OFICIAL Planul de acțiune pentru Strategia Națională de Educație Financiară: Săptămâna educației financiare” în grădinițe, formare și resurse pentru profesori și surse de finanțare

Strategia Națională de Educație Financiară 2024-2030 a fost publicată în Monitorul Oficial, împreuna cu Planul de acțiune, care conține detalii privind rezultatele așteptate, perioada de implementare, autoritățile responsabile și sursele de finanțare pentru acțiunile și măsurile stabilite, bugetul de stat și fonduri europene, dar și fonduri private.

• Strategia Națională de Educație Financiară (SNEF) 2024 – 2030, a fost adoptată pe 11 aprilie, în ședință de Guvern.
• Inspectoratele trebuie să organizeze seminarii, simpozioane în școli, până pe 26 aprilie, potrivit unei note obținute de Edupedu.ro și distribuită pe 12 aprilie inspectoratelor

Pentru implementarea SNEF:

• a fost elaborată Cartea albă care conține lista tuturor actorilor angrenați în activități/proiecte din domeniul educației financiare (disponibilă la https://edu-fin.ro/cartea-alba/). 
• a fost lansata platforma națională de educaţie financiară www.edu-fin.ro (bază de date pentru proiectele de educaţie financiară din România şi platformă cu sfaturi practice pentru toţi cei care doresc să-și dezvolte cunoştinţele, atitudinea şi comportamentul financiar), unde toți dezvoltatorii de proiecte își pot promova la nivel național programele de educație într-un mod integrat și unde se regăsesc la momentul actual numeroase programe de educaţie financiară, conform documentului. 

Cum se realizează educația financiară în școli și licee în prezent

Cadrul existent, în plan național, permite realizarea educației economico-financiare la nivelul învățământului preuniversitar, atât sub forma educaţiei formale–curriculare, cât și a educaţiei non-formale–extracurriculare, conform strategiei publicate.

Cu referire strict la educația financiară, în România, din perspectivă curriculară, elemente ale acestui tip de educație sunt prezente, prin teme explicite sau prin teme integrate, în special, în cadrul actualului curriculum pentru gimnaziu, prin disciplina Educație socială – Educație economico-financiară (la clasa a VIII-a), precum și în cadrul disciplinelor socio-umane, deja existente, de la nivelul ciclului liceal: Educaţie antreprenorială (clasa a X-a), Economie (clasa a XI-a), Economie aplicată (numai la filiera tehnologică, la clasa a XII-a) ca discipline de trunchi comun/obligatorii. 

Aceste discipline sunt studiate în mod obligatoriu de toți elevii din anii școlari menționați. De asemenea, sistemul educațional preuniversitar beneficiază de o ofertă completă de cursuri de Educaţie financiară, ca disciplină opțională inclusă în cadrul ofertei naționale de programe școlare, pentru toate nivelurile de învățământ, respectiv la nivelul învățământului primar, gimnazial şi liceal: 

• Programa pentru disciplina Educație financiară-primar, aprobată prin OMEN nr. 4887/26.08.2013 (disciplina beneficiază şi de un pachet educaţional care include manual, caietul elevului şi ghidul învăţătorului).  

• Programa pentru disciplina Educație financiară-gimnaziu, aprobată prin OMECTS nr. 5817/06.12.2010.  

• Programa pentru disciplina Educație financiară-liceu, aprobată prin OMECTS nr. 5817/06.12.2010. 

În cadrul ariei curriculare Om și societate este inclusă disciplina obligatorie Educație socială – Educație economico-financiară, care se studiază la clasa a VIII-a începând cu anul școlar 2020-2021.

Planul de Acțiune al Strategiei Naționale de Educație Financiară 2024-2030 

Planul de Acţiune își propune adoptarea de măsuri care să conducă la atingerea scopului, obiectivelor generale și specifice ale Strategiei Naţionale pentru Educație Financiară 2023- 2030. În acest sens, sunt incluse în plan detalii privind rezultatele așteptate, perioada de implementare, organismele responsabile, indicatorii de rezultat și sursele de finanțare pentru direcțiile de acțiune și măsurile stabilite, conform documentului.

Dezvoltarea și introducerea elementelor de educație financiară în curriculumul național la toate nivelurile de învățământ

• Dezvoltarea unor programe de tipul „Săptămâna educației financiare” în grădinițe, în cadrul cărora copiii vor participa la activități practice de educație financiară 

• Includerea şi/sau dezvoltarea unor elemente de educaţie financiară în curriculum de la nivelul învăţământului primar, gimnazial, liceal

• Realizarea de acțiuni de educație financiară complementare, 

• Organizarea de cursuri de educație financiară, de acțiuni și evenimente dedicate educației financiare, sub egida „Săptămânii Mondiale a Investitorului” (World Investor Week, WIW), „Săptămânii Mondiale a Banilor (Global Money Week, GMW), „Săptămânii Europene a Banilor” (European Money Week, EMW) și, a Zilei Educației Financiare (anual, pe 11 aprilie), Zilei Mondiale a Drepturilor Consumatorilor/ World Consumer Rights Day (15 martie)

Introducerea educației financiare în universități 

• Introducerea în universități a unui curs opțional de educație financiară pentru studenți
• Crearea de parteneriate între universități, asociații de studenți și reprezentanți din domeniul financiar-bancar din România pentru realizarea de ateliere pe teme de educație financiară pentru studenți 

Creșterea nivelului de cunoștințe ale cadrelor didactice în privința educației financiare

• Implementarea unor programe de educație financiară destinate cadrelor didactice din învățământul preuniversitar și universitar

• Organizarea de cursuri de formare profesională pentru cadrele didactice, prin care să crească gradul de conștientizare a importanței educației financiare

• Dezvoltarea unei platforme online pentru profesori care să conțină resurse – cursuri de formare profesională și resurse pentru predare (videoclipuri pe teme de educație financiară, jocuri etc.) corespunzătoare curriculumului pentru educație financiară 

• Organizarea de activități tematice și ateliere de educație financiară pentru cadrele didactice

Asigurarea unei componente de educație financiară în educația parentală

• Implementarea unui program național de conștientizare, consiliere și sprijin pentru părinți în vederea educării copiilor din perspectivă financiară 

• Organizarea de acțiuni de informare pentru părinți pentru promovarea importanței educației financiare pentru dezvoltarea copiilor și tinerilor, conform documentului.

Informații de context

Strategia Națională de Educație Financiară (SNEF) 2024 – 2030 a fost adoptată pe 11 aprilie, în ședință de Guvern.

Aceasta a fost elaborată de Ministerul Educației, Ministerul Finanțelor, Banca Națională a României (BNR), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Asociația Română a Băncilor (ARB) și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), cu implicarea mediului public, cât și cel privat.

Potrivit Ministerului Educației, se vor dezvoltare și introduce elemente de educație financiară în curriculumul național la toate nivelurile de învățământ.

Se vor realiza acțiuni de educație financiară complementare adresate învățământului preuniversitar și universitar și va fi introdusă educația financiară în universități, a spus Ligia Deca. Profesorii universitari și din preuniversitar vor trece prin programe de educație financiară.

Foto: © Thicha Satapitanon | Dreamstime.com/ Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

Educație financiară pe repede înainte: Inspectoratele trebuie să organizeze seminarii, simpozioane în școli, impune Ministerul, până pe 26 aprilie

Ligia Deca: Educația financiară va fi introdusă în universități, iar profesorii universitari și din preuniversitar vor trece prin programe de educație financiară

Programe de educație financiară pentru profesori, abordarea în școală a noțiunilor de educație financiară, „săptămâna educației financiare” în grădinițe și curs opțional pentru studenți – propuneri din Strategia Națională de Educație Financiară pusă din nou în dezbatere publică, la un an și jumătate de la prima încercare