

• 2.1. Familiarizarea cu diferitele tipuri de relații în care este angrenat 

Clasa a III-a

• 2.1. Conștientizarea specificităților cumunicării relaționale în mediul educațional 

Clasa a IV-a

• 2.1. Poziționarea în relație, în raport cu interlocutorul (coleg/ profesor/ părinte) în mod relațional

3. Aplicarea unor comportamente adecvate din perspectiva sănătății fizice, emoționale și relaționale 

Clasa a II-a

• 3.1. Diferențierea comportamentului de persoană pentru evitarea etichetării 
• 3.2. Identificarea situațiilor problemă și poziționarea în raport cu acestea 

Clasa a III-a

• 3.1. Integrarea echilibrată în comunicare a celor patru dimensiuni relaționale
• 3.2 Stimularea cooperării și a lucrului în echipă 

Clasa a IV-a

• 3.1. Gestionarea unui conflict în care elevul e implicat
• 3.2. Stimularea cooperării și a lucrului în echipă 

Conținuturi clasa a II-a – Comunicare relațională

Conținuturi clasa a III-a – Comunicare relațională

Conținuturi clasa a IV-a – Comunicare relațională

Exemple de metode și strategii didactice pentru disciplina opțională „Comunicare relațională”:

Copacul dorințelor: Cadrul didactic va desena pe tablă un copac și va distribui fiecărui elev bilețele tip post-it de culori diferite (acestea accentuând diferențele și unicitatea fiecărui elev). Copiii își vor nota pe bilet o dorință pe care o vor lipi ulterior în copac, simbolizând frunzele acestuia. Copacul poate fi confecționat și de către profesor și adus la clasă, iar elevii își vor ,,agăța” dorințele în el. Dorințele vor fi legate de mediul educațional, astfel încât acestea vor putea fi explorate la final de an, pentru a vedea dacă elevul a lucrat/acționat pentru realizarea propriei dorințe.

Bastonul cuvântului- instrument de reglare a dialogului și de responsabilizare: „Bastonul cuvântului este un obiect confecționat care are rol de regulator al procesului de comunicare. Profesorul poate aduce la clasă un astfel de instrument pe care îl confecționează în pregătirea lecției. Obiectul trebuie să fie lungiform, suficient de mare încât să poată fi văzut din orice loc al sălii de clasă, de preferință colorat și cât mai atractiv. Poate fi confecționat din lemn, metal, plastic și „personalizat” cu ochi, urechi, etc…Bastonul cuvântului ajută emițătorul să ia cuvântul, să se exprime, dar mai ales el garantează tăcerea receptorului (atras de baston).”

Ecusoanele, deprinderea rolurilor cu ajutorul comunicării relaționale: „Ecusoanele vor fi exemplificate, iar elevii își vor crea propriile ecusoane în funcție de rolurile pe care și le identifică la clasă și acasă. Fiecare ecuson reprezintă un rol: elev, fiu/fiică, nepot/nepoată, prieten, copil, sportiv, vecin, etc., care gravitează în jurul persoanei. Elevul îșî va nota pe fiecare ecuson câte un rol și va conștientiza rolul în cadrul școlii. Ecusoanele vor fi din plastic, cu posibilitate de prindere pe haină.”

Regula 1+1 = 3 doar în comunicarea relațională: Profesorul se va folosi de ora de matematică pentru a introduce această regulă, care este valabilă doar atunci când două persoane vor să comunice relațional: e important să țină cont de celălalt, e important ca cel de lângă mine sa țină cont de mine, însă cel mai important este ca, împreună să ținem cont de relația noastră. Unu plus unu egal trei înseamnă că între mine si tine mai este „o a treia entitate”, relația. Ea este un organism viu, are nevoie să fie îngrijită, hrănită. Nu putem comunica dacă nu avem grijă de relație. 

Programa disciplinei „Comunicare relațională” poate fi consultată mai jos:

Disciplina „Realitatea din spatele ficțiunii”

Programa școlară pentru disciplina „Realitatea din spatele ficțiunii” reprezintă o ofertă de curriculum la decizia elevului din oferta școlii pentru clasele a V-a/a VI-a și a VII-a/a VIII-a, având un buget de timp de o oră/săptămână, pe durata unui an școlar.

Programa este o pentru un curs opțional integrat, care cuprinde elemente specifice ariei curriculare Limbă și comunicare, Matematică și științe ale naturii, Om și societate, Arte și Consiliere și orientare.

Programa este centrată pe atingerea unui sistem de competențe generale și specifice adaptate particularităților de vârstă ale elevului și este structurată pe două niveluri, astfel:

• nivel I – clasele a V-a/a VI-a;
• nivel II – clasele a VII-a/a VIII-a. 

„De asemenea, această disciplină opțională are avantajul de a veni în completarea studiului altor discipline ca limba și literatura română, matematică, biologie, geografie, istorie, educație socială și consiliere și dezvoltare personală, pentru a asigura tratarea integrată a conținuturilor și transferul de cunoștințe de la o disciplină la alta, în vederea înțelegerii unui eveniment, a unei întâmplări sau a unei personalități/persoane, a unor viziuni”, conform notei de prezentare.

Competențe generale – Disciplina „Realitatea din spatele ficțiunii”

1. Corelarea unor aspecte geografice, istorice, sociale, culturale identificate în texte ficționale cu aspecte identificate în texte nonficționale

2. Manifestarea empatiei față de un sistem de valori care orientează atitudinile și comportamentele interculturale 

Sugestii metodice – Disciplina „Realitatea din spatele ficțiunii”

Programa disciplinei „Realitatea din spatele ficțiunii”

Disciplina „Ora de știut”

În nota de prezentare este menționat că „Ora de știut!” este o disciplină opțională de tip integrat, ca parte a curriculumului la decizia elevului din oferta școlii.

„Programa integrează domenii de larg interes din cadrul științelor, având ca tematică generală abordarea unor aspecte științifice ale relației dintre om și mediul terestru și chiar extraterestru. Sunt aspecte corelate cu probleme ale lumii contemporane, dar și cu provocările regăsite în activitatea cotidiană. Această programă integrează elemente specifice geografiei, ca știință a Pământului, fizicii, chimiei și biologiei.

Se adresează învățământului gimnazial, clasa a VI-a sau a VII-a, cu buget de timp 1 oră pe săptămână.”

Competențe generale – disciplina „Ora de știut”

1. Utilizarea terminologiei științifice pentru dezvoltarea unei percepții corecte asupra unor fenomene din mediul înconjurător și societatea contemporană

2. Rezolvarea unor situații problemă din viața cotidiană, utilizând informații științifice

3. Adaptarea la noi contexte de mediu înconjurător, dar și social-profesionale, prin corelarea unor procese și fenomene cu informații din domeniul științelor

„Din punct de vedere metodologic, propunem o abordare a învățării bazată pe provocări. Problemele din lumea reală (exemplu: provocările mediului înconjurător în contextul „greening development”, criza COVID – o analiză științifică, poluarea cu mase plastice – o mare problemă pentru mediul înconjurător, energia-surse și resurse, gestionarea resurselor de apă, resursele de hrană ale omenirii și agricultura viitorului, programele spațiale – marea provocarea a civilizației umane, resursele extraterestre, roboții și inteligența artificială, meseriile viitorului ș.a.) sunt abordate integrat, întregul demers didactic concentrându-se pe găsirea unor soluții pe baze științifice, într-o manieră colaborativă, lucrând efectiv în cadrul unor aplicații practice (learning by doing) în care profesorul este coparticipant la cercetare, nu numai îndrumător.”

Programa disciplinei „Ora de știut”:

Disciplina „Design Thinking – Eu fac schimbarea!” – învățământ primar

Disciplina poate fi studiată în clasele a III-a/a IV-a, pe durata unui an școlar, o oră pe săptămână.

În document se arată că programa este structurată în 5 etape de învățare (Empatizează, Imaginează, Acționează, Reflectează și Comunică) și urmează pașii procesului de Design Thinking și noua structură a anului școlar (o etapă – un interval de învățare).

„Disciplina școlară opțională „Design Thinking – Eu fac schimbarea!” are un caracter interdisciplinar și transdisciplinar, ce integrează mai multe discipline din arii curriculare diferite, în special din aria Om și societate, dar și din ariile curriculare Limbă și comunicare, Matematică și științe ale naturii, Arte, Tehnologii și Educație fizică, sport și sănătate, cu scopul de a contribui la dezvoltarea competențelor.

Competențe generale – disciplina „Design Thinking – Eu fac schimbarea!” – învățământ primar

1. Explorarea unor fenomene de mediu și sociale din viața cotidiană ce reprezintă o problemă pentru ei, utilizând metoda design thinking

2. Exersarea unor deprinderi de comportament moral și civic în contextul inovării sociale

3. Dezvoltarea colaborării și construirea de legături puternice cu colegii, cadrele didactice, părinții și membrii comunității, în contextul rezolvării unor probleme sociale sau de mediu, identificate în diferite contexte 

Sugestii metodice – disciplina „Design Thinking – Eu fac schimbarea!”

„Activitățile propuse includ și elemente ludice, care contribuie la crearea unei stări de bine și la îmbunătățirea mediului de învățare. De exemplu, o lecție folosind metoda Design Thinking poate începe cu un joc care are legătură cu activitatea planificată (joc cu durata de 5-10 minute – posibil unul dintre cele descrise în secțiunea Recomandări – Resurse Educaționale). În dirijarea învățării se pot folosi metode interactive, individuale și de grup, inclusiv tradiționale, adaptate (de tip expunere potențată cu prezentări video, imagini, fotografii personale, după caz). Este etapa în care se introduc noțiunile noi/ elementele de noutate. Urmează activitatea practică în echipe, care include discuții, pe baza instrumentelor de lucru în grup. La final, este recomandat să se aloce 5-10 minute pentru reflecția individuală și de grup.

Programa de opțional „Design Thinking – Eu fac schimbarea!” este complexă și include diverse moduri de învățare cărora li se pot asocia diferite forme de evaluare. Dintre modurile de învățare, amintim: învățarea explicită (învățare de la un expert), îndrumarea (învățare cu un expert), discuțiile facilitate (împărtășirea de idei), experimentele (fabricare, explorare și investigații), colaborarea (învățare împreună cu ceilalți), independența (învățarea de unul singur), feedbackul și reflecția (învățarea despre învățare) și demonstrația (prezentarea celor învățate, către colegi).”

Programa disciplinei Design Thinking – Eu fac schimbarea! – învățământ primar

Programa disciplinei Design Thinking – Eu fac schimbarea! – învățământ gimnazial:

Disciplina „Scriere creativă”

Curriculumul opțional Scriere creativă are statut de disciplină nouă și este conceput pentru 1 oră pe săptămână pe durata unui an școlar, incluzând un buget de timp de aproximativ 35 de săptămâni. Disciplina este pentru elevii de liceu.

„Programa disciplinei Scriere creativă este realizată în baza modelului de proiectare curriculară centrat pe competențe, valorificând competențe-cheie prevăzute în Recomandarea Consiliului Uniunii Europene:

• Competența de literație implică abilitatea de a comunica și de a relaționa efectiv cu alții, într-un mod adecvat și creativ. Scrierea creativă aduce un câștig lingvistic important în ceea ce privește acuratețea și varietatea structurilor gramaticale, adecvarea și originalitatea alegerilor lexicale, sensibilitatea la rimă, ritm, accent și intonație, construcția textului ca ansamblu coerent de enunțuri, purtător de sens etc. Una dintre principalele caracteristici ale scrierii creative este angajamentul jucăuș față de limbă, testând regulile acesteia până la limită într-o atmosferă în care riscul este încurajat.
• Competența de exprimare și sensibilizare culturală presupune angajarea elevului în înțelegerea, dezvoltarea și exprimarea propriilor idei, ceea ce îl ajută să-și definească locul sau rolul pe care îl ocupă în societate într-o varietate de moduri și contexte, să aibă o atitudine deschisă și respectuoasă față de diversitatea de exprimare culturală, să abordeze etic și responsabil proprietatea intelectuală și culturală.;
• Competența personală, socială și de a învăța să înveți se dezvoltă datorită faptului că scrisul este un instrument de autocunoaștere. Prin intermediul scrierii creative, elevii pot să-și exploreze sinele în raport cu lumea, să facă față complexității, să se automotiveze, să caute sprijin atunci când este cazul, să dezvolte reziliența și încrederea în sine. Scrierea creativă întărește și capacitatea de a-și planifica activitatea, capacitatea de a face față obstacolelor, incertitudinii și stresului, abilitatea de a lucra în mod autonom sau în colaborare, de a comunica în mod constructiv, exprimând și înțelegând puncte de vedere diferite, de a crea încredere și de a simți empatie.”

Competențe generale – Disciplina „Scriere creativă”

1. Elaborarea unui text original, utilizând creativ limbajul, în vederea dezvoltării personale

2. Valorificarea experiențelor culturale într-un mod nou, original în elaborarea de texte diverse 

Programa disciplinei „Scriere creativă”

Ordinul publicat în Monitorul Oficial poate fi consultat mai jos:

Ce înseamnă curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023

În noua Lege a Educației apare că implementarea curriculumului la decizia elevului din oferta școlii este obligatorie și se poate desfășura cu elevi din clase diferite și poate fi implementată în sistem modular.

Articolul 86 – „(3) Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, denumit în continuare CDEOȘ, se constituie din disciplinele/domeniile de studiu, este propus pentru toți elevii din învățământul primar, gimnazial și liceal, filiera teoretică și filiera vocațională, și este elaborat la nivel național, regional, local sau la nivelul unității de învățământ. Elevul are posibilitatea de a alege disciplinele/domeniile de studiu, din oferta școlii, în funcție de propriile nevoi și interese de cunoaștere.

(4) Implementarea CDEOȘ, conform alin. (3) este obligatorie, se poate desfășura cu elevi din clase diferite și poate fi implementată în sistem modular.

(5) Pentru învățământul primar, gimnazial și liceal, filiera teoretică și filiera vocațională, consiliul de administrație al unității de învățământ stabilește curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, în urma consultării elevilor, părinților/ reprezentantului legal și pe baza resurselor disponibile.

(6) Pentru învățământul liceal tehnologic, CDEOȘ este elaborat de unitatea de învățământ, în parteneriat cu operatorii economici/autoritățile administrației publice locale, pentru adaptarea formării profesionale a elevilor la nevoile locale ale pieței muncii și se implementează pe durata stagiilor de pregătire practică, în funcție de numărul de ore alocat prin planurile-cadru.

(7) Proiectarea și aprobarea CDEOȘ pentru filiera tehnologică se stabilesc prin metodologii specifice aprobate prin ordin al ministrului educației.”

La secțiunea dispoziții tranzitorii și finale din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 este precizat că „aplicarea prevederilor art. 86 privind CDEOȘ se realizează începând cu anul școlar 2025-2026” – art. 248 (12).

La începutul lunii martie 2023, ministrul Educației, Ligia Deca, spunea că materiile alese de elevi din oferta școlii s-ar putea face și în format hibrid:

„Ceea ce am spus noi este că va exista mai multă libertate din partea elevului să aleagă ce materii îl interesează sau i se potrivesc pentru ceea ce urmează (…). Ceea ce cred că este important este că, având în vedere lecțiile pandemiei, vom permite ca aceste materii la decizia elevului din oferta școlii să se poată face și hibrid, dacă tipul de materie permite acest lucru. Acest lucru ne va permite ca interacțiunile față în față să se poată face în grupe mai mici, iar partea care se poate organiza în online, dacă există autonomie de învățare mare, cum este la liceu, să ne ajute să avem și o paletă mai largă de materii”, declara Ligia Deca.

Fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, anunța, în mai 2022, că materia pentru trunchiul comun va fi simplificată, iar curriculumul la decizia școlii va crește până spre 30%.

Foto: © Volodymyr Horyn | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

OFICIAL Din anul școlar 2024-2025, elevii de clasa a XII-a vor putea studia disciplina opțională „Istoria Revoluției din 1989 și a schimbării de regim din România”. Portofolii individuale sau pe grupe, ateliere de lucru, dezbateri, printre activități