Strategia națională pentru formarea adulților 2023 – 2027, publicată în Monitorul Oficial joi 12 ianuarie, propune o serie de obiective asumate în general de Ministerul Muncii, cel al Educației și ANOFM și vor costa aproximativ 440 de milioane de euro, bani europeni nerambursabili. România se angajează să dubleze ratei de participare a adulților la învățarea pe tot parcursul vieții până în 2027, la peste 10%. În Strategie se remarcă “nivelul scăzut de participare la învățare în rândul adulților care împiedică creșterea economică a țării”.
- Un recent raport al guvernului arată că niciuna dintre cele patru strategii pe Educație din perioada 2015-2020 nu și-a atins indicatorii propuși, după cum a scris Edupedu.ro.
Obiectivul general al strategiei este „creșterea ratei de participare a adulților la învățarea pe tot parcursul vieții astfel încât până la sfârșitul anului 2027 aceasta să ajungă la 12%, față de 5,9% cât este în prezent, prin intensificarea și îmbunătățirea furnizării de oportunități de învățare formală, nonformală și informală.”
Strategia pentru formarea adulților indică un “nivelul scăzut de participare la învățare în rândul adulților a condus la deficite persistente de competențe, ceea ce împiedică creșterea economică și îngreunează adaptarea României la o piață a muncii aflată în schimbare rapidă în era digitală.
În plus, numărul mic de locuri de muncă care necesită un nivel scăzut de competențe disponibile în țară reprezintă un motiv de îngrijorare pentru perspectivele de carieră ale celor care se află deja pe piața muncii, sau care doresc să intre pe această piață, subliniind și mai mult nevoia de perfecționare a populației active”.
În document se remarcă problemele cu care se confruntă România pe piața muncii
“determinate în principal de scăderea natalității, îmbătrânirea populației, migrația forței de muncă, sporul natural negativ”.
Astfel, Strategia națională pentru formarea adulților 2023 – 2027 propune alinierea acțiunilor și măsurilor de politici privind piața muncii, educația, formarea, cercetarea pentru ca toți adulții să aibă acces la consiliere, calificare specializare/perfecționare a competențelor necesare pentru tranzițiile actuale, “astfel încât nimeni să nu fie exclus”.
Pentru cele mai multe dintre acțiunile Strategiei sunt prevăzute sume de aproximativ 440 milioane de euro prin Programul Educație și Formare, din care 40 de milioane de euro – pentru proiecte non-competitive strategice. Pe lângă acești bani, pentru acțiunile ce intră în sfera Ministerului Agriculturii sunt prevăzute fonduri alocate prin Planul strategic pentru Politica Agricolă Comună (PAC) 2024-2027, iar pentru măsurile referitoare la mobilitate finanțarea prevăzută provine din programul Erasmus+ pentru perioada 2021-2027.
Strategia propune alinierea acțiunilor și măsurilor de politici privind piața muncii, educația, formarea, cercetarea pentru ca toți adulții să aibă acces la consiliere, calificare specializare/perfecționare a competențelor necesare.
Învățarea pe tot parcursul vieţii
Angajatorii au obligația de a asigura participarea la programe de formare profesională pentru toţi salariaţii, după cum urmează: cel puţin o dată la 2 ani, dacă au cel puţin 21 de salariaţi; cel puţin o dată la 3 ani, dacă au sub 21 de salariaţi. Vor primi stimulente atât angajații cât și angajatorii.
Ministerului Muncii elaborează împreună cu Ministerul Educaţiei politicii şi strategii naţionale privind formarea profesională a adulţilor, reglementează formarea profesionale la locul de muncă şi formarea profesională prin ucenicie la locul de muncă, monitorizarea, evaluarea, autorizarea şi controlarea directă sau prin organisme abilitate a furnizorilor de formare, alţii decât cei din cadrul sistemului naţional de învăţământ.
Sunt propuse o serie de obiective specifice și direcții de acțiune, de la măsuri de sprijin pentru angajatori la îmbunătățirea ofertei de învățare și la dezvoltarea competențelor verzi și digitale ale adulților. Printre măsurile propuse în cadrul acestor obiective și direcții:
- Reglementări privind planificarea și aplicarea măsurilor de formare profesională care se acordă salariaților de către angajatori
- Cadru legal pentru structuri de parteneriat și de cooperare în domeniul formării competențelor la nivel sectorial.
- Parcursuri flexibile de învățare, cu un rol sporit pentru microcertificări, dezvoltarea de programe de microcertificări
- Un registru online național al oportunităților de formare
- Stimulente pentru angajatori care organizează formare pentru angajații lor
- Instrumente digitale actualizate de evaluare a competențelor dobândite
- Elaborarea unui act normativ ce prevede stimulente (financiare sau de altă natură) pentru adulții care participă la formare, pe lângă dreptul la concediu existent în prezent.
- Extinderea mobilității externe prin Erasmus+ pentru adulți înscriși la programe de ucenicie sau formare profesională și pentru formatori
- „Stimulente pentru eliminarea barierelor în participarea la formare pentru cei vulnerabili”
- Includerea competențelor verzi și digitale în toate programele de formare și standardele ocupaționale
România a stabilit pentru 2030 obiectivul ca 17,4 % dintre adulți să fi fost implicați în activități de învățare în ultimele 12 luni, ceea ce reprezintă o rată de trei ori mai mare decât în 2016.
Țintele stabilite la nivel UE privind participarea adulților la activități de învățare, până în 2023, sunt următoarele:
- cel puțin 47 % dintre adulții cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani ar trebui să fi participat la activități de învățare în ultimele 12 luni, până în 2025 .
- cel puțin 60 % dintre adulții cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani ar trebui să fi participat la activități de învățare în ultimele 12 luni, până în 2030.
Ministerul Educației împreună cu Ministerul Muncii și ANOFM trebuie să ia mai multe măsuri pentru a impulsiona gradul de conștientizare a adulților privind învățarea
- Derularea de campanii de promovare a beneficiilor învățării pe tot parcursul vieții, în perioada 2024-2027.
- Organizarea periodică de evenimente de tip seminarii/conferințe – pentru schimb de experiență și exemple de bune practici cu privire la cererea și oferta de formare pentru adulți, la nivel național, regional, județean, european, în perioada 2023-2027.
În document se mai remarcă printre obiective și creșterea capacității ANOFM de a se adapta nevoilor pieței muncii prin formarea personalului propriu.
Metodologia de acordare a creditelor transferabile
Pentru facilitarea învățării pe tot parcursul vieții şi a recunoașterii competențelor şi calificărilor în procesul de formare profesională a adulților s-a considerat necesar să se stabilească un sistem de credite transferabile utilizat în formarea profesională a adulților. Astfel, Ministerul Educației și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale au elaborat proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Metodologiei de acordare a creditelor transferabile pentru formarea profesională a adulților care s-a aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 772/2022 din 8 iunie 2022.
Volumul de muncă alocat pentru un credit în formarea profesională a adulților este de 30 de ore, împărțite în 15 ore didactice și 15 ore de studiu individual. Numărul de credite transferabile corespunzător fiecărui nivel de calificare s-a stabilit astfel: pentru nivelul 1 se acordă 12 credite; pentru nivelul 2 se acordă 24 de credite; pentru nivelul 3 se acordă 48 de credite; pentru nivelul 4 se acordă 72 de credite; pentru nivelul 5 se acordă 96 de credite.
Informații de context
Conform datelor furnizate de Eurostat cu privire la rata de participare a adulților la activitățile de învățare, în anul 2019, doar 1,3% dintre adulții din România cu vârste cuprinse între 25-64 ani, au avut o experiență recentă, în ultimele 4 săptămâni de învățare, reprezentând cel mai scăzut nivel din UE, și semnificativ sub media de 10,8 % a UE – Comisia Europeană, 2020.
“În 2020, România a continuat să aibă cea mai scăzută participare a adulților la activitățile de
învățare față de celelalte state membre și să se situeze cu mult sub media UE de 9,1 %.
În 2021, procentul populației cu vârsta cuprinsă între 25-64 de ani care participă la educație sau formare a înregistrat un salt față de anii anteriori de 4,9%, dar a rămas la în continuare cu mult sub media europeană care este de 10,8%.
Și în anul 2022, rata populației adulte, din aceeași categorie de vârstă, care a avut o experiență recentă de învățare s-a îmbunătățit cu 0,5 puncte procentuale față de anul precedent când s-a înregistrat 5,4% dar cu un decalaj semnificativ de 6,5 puncte procentuale în comparație cu media UE de 11,9%”, scrie în Strategia pentru formarea adulților.