Documentul care reglementează omologarea mijloacelor de învățământ, actualizat după 7 ani, a fost publicat în Monitorul Oficial. Ordinul de ministru privind metodologia de omologare stabilește pentru prima oară criterii clare ce trebuie îndeplinite la omologarea unui mijloc de învățare la clasă, pe baza programei școlare, conținutul științific sau abordarea didactică, în funcție de disciplină. Spre exemplu, la disciplina matematică sau limba română, mijloacele de învățământ trebuie să prezinte „situații de învățare care încurajează gândirea creativă, perspectivele comparative, spiritul critic și flexibil”.
Ordinul de ministru privind omologarea mijloacelor de învățământ, publicat în Monitorul Oficial, actualizează documentul din 2017 și conține în detaliu criterii despre cum se aleg și se omologhează mijloacele de învățământ ce pot fi folosite apoi de orice profesor la clasă pentru a sprijini procesul educațional.
„Acestea pot fi selectate și utilizate la clasă de către cadrele didactice, în baza libertății inițiativei profesionale”, potrivit ordinului. De asemenea, documentul definește mijloacele de învățământ, scopul lor și cum se vor fi selectate.
Pentru prima oară este menționat că mijloacele de învățământ trebuie să fie conforme cu programa școlară, să îndeplinească criterii științifice, să aibă abordare didactică și să formeze competențe.
Mijloacele de învățare reprezintă „un ansamblu de instrumente, materiale didactice suport, produse, adaptate și selecționate, în mod deliberat, pentru a servi nevoilor organizării și desfășurării procesului instructiv-educativ din școală.
Poate solicita omologarea unui mijloc de învățământ „un autor, editor, producător, comerciant sau altă instituție recunoscută ca având obiect de activitate învățământul/ educația/formarea și care colaborează cu cadre didactice și specialiști în domeniul în care se solicită omologarea mijloacelor de învățământ”. Dosarul se depune la Ministerul Educației în format letric sau electronic până în data de 15 mai.
- Mai jos în articol, detalii despre documentația necesară.
Program informatic educațional reprezintă un program informatic care completează, într-un mod atractiv, procesul de predare-învățare-evaluare. Acesta se definește ca fiind orice produs software, în orice format ce poate fi utilizat pe un sistem de calcul și care prezintă un subiect, o temă, un experiment, o unitate de învățare, fiind o alternativă sau unica soluție față de modelele educaționale tradiționale.
Modul de utilizare a mijloacelor de învățământ omologate de către unitățile de învățământ preuniversitar și folosirea lor în procesul instructiv-educativ se reglementează prin regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar.
Tipuri de mijloace de învățământ pot fi folosite în învățământul preuniversitar
Art. 11. — (1) Mijloacele de învățământ pentru care se poate solicita obținerea omologării în vederea utilizării lor în sistemul de învățământ preuniversitar sunt clasificate în următoarele
categorii:
a) materiale de învățământ simbolico-figurative și grafice: planșe, pliante, portrete, tablouri/postere, atlase, hărți, globuri pământești, mape tematice educative, după cum urmează: planșe, fișe, jetoane, modele, alfabetar mobil/magnetic pentru elevi, mulaje animale, mulaje corp uman și altele asemenea;
b) program informatic educațional interactiv de predareînvățare-evaluare: atlase digitale de botanică, de zoologie, de anatomie umană, hărți digitale geografice, istorice, literarolingvistice, mape tematice educative interactive care cuprind planșe și fișe interactive, exerciții aplicative/de fixare a cunoștințelor, chestionare aplicative și interactive pentru verificare de cunoștințe la finalul unui/unei capitol/teme/unități de învățare, jocuri de tip exerciții pentru verificare, dobândire a cunoștințelor și formare a competențelor;
c) program informatic educațional de simulare a unor situații, experimente, demonstrații, procese, fenomene, itemi de evaluare/laboratoare virtuale: laboratoare virtuale lingvistice în care se desfășoară activități interactive prin intermediul exercițiilor, jocurilor didactice și al altor metode moderne de predare-învățare care stimulează comunicarea și socializarea,
laboratoare virtuale de fizică, chimie, biologie, în care se desfășoară animații pentru modele de structură și/sau bazate pe experimente și demonstrații, modelaje, aplicații-joc privind
dezvoltarea gândirii creative, a perspectivelor comparative, a spiritului critic;
d) program informatic educațional cu jocuri educative: jocuri muzicale cu text și cânt, jocuri didactice pentru cunoașterea mediului, jocuri didactice de comunicare, jocuri didactice matematice și logico-matematice, jocuri de construcție, jocuri cu povești, jocuri pe teme și conținuturi de învățare: jocuri de cuvinte, jocuri de rol, jocuri de experimentare, de antrenament;
e) aplicații multimedia interactive care includ combinații de text, audio, imagine, animație, video sau forme de conținut interactive: înregistrări sonore didactice, filme didactice, grafică de animație;
f) materiale de învățământ acționale: aparate, truse de laborator care cuprind figuri și corpuri geometrice, instrumente pentru geometrie, măsurarea și compararea valorilor unor mărimi fizice, demonstrarea proprietăților corpurilor solide și lichide, echipamente utilizate în procesul didactic la clasă;
g) jocuri și jucării didactice pentru cunoașterea mediului, jocuri didactice de comunicare, jocuri didactice matematice și logico-matematice, jocuri muzicale, jocuri senzoriale de ghicire sau de recunoaștere a unui obiect, jocuri de analiză perceptuală, de reconstituire de imagini din fragmente.
Criteriile specifice privind calitatea și corectitudinea științifică sunt:
a) conformitatea cu programa școlară și corectitudinea conținutului științific
b) construcția pedagogică a conținutului științific;
c) abordarea didactică a conținutului științific;
d) organizarea internă în vederea formării de competențe în conformitate cu programa școlară.
Criterii pentru instrumente pentru nivelurile educație timpurie/ învățământ primar
- Criteriul care vizează „conformitatea cu programa școlară” se evaluează după următorii indicatori:
a) promovarea comportamentelor la educație timpurie/ competențelor specifice pentru învățământ primar definite de programa școlară;
b) respectarea temelor anuale de studiu la educație timpurie/conținuturilor învățării pentru învățământ primar prevăzute de programa școlară;
c) construirea de situații de învățare care să conducă la atingerea progresivă a comportamentelor la educație timpurie și, respectiv, a competențelor generale și specifice pentru învățământ primar prevăzute în programa școlară.
- Criteriul care vizează „corectitudinea științifică”:
a) îndeplinirea actualizării informației oferite prin text/suport vizual;
b) relevanța informației oferite prin text/suport vizual.
- Criteriul care vizează „construcția pedagogică a conținutului științific” :
a) definirea clară și explicită a noțiunilor, astfel încât să fie pe înțelesul copiilor/elevilor;
b) existența interactivității între copil-program, copil-profesor, copil-copil, implicarea elevilor în utilizarea produsului — activități precum exerciții, probleme, teme de reflexie, aplicații, activități individuale și de grup, distribuția sarcinilor de lucru, modul de cooperare, timpul necesar atingerii sarcinilor de lucru, utilizarea materialului pe post de instrument de lucru pentru copii, contribuția produsului la dezvoltarea abilităților practice ale copiilor;
c) reflectarea evaluării elevilor prin: ponderea corespunzătoare a raportului activități de prezentare — activități de fixare; existența exercițiilor aplicative, a jocurilor aplicative;
d) construirea de situații de învățare prin: prezența situațiilor- problemă pe care elevul să le rezolve utilizând cunoștințele dobândite, existența unei strategii în ceea ce privește modul de desfășurare a activităților, posibilitatea organizării unor situații de învățare flexibile și diverse;
e) respectarea ritmului de observare și a nivelului de pregătire al elevilor;
f) susținerea explicită și implicită a competențelor prevăzute în programa școlară;
g) prezentarea de teme care să determine transferul cunoștințelor din și spre viața cotidiană;
h) antrenarea spiritului de observație, interpretare și argumentare;
i) încurajarea gândirii creative a perspectivelor comparative, a spiritului critic și flexibil;
j) susținerea atenției, curiozității, precum și a motivației elevilor pentru studiu și aprofundare.
- Criteriul care vizează „abordarea didactică a conținutului științific”:
a) prezența unor prefețe/introduceri care să conțină precizări referitoare la abordările didactice, la scopurile și obiectivele materialului, la nivelul de abilități cerut copiilor, la profilul și specializarea cărora li se adresează;
b) acoperirea unei liste de conținuturi din programa școlară;
c) organizarea în secvențe conform logicii interne a disciplinei;
d) eșalonarea adecvată în timp a parcurgerii materialului; e) valorificarea de achiziții anterioare ale copiilor/elevilor;
f) relaționarea explicită și implicită cu alte domenii ale
cunoașterii, o deschidere spre alte discipline și domenii variate, conform programei școlare;
g) rigurozitatea și corectitudinea științifică a conținuturilor;
h) selectarea riguroasă a informațiilor, în vederea ilustrării unor aspecte esențiale.
- Criteriul care vizează „organizarea internă și stilul materialului în vederea formării de competențe în conformitate cu programa școlară”:
a) prezentarea unui mod de exprimare redat prin: raportarea la specificul nivelului de vârstă al copilului/elevului, reflectarea corectitudinii și a coerenței informației;
b) prezența unui organizator la începutul secvențelor/ capitolelor/temelor;
c) corelarea clară dintre titluri/subtitluri și conținuturile cu care sunt asociate;
d) menționarea de sugestii de activități de consolidare și de evaluare la sfârșitul secvențelor/capitolelor/temelor;
e) prezentarea unui material documentar și grafic care să se bazeze pe varietate, susținere a textului, atractivitate și pe facilitarea aprofundării de noțiuni;
f) existența unui echilibru între text și materialul grafic;
g) adecvarea stilului, a frazării, a limbajului, a tonului la vârsta copiilor/elevilor la exigențele didactice și ale disciplinei.
Art. 34. — (1) Evaluarea mijloacelor de învățământ pentru disciplinele limba și literatura română, limbi moderne, limbi materne, discipline socioumane vizează criteriile eliminatorii cuprinse în anexa nr. 1, precum și criteriile specifice privind calitatea și corectitudinea științifică, prevăzute la art. 32 alin. (2) și art. 33.
Criterii pentru instrumente de învățare pentru disciplinele limba și literatura română, limbi moderne, limbi materne, discipline socioumane
- Criteriul care vizează „corectitudinea științifică” se evaluează după următorii indicatori:
a) corectitudinea științifică, precum și actualitatea informației oferite explicit prin text/suporturi vizuale/audio/resurse multimedia;
b) relevanța informației oferite prin text/suporturi vizuale/ audio/resurse multimedia;
c) corectitudinea științifică a itemilor de evaluare/ autoevaluare;
d) citarea de surse în acord cu legislația din domeniu în vigoare.
- Criteriul care vizează „construcția pedagogică a conținutului științific”:
a) formarea deprinderilor și a abilităților prin nivel de consolidare corespunzător ciclului curricular în care se află elevii: utilizarea deprinderilor dobândite pentru monitorizarea corectitudinii comunicării, raportarea la normă, compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse;
b) înțelegerea noțiunilor și transpunerea acestora într-un limbaj clar, coerent și în conformitate cu exigențele didactice;
c) existența interactivității copil-program, copil-profesor, copil- copil, implicarea elevilor în utilizarea produsului — activități precum: exerciții, probleme, teme de reflexie, aplicații, activități individuale și de grup, distribuția sarcinilor de lucru, modul de cooperare, timpul necesar atingerii sarcinilor de lucru, utilizarea materialului pe post de instrument de lucru pentru copii, contribuția produsului la dezvoltarea abilităților practice ale copiilor;
d) evaluarea elevilor prin: ponderea corespunzătoare a raportului activități de prezentare — activități de fixare, prin existența exercițiilor aplicative, a jocurilor aplicative;
e) prezența situațiilor-problemă pe care elevul să le rezolve utilizând cunoștințele dobândite;
f) existența unei strategii în ceea ce privește modul de desfășurare a activităților;
g) posibilitatea organizării unor situații de învățare flexibile și diverse;
h) respectarea ritmului de observare și a nivelului de pregătire al elevilor;
i) susținerea explicită și implicită a competențelor prevăzute în programa școlară;
j) prezența unor teme care să determine transferul cunoștințelor din și spre viața cotidiană prin identificarea unor informații esențiale și de detaliu din teme diverse care să faciliteze exprimarea unor idei, emoții și sentimente, prin identificarea informațiilor importante din texte literare și nonliterare;
k) antrenarea spiritului de observație, interpretare și argumentare;
l) încurajarea gândirii creative, a perspectivelor comparative, a spiritului critic și flexibil prin competențe de sensibilizare și expresie culturală, precum și dezvoltare a gândirii logice și analogice prin valorificarea competenței lingvistice;
m) susținerea atenției, curiozității, precum și a motivației elevilor pentru studiu și aprofundare.
- Criteriul care vizează „abordarea didactică a conținutului științific”:
a) materialul didactic să conțină metode și strategii de învățare inovatoare și atractive, care să faciliteze învățarea, în acord cu programa școlară;
b) organizarea în secvențe conform logicii interne a disciplinei prin coerența logică a prezentării conținutului disciplinei/modulului de pregătire;
c) adecvarea activităților practice și a exemplelor la formarea/dezvoltarea competențelor generale și transversale din programa școlară, cu raportare la situații din viața cotidiană;
d) adecvarea prezentării conținutului științific și a mesajului suporturilor vizuale/audio la nivelul de vârstă/de dezvoltare a elevilor și la specificul disciplinei/modulului de pregătire;
e) eșalonarea adecvată în timp a parcurgerii materialului prin sistematizarea conținutului în raport cu eficientizarea învățării, a dezvoltării și valorificării competențelor generale și transversale, a utilizării metodelor/tehnicilor/strategiilor activ-participative;
f) valorificarea și contribuția optimizării achizițiilor anterioare ale elevilor prin existența, ponderea, calitatea temelor recapitulative/de sinteză, aplicarea conștientă a achizițiilor lexicale și semantice de bază, pentru exprimarea corectă a intenției comunicative;
g) relaționarea explicită și implicită cu alte domenii ale cunoașterii, deschiderea spre alte discipline și domenii variate, conform programei școlare prin: crearea unor situații experiențiale pentru dezvoltarea creativității elevilor și încurajarea unor teme din perspectivă comparativă.
- Criteriul care vizează „organizarea internă și stilul materialului în vederea formării de competențe în conformitate cu programa școlară” se evaluează în conformitate cu prevederile art. 33 alin. (5).
Art. 35. — Pentru disciplinele chimie, biologie, discipline/ module de specialitate pentru învățământ tehnologic, educație financiară, mijloacele de învățământ se evaluează în conformitate cu prevederile art. 32 și 33.
Criterii pentru instrumente de învățare pentru disciplinele matematică și fizică
- Criteriul „respectarea programei școlare” se evaluează după următorii indicatori:
a) formarea de competențe specifice din programa școlară, respectarea decupajului menționat în solicitare;
b) respectarea tematicii stabilite prin programa școlară;
c) respectarea viziunii în care a fost elaborată programa școlară, fiind în acord cu sugestiile metodologice din cuprinsul acesteia.
- Criteriul „organizarea mijlocului de învățământ”:
a) respectarea logicii disciplinei, dacă este cazul;
b) existența unui cuprins, a unor linkuri, precum și a unei bibliografii;
c) posibilitatea de navigare rapidă de la o pagină la alta.
- Criteriul „posibilități de utilizare” :
a) utilizarea facilă pe orice tip de device;
b) conectarea realizată fără intervenția unor specialiști IT, precum și prezența unui ghid pentru utilizator sau o listă de instrucțiuni de conectare;
c) condițiile de accesare specificate în solicitarea de omologare: abonament gratuit/preț abonament pentru o persoană/clasă/școală.
- Criteriul „scopul mijlocului de învățământ” :
a) facilitarea activităților profesorului care se bazează pe planificare, predare, monitorizare elevi, evaluare elevi;
b) facilitarea activităților desfășurate de elevi care se bazează pe sensibilizare față de un subiect, experimentare, exersare, autoevaluare, precum și permiterea de formare a unor competențe la nivelul descris în programa școlară;
c) facilitarea comunicării și a interacțiunii între profesor și elevi, precum și între elevi.
- Criteriul „consistența mijlocului de învățământ”:
a) acoperirea unui domeniu de conținut sau a mai multor conținuturi din programa școlară în vigoare;
b) includerea suficientă de situații de învățare/activități de învățare pentru a forma competențele specifice ale programei școlare;
c) situații de învățare propuse sunt relevante pentru elev, care sunt similare cu situații din viața cotidiană.
- Criteriul „susține învățarea”:
a) prezența unor rezumate, sistematizări, recapitulări suficiente, precum și conectarea de conținuturi din diverse discipline;
b) conținerea de explicații necesare, adaptate nivelului de vârstă;
c) conținerea de strategii/metode/tehnici de învățare inovatoare și atractive, activ-participative, care să faciliteze învățarea;
d) utilizarea de achiziții anterioare în diferite contexte;
e) prezența unor exemple/contraexemple, experimente, investigații.
- Criteriul „limbaj utilizat”:
a) adecvarea limbajului la nivelul de vârstă;
b) prezența unui stil de prezentare unitar cu texte corelate cu imagini, benzi sonore, filme, formule;
c) respectarea normelor de exprimare corectă.
- Criteriul „elemente de noutate și de diferențiere”:
a) prezența unor situații de învățare care încurajează gândirea creativă, perspectivele comparative, spiritul critic și flexibil;
b) facilitarea transferului competențelor în contexte din viața cotidiană;
c) dezvoltarea autonomiei în învățare și creșterea capacității de a lua decizii.
- Criteriul „aspecte estetice”:
a) conținuturi variate și atractive;
b) texte lizibile;
c) calitatea imaginilor, a fundalului sonor, organizarea materialului pe ecran.
- Criteriul „aspecte privind evaluarea”:
a) formularea clară, completă și corectă a cerințelor activităților propuse;
b) existența unor exerciții destinate evaluării/autoevaluării, precum și alte metode de evaluare;
c) existența unor rezolvări pentru exerciții, pentru problemele
formulate, răspunsuri la întrebările formulate, explicații privind erorile tipice.
- Criteriul „coerența internă”:
a) prezența coerenței la nivelul unei teme, între ceea ce se învăță și ceea ce se evaluează;
b) prezența coerenței între temele din cuprins, inclusiv între teme și competențele specifice enumerate;
c) organizarea progresivă a aplicațiilor destinate exersării, de la simplu la dificil și/sau complex.
Art. 37. — (1) Evaluarea mijloacelor de învățământ pentru învățământ special și special integrat vizează criteriile eliminatorii cuprinse în anexa nr. 1, precum și criteriile specifice privind calitatea și corectitudinea științifică în funcție de specificul acestora.
Criterii pentru instrumente de învățare folosite în învățământul special
- Criteriul „respectarea programei școlare” se evaluează după următorii indicatori:
a) formarea competențelor specifice din programa școlară și stabilirea unui nivel optim de funcționare cognitivă, socio-emoțională și a comportamentelor adaptative în raport cu potențialul biopsihoindividual, tipul dizabilității și cu nivelul de severitate al acesteia;
b) respectarea tematicii propuse în programa școlară în acord cu ritmul propriu al copilului/elevului;
c) respectarea viziunii în care a fost elaborată programa școlară în acord cu sugestiile metodologice din programă.
- Criteriul „organizarea mijlocului de învățământ”:
a) utilizarea unor metode adecvate vârstei cronologice, nivelului de școlarizare, potențialului biopsihoindividual, tipului dizabilității și nivelului de severitate al acesteia;
b) asigurarea contextului pentru participarea activă, individuală și în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei și sentimente;
c) formarea unor rutine a căror complexitate va crește gradual pe măsură ce capacitatea de înțelegere a elevului se dezvoltă;
d) utilizarea ritmului în activități, pentru a ajuta elevii să conștientizeze succesiunea evenimentelor, corectitudine în exprimare;
e) prin reluări succesive și prin utilizarea obiectelor și imaginilor, a altor mijloace de învățământ, prin care copilul/elevul să se corecteze singur, pe măsură ce noțiunile devin înțelese și interiorizate.
- Criteriul „posibilități de utilizare”:
a) utilizarea unor tipuri de dispozitive adaptate la situația impusă de tipul și nivelul de severitate al dizabilității, care să stimuleze motricitatea fină și/sau grosieră (de exemplu, dispozitive tactile sau multisenzoriale), gândirea (de exemplu, folosirea unor dispozitive cu un caracter predominant concret — intuitiv, copilul gândește mai mult operând), comunicarea verbală, paraverbală și nonverbală (de exemplu, dispozitive de comunicare augmentativă și alternativă);
b) conectarea și utilizarea să fie facile (existența unui ghid pentru utilizator sau o listă de instrucțiuni de conectare) fără să fie necesară intervenția unor specialiști IT;
c) condițiile de accesare specificate în solicitarea de omologare: abonament gratuit/preț abonament pentru o persoană/clasă/școală.
- Criteriul „scopul mijlocului de învățământ”:
a) facilitarea activităților profesorului în transmiterea unor cunoștințe, familiarizarea elevilor cu mânuirea, selectarea, înțelegerea aspectelor și dimensiunilor realității;
b) formarea/dezvoltarea operațiilor gândirii, stimularea interesului pentru cunoaștere, a căutării și cercetării, stimularea imaginației și creativității elevilor;
c) facilitarea dezvoltării nivelul cognitiv și de socializare al elevilor;
d) facilitarea depășirii barierelor care apar în procesul de învățare determinate de tulburări de concentrare, atenție, limbaj, exprimare personală, relaționare cu ceilalți, capacitate de autocontrol, alte situații;
e) facilitarea comunicării și a interacțiunii, munca în echipă, învățarea prin cooperare.
- Criteriul „consistența mijlocului de învățământ”:
a) acoperirea problematicilor care țin de nevoile copiilor/elevilor din învățământul special și special integrat în raport cu finalitățile educației speciale și cu caracteristicile de dezvoltare individuale și de vârstă ale copiilor/elevilor cu dizabilități;
b) stabilirea planurilor educaționale personalizate, a programelor de sprijin și de recuperare corectiv-compensatorie care să fie în acord cu graficul dezvoltării comportamentelor adaptative, conceptuale, sociale și practice, pentru atingerea profilului de competențe propus;
c) situații de învățare relevante pentru elev, care sunt similare cu situații din viața cotidiană.
- Criteriul „susține învățarea”:
a) corelarea teoriei cu practica, individualizarea învățării, participarea activă și conștientă a elevului la predare, învățare, evaluare, abordarea interdisciplinară;
b) utilizarea de strategii/metode/tehnici de învățare inovatative și atractive, activ-participative, adaptate nivelului de școlarizare, vârstei cronologice, potențialului biopsihoindividual, care să faciliteze învățarea;
c) valorificarea achizițiilor anterioare în diferite contexte.
- Criteriul „limbaj utilizat”:
a) folosirea unui limbaj adecvat, corespunzător nivelului comunicării verbale;
b) utilizarea unei expuneri clare, precise, concise/sistematizate, corelată cu procedee și materiale didactice intuitive;
c) utilizarea limbajului și calitatea comunicării se reflectă în formarea și dezvoltarea limbajului copiilor/elevilor și a exprimării acestora în contexte variate.
- Criteriul „elemente de noutate și de diferențiere”:
a) prezența unor situații de învățare prin abordare interdisciplinară și practică a conținuturilor;
b) permiterea de transfer al competențelor în contexte din viața cotidiană;
c) adaptarea actului educațional la particularitățile biopsihoindividuale de învățare și dezvoltare, la ritmul și preferințele copilului, prin alegerea unor activități accesibile în funcție de potențialul și nivelul de dezvoltare a acestuia;
d) diversitate de contexte de învățare, modalități de personalizare a demersului didactic (adaptarea la nevoi speciale de învățare), dezvoltarea autonomiei în învățare și capacitatea de decizie.
- Criteriul „aspecte privind estetica/relevanța”:
a) folosirea unor materiale variate, atractive, sugestive, ușor de manevrat, utile, adaptate nevoilor și situației impuse de dizabilitate;
b) punerea în corespondență a imaginilor cu mesaje orale indicate;
c) explorarea polisenzorială a realității și găsirea corespondenței verbale pentru fiecare obiect, însușire a obiectelor;
d) calitatea imaginilor, a fundalului sonor și organizarea materialului pe ecran.
- Criteriul „aspecte privind evaluarea”:
a) formularea clară, completă și corectă a cerințelor activităților propuse;
b) valorificarea experiențelor de învățare/competențelor
dobândite în contexte nonformale sau informale, stimularea dezvoltării de valori și atitudini în contexte firești, sincretice, adaptate vârstei cronologice, nivelului de școlarizare, potențialului biopsihoindividual;
c) reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularitățile individuale și de vârstă ale copiilor; d) existența unor exerciții destinate evaluării/autoevaluării,
precum și alte metode de evaluare.
a) focalizarea pe nevoile de dezvoltare și de intervenție ale acestora;
- Criteriul „coerența internă”:
b) prezența coerenței la nivelul unei teme, între ceea ce se învăță și ceea ce se evaluează;
c) construcția progresivă a exercițiilor practice de la simplu la dificil și/sau complex, flexibilitatea abordărilor, parcursul diferențiat, coerență și abordări inter- și transdisciplinare.
Art. 38. — (1) Pentru disciplina religie, mijloacele de învățământ se evaluează în conformitate cu prevederile art. 32 și 33.
Criterii pentru instrumente de învățare pentru disciplina Religie
- Criteriul care vizează „corectitudinea științifică și actualitate”:
a) conformitatea cu programa școlară și corectitudinea conținutului științific;
b) construcția pedagogică a conținutului științific;
c) abordarea didactică a conținutului științific;
d) organizarea internă în vederea formării de competențe în conformitate cu programa școlară;
e) materialul didactic prezintă o varietate de perspective culturale, evitând stereotipiile și asigurând o reprezentare echitabilă a diferitelor grupuri sociale.
- Criteriul care vizează „construcția pedagogică a conținutului științific”:
a) corectitudinea științifică, precum și actualitatea informației oferite explicit prin text/suporturi vizuale/audio/resurse multimedia;
b) relevanța informației oferite prin text/suporturi vizuale/audio/resurse multimedia;
c) corectitudinea științifică a itemilor de evaluare/. autoevaluare;
d) citarea de surse din domeniul religios sau spațiului cultural, în acord cu legislația în vigoare.
- Criteriul care vizează „abordarea didactică a conținutului științific”:
a) formarea deprinderilor de comportament moral-religios în diferite contexte de viață — materialul facilitează formarea unui comportament moral-religios prin aplicarea principiilor moral- religioase în viața de zi cu zi;
b) înțelegerea noțiunilor specifice disciplinei — informațiile sprijină înțelegerea clară a conceptelor fundamentale ale disciplinei religie, exprimându-le într-un limbaj adecvat vârstei și nivelului de cunoaștere propus;
c) raportarea experiențelor din viața de zi cu zi la principiile religioase, cu respectarea identității și diversității religioase — materialul demonstrează implicarea elevilor în diverse activități religioase, filantropice și sociale pentru formarea atitudinilor de respect față de ceilalți și de credințele lor;
d) evaluarea unui comportament moral în viața personală și în societate, în acord cu valorile religioase — materialul conține elemente de evaluare ce pun accent pe comportamentul religios-moral al elevilor în măsura în care aceștia își însușesc valorile religioase și le aplică în viața lor;
e) susținerea rolului valorilor spirituale comune ale oamenilor, ca factor de promovare a comuniunii și ca sursă de rezolvare a problemelor ce apar în viața cotidiană — existența exercițiilor de analiză a unor situații morale complexe pentru a lua decizii în conformitate cu principiile religioase;
f) practicarea introspecției/meditației creștine, în scopul dezvoltării capacității de auto cunoaștere și al participării conștiente și active la viața liturgică a Bisericii — materialul sprijină dezvoltarea unor practici personale de rugăciune și de meditație;
g) valorificarea eficientă a cunoștințelor religioase pentru abordarea unei atitudini responsabile, de acceptare a semenilor care împărtășesc alte religii și convingeri morale — materialul didactic permite abordări diverse ale temelor religioase, care se adaptează la interesele și nevoile individuale ale elevilor;
h) analizarea calităților personale care susțin etapele propriei deveniri, în relație cu valorile moral-religioase — aplicațiile țin cont de ritmul individual al fiecărui elev în dezvoltarea sa;
i) aplicarea unor reguli de comportament moral-religios din diferite contexte de viață — materialul sprijină identificarea modalităților de a aplica principiile religioase în viața de zi cu zi;
j) aplicarea principiilor religioase în viața de zi cu zi — materialul propus sprijină identificarea modalităților de a aplica principiile religioase în interacțiunile cu ceilalți și în luarea deciziilor;
k) cultivarea unei atitudini critice și reflexive față de valorile morale și spirituale ale credinței — aplicațiile încurajează elevii să își pună întrebări și să analizeze critic diferite perspective religioase;
l) dezvoltarea creativității în exprimarea valorilor morale și spirituale ale credinței — aplicațiile oferă oportunitatea elevilor de a-și exprima credința prin diferite forme de artă și expresie creativă;
m) cultivarea unei atitudini pozitive față de studiul religiei — materialul motivează elevii să studieze religia și să exploreze diferite tradiții religioase.
- Criteriul care vizează „conținutul științific”:
a) metode și strategii de învățare inovatoare în acord cu învățăturile Bisericii;
b) prezentare coerentă a dogmelor, a moralei creștine și a istoriei Bisericii;
c) adecvarea activităților practice și a exemplelor la formarea de virtuți creștine și la dezvoltarea unei conștiințe morale, cu raportare la situații din viața de zi cu zi;
d) adecvarea prezentării conținutului teologic și a mesajului suporturilor vizuale/audio la nivelul de înțelegere spirituală al elevilor și la specificul învățăturilor Bisericii;
e) valorificarea experiențelor religioase anterioare ale elevilor și încurajarea unei participări active la viața bisericească;
f) relaționarea explicită și implicită cu alte domenii ale cunoașterii, în special cu istoria, literatura și arta, pentru a evidenția bogăția și complexitatea patrimoniului cultural creștin.
Criteriul care vizează „organizarea internă și stilul materialului în vederea formării de competențe în conformitate cu programa școlară” pentru disciplina religie se evaluează în conformitate cu art. 33 alin. (5).
Art. 39. — (1) Pentru disciplina educație fizică și sport, mijloacele de învățământ se evaluează în conformitate cu prevederile art. 32 și 33.
(2) Pentru disciplinele din domeniul arte și învățământ pedagogic, mijloacele de învățământ se evaluează în funcție de specificul disciplinei. Comisiile pentru disciplinele din domeniul arte elaborează criterii specifice. Se ține cont de criteriile generale prezentate la art. 32.
(3) Pentru învățământul confesional care aparține altor culte, mijloacele de învățământ se evaluează în funcție de specificul disciplinei.
Scopul și importanța mijloacelor de învățământ în procesul educațional
Art. 7. — (1) Scopul omologării mijloacelor de învățământ supuse analizei este acela de a verifica și certifica îndeplinirea de către acestea a cerințelor pedagogice din programele școlare în vigoare și de a avea o bună calitate, respectiv de a fi bine realizate din punctul de vedere al corectitudinii și al abordării științifice, al coerenței și al clarității textului, precum și din punct de vedere vizual.
(2) Aportul mijloacelor de învățământ în procesul educațional este de a fi un sprijin în dezvoltarea, verificarea și evaluarea competențelor elevilor, în stimularea creativității și în încurajarea performanței acestora.
Mesajele didactice trebuie să vizeze aspecte pedagogice
a) adecvarea conceptului de învățare la exigențele formării și dezvoltării competențelor generale și specifice din curriculumul școlar;
b) conținuturile abordate din cadrul curriculumului școlar;
c) calitatea științifică a conținuturilor;
d) reprezentarea diversificată a obiectivelor pedagogice;
e) comunicarea, transmiterea, demonstrarea/ilustrarea noului în obiectivele pedagogice;
f) aplicarea și exersarea noilor cunoștințe teoretice și practice;
g) fixarea și consolidarea competențelor vizate;
h) verificarea și evaluarea competențelor elevilor.
Art. 9. — Pentru procesul educațional specific învățământului tehnologic se folosesc mijloace de învățământ realizate pentru acest domeniu, precum și materiale produse în diferite alte
domenii de activitate și prelucrate de sistemul de învățământ pentru scopurile sale.
Art. 10. — Omologarea mijloacelor de învățământ are rolul de a sprijini cadrele didactice în scopul îmbunătățirii procesului educațional, asigurând mijloace de învățământ de calitate, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare. Acestea pot fi selectate și utilizate la clasă de către cadrele didactice, în baza libertății inițiativei profesionale.
Ce principii și criterii specifice trebuie să aplice mijloacele de învățământ în procesul educațional
Art. 21. — Principiile care stau la baza utilizării eficiente a mijloacelor de învățământ în procesul de predare — învățare — evaluare sunt:
a) principiul interactivității în învățare, al flexibilității și al adaptabilității la exigențele procesului educațional, în baza căruia se urmărește promovarea mijloacelor de învățământ care transmit sau prezintă interactiv cunoștințe, în funcție de tematică și de prezentare, în conformitate cu programa școlară;
b) principiul sustenabilității, conform căruia mijloacele de învățământ transmit informații corecte și coerente adaptate la metodele și strategiile didactice în funcție de nivelul de
învățământ și de vârstă a elevilor;
c) principiul funcționalității, conform căruia mijloacele de învățământ transmit dezvoltarea cognitivă a elevului în raport cu perspectivele comparative, cu spiritul critic și flexibil;
d) principiul abordării strategice și al tipurilor variate de profil se referă la modul în care se planifică și se implementează strategiile pentru a se atinge obiectivele din sistemul de
învățământ, pe termen lung;
e) principiul relevanței și al eficienței în procesul de învățare, prin care mijloacele de învățământ respectă corectitudinea științifică a conținuturilor, în acord cu programa școlară;
f) principiul garantării identității culturale a tuturor cetățenilor români și dialogului intercultural;
g) principiul asumării, promovării și păstrării identității naționale și a valorilor culturale ale poporului român;
h) principiul coerenței se referă la formularea clară, completă și corectă a cerințelor activităților propuse;
i) principiul accesibilității utilizării mijloacelor de învățământ, conform căruia cunoștințele, priceperile și deprinderile să fie adaptate în mod gradual la posibilitățile cognitive ale elevilor,
precum și la particularitățile de vârstă ale acestora;
j) principiul nediscriminării implică accesul la educație de calitate și se realizează fără discriminare, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de etnie, de limbă, de religie;
k) principiul datelor deschise face referire la datele publice produse de Ministerul Educației și de instituțiile din sistemul național de învățământ, care sunt publicate în format deschis, în
conformitate cu art. 3 lit. ș) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Documentația depusă pentru omologarea materialelor de învățământ acționale menționate la alin. (1) lit. f) se verifică în baza unei rezoluții speciale avizate de secretarul de stat din cadrul ME care coordonează procesul de omologare a mijloacelor de învățământ.
Desfășurarea procedurii de omologare a mijloacelor de învățământ – ce conține dosarul
Art. 5 alin.(1) Persoana care solicită omologarea unor mijloace de învățământ în vederea utilizării lor în sistemul de învățământ preuniversitar, denumită în continuare solicitant, poate fi autor, editor, producător, comerciant sau altă instituție recunoscută ca având obiect de activitate învățământul/ educația/formarea și care colaborează cu cadre didactice și specialiști în domeniul în care se solicită omologarea mijloacelor de învățământ.
(2) Pentru obținerea omologării mijloacelor de învățământ, în vederea utilizării lor în sistemul de învățământ preuniversitar, prevăzută la alin. (1), solicitantul completează formularele din anexa nr. 2 „Solicitare de omologare a mijlocului de învățământ în vederea utilizării în sistemul de învățământ preuniversitar”, anexa nr. 3 „Datele de identificare ale mijlocului de învățământ din categoria materialelor simbolico-figurative și grafice/din categoria programelor informatice educaționale și aplicații multimedia” și anexa nr. 4 „Declarație privind originalitatea mijlocului/mijloacelor de învățământ”, care se depun la registratura ME, în format letric și/sau electronic.
Art. 6. — Rezultatele evaluării mijloacelor de învățământ, în vederea utilizării lor în unitățile de învățământ preuniversitar de stat sau particulare, sunt avizate de secretarul de stat din cadrul ME, care coordonează procesul de omologare a mijloacelor de învățământ.
Art. 28. — Procesul de omologare a mijloacelor de învățământ se face în funcție de categoria în care se încadrează mijloacele de învățământ.
Art. 29. — Solicitantul depune la registratura ME în format letric sau electronic dosarul de omologare care cuprinde:
a) solicitare de omologare a mijlocului de învățământ în vederea utilizării în sistemul de învățământ preuniversitar, care conține cel mult 10 titluri pentru care se solicită analiza și
omologarea; în cazul în care se solicită omologarea unui număr mai mare de titluri, acestea vor fi cuprinse în următoarea solicitare, care se va depune după primirea rezoluției pentru
primul set de titluri evaluate, conform anexei nr. 2;
b) datele de identificare ale mijlocului de învățământ se completează pentru fiecare mijloc de învățământ în parte, conform anexei nr. 3;
c) trei exemplare din fiecare titlu, sub formă de machete sau produse finite din următoarele categorii de mijloace de învățământ: materiale grafice, jocuri și jucării didactice;
d) în cazul în care materialul didactic este electronic/program informatic educațional se vor indica linkul de acces, userul și parola, dacă acestea există;
e) în cazul în care materialul didactic este pentru disciplina religie — cult ortodox, solicitantul va depune și avizul cultului din partea Patriarhiei Române/Mitropoliei.
Art. 30. — (1) În termen de 30 de zile lucrătoare de la înregistrarea dosarului, solicitanții care depun dosare incomplete sunt înștiințați în scris de către secretarul comisiei.
(2) Solicitantul care a depus inițial dosarul incomplet îl completează și îl redepune la registratura ME.
(3) Perioada de evaluare a mijlocului de învățământ de către comisia de specialitate este de 75 de zile lucrătoare de la înregistrarea dosarului complet.
(4) În cazul în care mijlocul de învățământ prezintă complexitate în evaluare, perioada de 75 de zile lucrătoare se poate prelungi cu maximum 30 de zile lucrătoare.
(5) În termen de 15 zile lucrătoare de la primirea evaluărilor de la comisia de specialitate se emite către solicitanți documentul de omologare/neomologare a mijlocului de învățământ.
(6) Criteriul cu privire la corectitudinea științifică are caracter eliminatoriu în evaluarea finală a unui mijloc de învățământ.
Criterii eliminatorii
a) Mijlocul de învățământ are caracter etic, moral și nediscriminatoriu, respectă principiile care nu fac nicio deosebire de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală, apartenență la o categorie defavorizată.
b) Mijlocul de învățământ conține informații care nu aduc atingere identității și valorilor naționale, nu conține elemente rasiste, xenofobe sau de promovare a ideologiei naționalist-extremiste.
c) Mijlocul de învățământ supus omologării trebuie să fie consistent (asigură cel puțin formarea unor competențe specifice pentru un an școlar; aceste competențe sunt cele listate în fișa de prezentare completată de solicitant) și poate fi încadrat în timpul bugetat pentru disciplina respectivă. În cazul în care este un mijloc de învățământ mai vast, pentru mai multe clase, poate fi omologat parțial (de exemplu, pentru o clasă sau pentru un domeniu de conținut, iar secvența omologată de către Ministerul Educației va fi clar specificată în rezoluție).
d) Mijlocul de învățământ nu conține informații, texte, imagini care sunt preluate din alte surse fără a fi menționate sau din surse care nu permit preluarea. Comisia nu își asumă identificarea unor texte, informații, imagini preluate din surse nedeclarate de autori. Mijlocul de învățământ va fi însoțit de declarații de copyright pe propria răspundere pentru fiecare autor.
e) Identificarea unei erori majore/unor erori care țin de corectitudine științifică, gramaticală sau formulările neclare frecvente fac mijlocul/mijloacele de învățământ neeligibil/neeligibile pentru omologare sau identificarea prezentării unor elemente care nu constituie date științifice certe.
