Ministerul Educației va evalua eficiența și impactul Programului național „Masă sănătoasă” prin indicatori de eficiență, calitatea produselor, a serviciilor alimentare și gradul de satisfacție al elevilor și parinților și indicatori de impact cum ar fi participarea școlară și rezultatele școlare obținute de preșcolari/elevi. Școlile, inspectoratele școlare și Ministerul Educației vor realiza rapoarte semestrial și anual pe baza acestor indicatori, conform ordinului publicat în Monitorul Oficial.
- Programul Național „Masă sănătoasă” (PNMS) constă într-o masă caldă sau într-un pachet alimentar, în limita unei valori zilnice de 15 lei/beneficiar.
- OFICIAL Lista actualizată a școlilor incluse în programul „Masă sănătoasă” în 2024
Pentru monitorizarea și evaluarea implementării Programului național „Masă sănătoasă”, precum și pentru stabilirea măsurilor necesare pentru remedierea deficiențelor apărute în derularea acestuia, Ministerul Educației stabilește indicatori de eficiență și de impact, conform Art. 2.
Indicatorii de eficiență ai Programului național „Masă sănătoasă”
Indicatorii de eficiență evaluează măsura în care calitatea produselor, a serviciilor alimentare și gradul de satisfacție a beneficiarilor programului au fost atinse, cu resursele alocate.
Indicatorii de eficiență sunt, conform art. 3:
a) „calitatea zilnică a suportului alimentar: aportul caloric adecvat vârstei, conform etichetei nutriționale;
b) calitatea zilnică a suportului alimentar: diversitatea produselor alimentare servite beneficiarilor;
c) calitatea zilnică a suportului alimentar: echilibrul nutrițional al produselor alimentare servite beneficiarilor;
d) condițiile de păstrare a produselor înainte de servire;
e) intervalul de timp de la livrare până la servirea mesei;
f) calitatea condițiilor de servire a mesei;
g) disponibilitatea resurselor umane: necesitatea suplimentării personalului necesar derulării PNMS, prin detașare, delegare sau angajare;
h) managementul resturilor alimentare;
i) risipa alimentară;
j) gradul de satisfacție al elevilor;
k) gradul de satisfacție al părinților/reprezentanților legali.
Indicatorii de eficiență sunt apreciați prin intermediul unei scale de la 1 la 3, cifrele reprezentând:
1 — nesatisfăcător;
2 — bine;
3 — foarte bine.
Calitatea produselor și a serviciilor oferite pentru implementarea Programului național „Masă sănătoasă” este apreciată pe baza unui set de instrumente, alcătuit din:
a) grilă de monitorizare a calității produselor și a serviciilor oferite la nivelul unității de învățământ;
b) chestionar de satisfacție cu privire la calitatea produselor și a serviciilor — pentru elevi;
c) chestionar de satisfacție cu privire la calitatea produselor și a serviciilor — pentru părinți/reprezentanți legali.
Setul de instrumente pentru aprecierea calității produselor și a serviciilor oferite în cadrul Programului național „Masă sănătoasă” este prevăzut în anexa nr. 2 la ordin.
Chestionarele de satisfacție cu privire la calitatea produselor și a serviciilor — pentru elevi și pentru părinți/reprezentanți legali se aplică unui eșantion de minimum jumătate din numărul de beneficiari din fiecare unitate de învățământ.”
Indicatorii de impact ai Programului național „Masă sănătoasă”
Indicatorii de impact se referă la evaluarea pe termen mediu și lung a beneficiilor implementării Programului național „Masă sănătoasă”
Indicatorii de impact sunt:
a) „participarea școlară;
b) calitatea educației, apreciată prin rezultatele școlare obținute de preșcolari/elevi și, respectiv, prin procentul de cadre didactice necalificate din numărul total de cadre didactice, raportat la anul școlar în curs.
Participarea școlară este raportată la anul școlar anterior celui în care se face selecția și este analizată în funcție de nivelul de învățământ, astfel:
a) pentru nivelul de învățământ preșcolar: rata de participare a preșcolarilor cu vârste între 3 și 6 ani la programul zilnic de activități;
b) pentru nivelul de învățământ primar: rata de abandon școlar calculată, pe cohortă, ca diferența dintre numărul elevilor înscriși la debutul școlarității în clasa pregătitoare și cel al elevilor care au finalizat învățământul primar în anul școlar, exprimată ca raport procentual față de numărul elevilor înscriși la debutul școlarității;
c) pentru nivelul de învățământ gimnazial: rata de abandon școlar calculată, pe cohortă, ca diferența dintre numărul elevilor înscriși la debutul învățământului gimnazial în clasa a V-a și cel al elevilor care au finalizat învățământul gimnazial în anul școlar, exprimată ca raport procentual față de numărul elevilor înscriși la debutul învățământului gimnazial;
d) pentru nivelul de învățământ liceal: rata de abandon școlar calculată, pe cohortă, ca diferența dintre numărul elevilor înscriși la debutul învățământului liceal în clasa a IX-a și cel al elevilor care au finalizat învățământul liceal în anul școlar, exprimată ca raport procentual față de numărul elevilor înscriși la debutul învățământului liceal.
Calitatea educației este apreciată prin rezultatele școlare obținute de preșcolari/elevi, în funcție de nivelul de învățământ, obținute în anul școlar anterior celui în care se face selecția, astfel:
a) pentru nivelul de învățământ preșcolar: procent de preșcolari din grupa mare, cu vârsta de 5—6 ani, care au mai mult de 50% dintre comportamentele menționate în Fișa pentru aprecierea progresului individual al copilului înainte de intrarea în învățământul primar cu mențiunea Necesită sprijin;
b) pentru nivelul de învățământ primar: procent de elevi în clasa a IV-a cu rezultate sub media națională la evaluarea națională la finalul clasei a IV-a;
c) pentru nivelul de învățământ gimnazial: procent de elevi care au obținut note sub 5 la evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a;
d) pentru nivelul de învățământ liceal: procent de elevi care au obținut note sub 6 la examenul național de bacalaureat.
Calitatea educației este apreciată și prin procentul de cadre didactice necalificate din numărul total de cadre didactice, raportat la anul școlar în curs, conform Art. 4.
Școala desemnează un coordonator local al Programului, care va realiza rapoartele semestriale
„La nivelul unităților de învățământ preuniversitar, conducerea desemnează un coordonator local al PNMS care poate fi din categoria personal didactic, didactic-auxiliar sau nedidactic, cu excepția personalului de îngrijire și de întreținere.
În unitățile de învățământ care funcționează cu structuri școlare arondate se desemnează câte un responsabil la nivelul fiecărei structuri. Responsabilul completează Grila de monitorizare a calității produselor și serviciilor la nivelul unității de învățământ.
La nivelul unității de învățământ se completează semestrial Grila de monitorizare a calității produselor și a serviciilor oferite la nivelul unității de învățământ (la finalul lunii iunie și la finalul lunii decembrie) și sunt aplicate și colectate chestionarele de satisfacție cu privire la calitatea produselor și a serviciilor pentru elevi și, respectiv, pentru părinți/reprezentanți legali
Informațiile/Sugestiile furnizate de elevi și de părinți/reprezentați legali prin completarea chestionarelor de satisfacție cu privire la calitatea produselor și a serviciilor sunt menționate în rapoartele întocmite semestrial la nivelul unității de învățământ preuniversitar, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2 la ordin și sunt analizate în vederea îmbunătățirii implementării programului.”
Evaluarea pe termen mediu și lung a beneficiilor implementării Programului național „Masă sănătoasă” se realizează pe baza unei grile de evaluare și se completează doar în raportul ultimei luni de implementare a programului din anul școlar în curs.
Inspectoratele școlare desemnează și ele un inspector responsabil de Programul național „Masă sănătoasă”
„În scopul monitorizării și evaluării Programului național „Masă sănătoasă”, inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București desemnează un inspector responsabil cu monitorizarea și evaluarea implementării programului în unitatea/unitățile de învățământ din județ/municipiu și cu elaborarea rapoartelor semestriale privind implementarea PNMS, pe baza informațiilor furnizate de unitățile de învățământ, potrivit modelului prevăzut la pct. 2.2 lit. B din anexa nr. 2 la ordin.
Rapoartele elaborate de inspectoratele școlare județene/ Inspectoratul Școlar al Municipiului București vor fi publicate pe site-ul propriu și vor fi transmise către Ministerul Educației.”
Ministerul Educației va realiza un raport anual
„Monitorizarea și evaluarea implementării Programului național „Masă sănătoasă”, la nivel național, sunt asigurate de către Ministerul Educației. Acesta elaborează raportul anual conform modelului prevăzut la pct. 2.2 lit. C din anexa nr. 2 la ordin, care se publică pe site-ul instituției.
Informații de context despre Programul național „Masă sănătoasă”, PNMS
Acest program a fost anunțat de ministrul Educației, Ligia Deca, la începerea anului școlar 2023-2024: „Rezolvarea unor provocări recurente ale sistemului constituie o prioritate a mandatului meu. Astfel, urmărim ca 1.000.000 de elevi să beneficieze de o masă în fiecare zi la școală.”
Prevederea există în Legea învățământului preuniversitar, Art. 77: „Începând cu anul școlar 2023-2024, la nivelul sistemului național de învățământ se derulează Programul național „Masă sănătoasă”, PNMS, pentru cel puțin 1.000.000 de beneficiari direcți, în scopul sprijinirii participării la educație a tuturor copiilor.
Pe 11 ianuarie, premierul Marcel Ciolacu a anunțat, referitor la programul „Masă sănătoasă în școli”, că ținta este creșterea numărului de la 450 de unități de învățământ până la 1.000 de școli.
Insă, Guvernul Ciolacu a amânat pâna pe 1 ianuarie 2025 aplicarea prevederii din Legea învățământului preuniversitar despre Masă Sănătoasă acordată pentru cel puțin 1.000.000 de beneficiari direcți, în scopul sprijinirii participării la educație a tuturor copiilor.
Ministrul Educației a revenit asupra numărului de școli. Vrem să corectăm, să nu mai fie maximum 1.000 de școli, să fie minimum 1.000 de școli, ca să putem să cheltuim toți banii pe care îi avem, deci să avem cât mai mulți copii care beneficiază de masă sănătoasă”, a declarat Ligia Deca, pe 12 februarie.
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 115/2023 s-a modificat astfel: „în limita sumei de 1.139.400 mii lei, programul se va asigura pentru preșcolarii și elevii din minimum 1.000 de unități de învățământ preuniversitar de stat”, în loc de maximum 1000 de școli.
Pe 28 martie 2024, ministrul Educației Ligia Deca a declarat că „numărul de copii beneficiari în acest an şcolar mai mult decât s-a dublat. De la aproximativ 180.000, vorbim acum de peste 450.000 de copii şi acest număr va creşte până la ţinta de 1.000.000 de copii pe care o avem prinsă deja în legea învăţământului preuniversitar”, conform Agerpres.