Programa pentru noua disciplină “Introducere în Învățare Automată (Machine Learning)” a fost aprobată pe 14 iunie de către Ministerul Educației, se arată într-un comunicat primit pe redactie@edupedu.ro, trimis de președintele Uniunii Profesorilor de Informatică (UPIR). Această materie va putea fi studiată de elevii de clasa a XI-a și a XII-a, fiind introdusă în curriculumul la decizia școlii (CDȘ). Despre conținuturile din programă și obiective, în articol.
“Va pune bazele unei materii noi care va genera preocupări noi, meserii noi”, sunt de părere profesorii responsabili de la asociațiile de resort. Proiectul are la bază limbajul de programare Python 3, iar suportul de învățare și experimente se pot accesa pe site-ul pyml.ro.
Ce este Inteligența Artificială: “Inteligența Artificială este un domeniu larg de cercetare aflat la intersecția mai multor discipline, printre care: informatică, statistică, neuroștiinte, matematică, științele educației, inginerie și altele. Obiectivul principal al Inteligenței artificiale este proiectarea unor sisteme de calculatoare inteligente. Popularitatea Inteligenței Artificiale se datorează în principal, dezvoltării tehnicilor de Învățarea Automată (Machine Learning), care au devenit accesibile odată cu dezvoltarea algoritmilor avansați, a disponibilității datelor și a resurselor hardware”, explică profesorul Emil Onea, implicat în proiect, pentru EduPedu.ro.
- Inițiativa aparține, astfel, unui grup de cercetători de la Google DeepMindUK. “Noi, UPIR (Uniunea Profesorilor de Informatică din România), colegii profesori de liceu am lucrat la traducerea și adaptarea conținutului științific, la elaborarea programei, cu sprijinul CNEE. Există un suport online de pregătire, bine structurat, spunem noi, dar avem și un plan ambițios de pregătire a profesorilor și de construire a unei comunități de resurse, exemple, proiecte, tutoriale etc.”, potrivit cadrului didactic.
În timp ce în sistemele clasice sunt programați explicit toți pașii de rezolvare a problemei, sistemele bazate pe învățare automată primesc multe exemple și învață singure să obțină soluția potrivită, conform descrierii din documentul de programă școlară. “Programa școlară a disciplinei “lntroducere în învățarea automată (machine learning)” răspunde nevoilor de alfabetizare digitală, din perspectiva noilor cerințe socio-profesionale, printr-un curriculum relevant, vizând formarea unui set de competențe digitale, pe care absolvenții învățământului liceal să le poată valorifica în viața activă”.
Programa școlară “lntroducere în învățarea automată (machine learning)” reprezintă o ofertă curriculară de tip opțional ca disciplina nouă, în oferta națională pentru învățământul liceal, proiectată pentru un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata unui an școlar. Disciplina se poate studia în clasa a XI-a sau în clasa a XII-a și necesită competențe minime de programare. Prin urmare, această disciplină opțională se adresează elevilor de la filiera teoretică, profil real. Studiul disciplinei “lntroducere în învățarea automată (machine learning)” se va desfășura cu întreg colectivul de elevi și necesită acces la dispozitive de calcul, se arată în nota de prezentare din programa de disciplină.
Învățarea automată (machine learning) este, în prezent, principala abordare care are ca scop construirea de sisteme inteligente, adică sisteme ce pot rezolva sarcini complexe cum ar fi recunoașterea unei persoane într-o imagine, traducerea unui text dintr-o limba străină sau abilitatea de a juca șah la nivel profesionist și exemplele pot continua. Crearea de astfel de sisteme inteligente reprezintă obiectul de studiu al inteligenței artificiale, domeniu larg de cercetare aflat la intersecția dintre: informatică, matematică, inginerie, statistică, neuroștiințe, științele educației etc., mai scriu autorii în prezentare.
Programa disciplinei:
“Învățarea Automată Machine Learning (ML) studiază algoritmii și modelele statistice pe care calculatoarele le folosesc pentru a oferi soluții unor probleme, fără precizarea explicită a modului de rezolvare, bazându-se pe extragerea unor șabloane dintr-un set de date cunoscute. Conceptul fundamental pe care se bazează ML este acela că sistemul poate învăța din exemple. Pentru o bună înțelegere a proiectului, invităm cititorii interesați să urmărească lecțiile interactive de pe portalul www.pyml.ro“, mai transmit profesorii în comunicat.
Portalul educațional “este realizat în colaborare cu: Eastern European Machine Learning Summer School, Asociația Română pentru Inteligență Artificială, Uniunea Profesorilor de Informatică din România și AIRomania“, potrivit secțiunii de descriere din site.
Foto: © Wrightstudio | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Vezi și: Ce poate face inteligența artificială? Avertisment OECD: Cine decide în educație și piața muncii să aibă un tablou complet al capacităților reale IA: doar astfel ar permite ca abilitățile umane și tehnologia să fie complementare, nu concurente
Ștefan Lefter
Ioana Nicolescu
Raluca Pantazi
6 comments
GATA-aaaa !… am mai bifat un domeniu.
Cu asta am rezolvat si AI-ul !
Tipic românesc! Fac parte din proiectul Linux de peste 20 de ani, și niciodată nu mi s-a cerut să cunosc Python sau orice alt limbaj de programare. Asta pentru că în afară totul e compartimentat, ca într-un stup de albine. Există programatori, există graphic designeri etc. De ce să mă bag eu peste un programator? Mai mult, cei din afară percep hei-rupismul ăsta ca pe ceva… ciudat. La noi tradiția e să te pricepi la toate: la Python, la C++, la reparat chiuvete, întrerupătoare etc. Pe scurt, la orice. Suntem că cei care găsesc o sârmă pe stradă și o duc acasă, că poate folosește la ceva.
Învățământul românesc păstrează mentalitatea de fabrică a anilor 70: produceți orice, și clar se va vinde! Învățăm la grămadă și ne-o folosi la ceva. Cu cât mai mult, cu atât mai bine.
Însă frame-ul de gândire s-a schimbat: azi nu mai produci orice, ci produci țintit. Normal nu e să înveți orice, ci să înveți ce îți folosește. Și se poate detecta cu ușurință dacă cineva care lucrează pe computer trebuie să știe programare sau chiar întreținerea sistemului.
În mare parte, nu trebuie. Că doar există și departament de IT. Nu trebuie să fim buni la toate. Nu trebuie să ne pricepem la toate. Asta e o boală românească tipică.
De ce nu introduceți materia asta și la profilul uman?
Unii elevi de la uman nu sunt in stare sa inteleaga un algoritm simplu de rezolvare a unei probleme de matematica si tu vrei sa incerce sa ii invete machine learning?
Asta pentru că bazele matematicii sunt făcute în grabă și, de regulă, la vârste la care mintea copilului nu este încă pregătită pentru așa ceva. De aceea sistemele din afară sunt cu doi ani în urma celui autohton. De aceea un elev din sistemul britanic poate fi primul în clasă, dar același elev poate rămâne repetent în sistemul românesc (caz concret).
Metodica autohtonă nu prea explică legătura dintre psihic și disciplină. Nici nu e de mirare, din moment ce sistemul sovietic nu prea agrea psihologia. Reflexul s-a păstrat.
La noi, disciplinele nu sunt eșalonate treptat, cu măsură, ci se merge în marș forțat, cât mai adânc, cât mai repede și cât mai mult în inima materiei, de nu mai înțelege nimeni nimic.
Fundația e turnată prea devreme și în cantitate mică. Nu are timp să se solidifice. Restul structurii ține până la examene, dar pe urmă se prăbușește.
Oare care-o fi intelijentul care-a propus asa ceva (desigur, ‘j’-ul este intentionat).
Site-ul indicat ne povesteste despre ‘librariile’ python. Noroc ca-n documentul de mai sus apare cuvantul corect: biblioteci.
Ce mai aflam de pe site-ul indicat? Mai nimic. In afara de faptul ca este o poveste legata de o scoala de vara.
Oricum, intr-o lume in care programa la informatica nu mai necesita imbunatatiri, un pseudo-curs de IA pica perfect. Stiati ca in liceele din Romania se mai preda foxpro? Stiati ca in manualele de TIC se mai povesteste despre floppy-disk si modem?
De exemplu, manualul de clasa a XII-a incepe cu o informatie extrem de actuala: editia 2007, revizuita 2012. Pe care sa-l alegem? Pe cel care ne spune povestea defunctului Visual FoxPro, sau pe cel care ne spune povesti invechite despre SQL?
Sau, mai bine, sa ne uitam si la cel de TIC: povestea SGBDR Access. Doar ca-i o versiune de Access iesita la pensie de multa vreme. Te si intrebi cum s-ar putea rezolva temele din acest manual, daca accesul la… Access nu mai exista 😀
(manualele, aici: https://manuale.edu.ro/)