Hotărârea de Guvern privind Metodologia de organizare și funcționare a serviciilor de educație timpurie a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 30 decembrie 2022. Potrivit documentului, centrele pot fi înființate de autoritățile locale, în colaborare cu inspectoratele școlare, ONG-uri, operatori economici și părinți. Ludotecile sau centrele de joacă pot fi înființate și organizate în sistem public și privat. Sunt incluse și „servicii de informare și consiliere a părinților, potrivit HG.
Hotărârea de Guvern (HG), aprobată în 28 decembrie de Guvern, a fost emisă în condițiile în care art. 27 alin. 1^7 din Legea Educației Naționale stabilește că „în localitățile în care nu există suficiente creșe și grădinițe se pot dezvolta servicii de educație timpurie complementare de tip ludotecă, grup de joacă, grădiniță comunitară, care vor putea funcționa ca structuri ale unităților de învățământ”.
Ludotecile și centrele de joacă ar trebui deschise începând cu anul școlar 2023—2024, potrivit documentului: “Prevederile prezentei hotărâri sunt aplicabile tuturor serviciilor de educație timpurie complementare, publice sau particulare, începând cu anul școlar 2023—2024”.
De înființarea ludotecilor și centrelor de joacă se pot ocupa primăriile în colaborare cu părinți, ONG-uri, Inspectorate școlare sau operatori economici, potrivit HG.
Art. 36. — Autoritățile administrației publice locale, în colaborare cu inspectoratele școlare județene/al municipiului București, cu participarea părinților, a operatorilor economici, a societăților umanitare, a organizațiilor neguvernamentale și a altor persoane fizice sau juridice, asigură condițiile necesare organizării și funcționării serviciilor de educație timpurie complementare, cu respectarea legislației în vigoare.
(1) Serviciile de educație timpurie complementare se înființează ca structuri ale unităților de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică cu nivel preșcolar și/sau antepreșcolar, în localitățile în care nu există suficiente creșe și grădinițe.
Unde se pot înființa serviciile de educație timpurie complementare:
„a) localităţile izolate/dezavantajate în care serviciile standard (creșă sau grădiniță) sunt la distanță de peste 2 km de domiciliul copilului;
b) localitățile în care numărul copiilor sub 6 ani este foarte scăzut și nu funcționează o unitate de învățământ de nivel preșcolar/antepreșcolar cu personalitate juridică;
c) localitățile în care se înregistrează, din cauza aglomerării creșelor și a grădinițelor, un procent (număr – n.red) semnificativ de cel puțin 20 de cereri de înscriere nesoluționate și în care serviciul standard poate oferi, suplimentar, servicii de educație timpurie complementare.”
Ludotecile sau centrele de joacă pot fi înființate și organizate în sistem public și privat, „în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ca urmare a propunerii consiliului de administrație al unității de învățământ cu personalitate juridică cu grupe de nivel preșcolar și/sau antepreșcolar și cu avizul inspectoratului școlar județean/al Municipiului București”.
Unitățile de învățământ care înființează ludoteci și grădinițe comunitare trebuie să informeze Ministerul Educației și Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP), în termen de o lună de la data înființării serviciului, prevede art. 4 alin. (3) din metodologia de mai sus: „Unitățile de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică, cu grupe de nivel preșcolar și/sau antepreșcolar, care înființează servicii de educație timpurie complementare înștiințează, în scris, Ministerul Educației și Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP), în termen de o lună de la data înființării serviciului”.
Cum se desfășoară activitatea cu cei mici din grădinițele comunitare
Grupele pot fi omogene sau eterogene ca vârstă, potrivit art. 8 alin. (1) din document. Numărul de copii la grupă este, în medie, 12 copii, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 20, în conformitate cu prevederile legale generale referitoare la organizarea sistemului de învățământ preuniversitar.
Înscrierea copiilor
Înscrierea copiilor în serviciile de educație timpurie complementare se face conform precizărilor și calendarului specific transmise anual de Ministerul Educației, a criteriilor specifice stabilite de consiliul de administrație sau, după caz, de autoritatea administrației publice locale.
În situații deosebite, copiii antepreșcolari și preșcolari pot fi înscriși în serviciile de educație timpurie complementare în timpul anului școlar, cu respectarea prevederilor în vigoare.
La înscrierea copiilor în serviciile de educație timpurie complementare nu se percep taxe de înscriere.
Este interzis refuzul înscrierii copiilor în serviciile de educație timpurie complementare pe criterii discriminatorii bazate pe rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, dizabilitate ori apartenența la o categorie defavorizată.
Dosarul personal al copilului cuprinde următoarele documente:
a) cerere de înscriere;
b) copie de pe certificatul de naștere al copilului;
c) copie de pe actele de identitate ale părinților/ reprezentanților legali și, după caz, copie a hotărârii/sentinței de plasament sau a sentinței de încredințare în vederea adopției;
d) adeverința de înscriere în colectivitate și dovada de (re)vaccinare eliberate de medicul de familie sau de medicul colectivității din care provine copilul, în cazul transferului, conform prevederilor art. 3 alin. (1) lit. a) din Normele de igienă din unitățile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor și tinerilor, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 1.456/2020, cu modificările ulterioare;
e) contractul educațional încheiat între părintele/ reprezentantul legal al copilului și conducerea unității.
Programul ludotecilor și al grădinițelor comunitare
Art. 8 alin (3) – „Programul de funcționare al serviciilor de educație timpurie complementare se aprobă de consiliul de administrație al unității de învățământ cu personalitate juridică cu grupe de nivel preșcolar și/sau antepreșcolar care le-a înființat și urmărește acoperirea nevoilor copiilor și a părinților acestora. Acesta poate fi flexibil, însă nu poate depăși mai mult de 5 ore pe zi.
(4) În cazul serviciului complementar tip grădiniță comunitară se va urmări intensitatea intervenției pe copil de cel puțin 5 ore/zi, 3 zile/săptămână.
(5) În cazul serviciilor complementare tip ludotecă și/sau grup de joacă se va urmări intensitatea intervenției pe copil de cel puțin 2 ore/zi, timp de cel puțin 100 de zile/an școlar.”
În document este menționat că serviciile de educație timpurie complementare tip grădiniță comunitară oferă un program educațional, îndeosebi pentru copiii cu vârste cuprinse între 4 și 6 ani, pornind de la nevoile și resursele identificate la nivelul comunității.
De asemenea, sunt incluse și „servicii de informare și consiliere a părinților, servicii de educație parentală, servicii de terapie logopedică și servicii de asistenţă psihopedagogică oferite, după caz, de cadrele didactice din cadrul serviciului de educație timpurie complementară și de personalul specializat din centrele județene de resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională”.
Următoarele instituții publice sau private pot face parte din rețeaua de suport profesional a acestor unități de învățământ:
a) inspectoratul școlar județean/al municipiului București;
b) CJRAE/CMBRAE;
c) casa corpului didactic;
d) direcția generală de asistență socială și protecția copilului;
e) direcția de sănătate publică;
f) agenția județeană de plăți și inspecție socială;
g) inspectoratul județean de poliție/Direcția Generală de Poliție a Municipiului București;
h) inspectoratul pentru situații de urgență județean/al municipiului București;
i) serviciul public de asistență socială;
j) autorități ale administrației publice locale;
k) instituții de cult;
l) organisme private acreditate să desfășoare activități în domeniul protecției copilului;
m) alte entități publice sau private acreditate de Ministerul Educației, de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și de Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.
Conținutul educativ al activității din cadrul serviciilor de educație timpurie complementare
Categoriile/Tipurile de activități de învățare din cadrul serviciului de educație timpurie complementară de tipul ludotecă și/sau grup de joacă sunt:
a) activități și jocuri de mișcare, individuale sau în grup;
b) jocuri de socializare;
c) jocuri senzoriale, individuale sau în grup;
d) jocuri imitative, individuale sau în grup;
e) jocuri muzicale și jocuri cu text și cânt, în grup;
f) jocuri didactice și jocuri-exercițiu, individuale sau în grup;
g) jocuri individuale cu jucăria preferată;
h) activități artistico-plastice și practice, individuale sau în grup;
i) activități cu cartea, ca de exemplu povești, lecturi după imagini, memorizări și altele asemenea, desfășurate în grup;
j) rutine și tranziții.
(4) Ministerul Educației poate elabora și transmite sugestii metodice pentru derularea activităților de învățare din cadrul serviciilor de educație timpurie complementare tip ludotecă și/sau grup de joacă și, după caz, elaborează scrisori metodice periodice sau ghiduri metodice.
(5) Suplimentar, în cadrul serviciilor de educație timpurie complementare se derulează și activități de consiliere a părinților cu privire la dezvoltarea copiilor în perioada copilăriei timpurii, tipurile de jocuri și jucării utilizate pentru stimularea dezvoltării acestora în funcție de vârstă și importanța adultului în dezvoltarea socială și emoțională a copilului mic.
(6) Durata activităților poate varia în funcție de particularitățile copiilor și, implicit, de interesul manifestat de copil/grupul de copii pentru acestea, de conținutul activităților, precum și de maniera de desfășurare.
În centre se vor urmări:
a) dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a personalității copilului, în funcție de ritmul propriu și de nevoile sale, sprijinind formarea autonomă și creativă a acestuia;
b) dezvoltarea capacității de a interacționa cu alți copii, cu adulții și cu mediul pentru a dobândi cunoștințe, deprinderi, atitudini și conduite noi;
c) încurajarea explorărilor, exercițiilor, încercărilor și experimentărilor, ca experiențe autonome de învățare;
d) descoperirea, de către fiecare copil, a propriei identități și a autonomiei și dezvoltarea unei imagini de sine pozitive;
e) sprijinirea copilului în achiziționarea de cunoștințe, capacități, deprinderi și atitudini necesare la intrarea în ciclul școlar următor și pe tot parcursul vieții.
Art. 3. — Antepreșcolarii și preșcolarii din serviciile de educație timpurie complementare beneficiază de costul standard stabilit anual, potrivit prevederilor art. 9 alin. (2) și (4) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Părinți – obligații și drepturi
Art. 29. — Părinților/Reprezentanților legali li se pun la dispoziție numele și numerele de telefon ale persoanelor responsabile din cadrul serviciilor de educație timpurie
complementare, precum și regulamentul propriu de organizare și funcționare al acestora.
Art. 30. — (1) Părinții/Reprezentanții legali ai copilului au dreptul la:
a) consiliere și sprijin din partea personalului unității de învățământ preuniversitar cu grupe de nivel antepreșcolar și/sau preșcolar, cu structură serviciu de educație timpurie
complementar, pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă în ceea ce privește educația copilului, dezvoltarea psihologică a acestuia, precum și pentru probleme de ordin
medical și/sau social;
b) primirea oricăror informații necesare dezvoltării armonioase a copilului pe care personalul le poate furniza, în funcție de evoluția copilului.
(2) Părinții/Reprezentanții legali ai copilului au următoarele obligații:
a) să comunice reprezentanților unității de învățământ preuniversitar cu grupe de nivel antepreșcolar și/sau preșcolar, cu structură serviciu de educație timpurie complementar, orice informații cu privire la starea de sănătate a copilului, precum și
informații necesare dezvoltării armonioase, optime a copilului;
b) să respecte regulamentul propriu de organizare și funcționare al unității de învățământ preuniversitar cu grupe de nivel antepreșcolar și/sau preșcolar, cu structură serviciu de
educație timpurie complementar.
Structura anului școlar pentru ludoteci și grădinițe comunitare
Structura este aceeași cu cea stabilită pentru învățământul preuniversitar, respectiv pentru educația antepreșcolară și pentru învățământul preșcolar, apare în documentul citate.
Art. 13 alin. (1)- „Serviciile de educație timpurie complementare funcționează pe tot parcursul anului, inclusiv în timpul vacanțelor școlare, în funcție de situația cererilor primite din partea părinților și cu respectarea planificării concediilor de odihnă ale cadrelor didactice.
(2) Serviciile de educație timpurie complementare își pot suspenda temporar activitatea, cu acordul inspectoratului școlar și cu informarea părinților, cel mult 30 de zile pe an, pentru curățenie, reparații sau dezinsecție.”
Angajarea personalului didactic
Personalul din cadrul serviciilor de educație timpurie complementare este didactic și nedidactic, permițându-se și încurajându-se, de asemenea, participarea voluntarilor la activitățile desfășurate în unitățile de învățământ preuniversitar, ținând cont de corespondența între competențele personalului și activitățile prestate”, a declarat ministrul Educației Ligia Deca, în 28 decembrie, când Guvernul a aprobat Hotărârea de Guvern.
Art. 28. — Personalul didactic din cadrul serviciilor de educație timpurie complementară are, în principal, următoarele atribuții:
a) realizează, conform Curriculumului pentru educația timpurie prevăzut la art. 20 alin. (1), activități de îngrijire și de stimulare psihomotorie a copiilor în vederea creșterii gradului de
independență, activități care vizează dezvoltarea comportamentului socioafectiv, activități care vizează formarea și perfecționarea comportamentului verbal, precum și activități
care urmăresc creșterea receptivității generale la stimuli în vederea dezvoltării cognitive, a dezvoltării capacităților și a atitudinilor în învățare;
b) înregistrează progresele realizate de copil în caietul de observații și în fișa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în învățământul preșcolar;
c) comunică părinților/reprezentanților legali ai copiilor, prin orice mijloace de comunicare, ori de câte ori este necesar, următoarele informații: progresele realizate de copii pe cele
5 domenii de dezvoltare, starea emoțională și afectivă a copiilor, dificultăți/deficiențe identificate, orice alte elemente care necesită luarea unor măsuri sau a căror cunoaștere de către părinți/reprezentanți legali este necesară pentru dezvoltarea
armonioasă, optimă a copiilor;
d) colaborează activ cu părinții/reprezentanții legali ai copiilor care frecventează programul serviciului de educație timpurie complementară și derulează programe de informare și formare a acestora, în vederea dezvoltării competențelor parentale.
De precizat, ministrul Educației, Ligia Deca a subliniat că “personalul din cadrul serviciilor de educație timpurie complementare este didactic și nedidactic, permițându-se și încurajându-se, de asemenea, participarea voluntarilor la activitățile desfășurate în unitățile de învățământ preuniversitar, ținând cont de corespondența între competențele personalului și activitățile prestate”. – detalii aici
Hotărârea de Guvern privind Metodologia de organizare și funcționare a serviciilor de educație timpurie:
Foto: © Oksun70 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Redacția
Diana Ghimiși
Ștefan Lefter
Raluca Pantazi