Elevii au dreptul de a studia două limbi de circulație internațională, conform planurilor-cadru, atât în regim standard, cât și în regim intensiv sau bilingv, potrivit noului Statut al Elevului, document publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul ministrului Educației nr. 5.707 din 1 august 2024.
Art. 7. — „Elevii beneficiază de următoarele drepturi în sistemul educațional:
e) dreptul de a studia două limbi de circulație internațională, conform planurilor-cadru, atât în regim standard, cât și în regim intensiv sau bilingv, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”, conform noului Statut al Elevului.
În Statutul din 2016 este menționat „dreptul de a studia o limbă de circulație internațională, în regim bilingv, în conformitate cu Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare”.
- Din anul școlar 2024-2025, toți elevii care termină clasa a VIII-a sau învățământul liceal obligatoriu au dreptul de a beneficia de o recomandare consultativă de încadrare într-o formă de învățământ de nivel superior, potrivit Statutului Elevului.
- Elevii au dreptul de a dreptul de a oferi feedback, la finalul anului școlar, cadrelor didactice care predau la clasă. De asemenea, dreptul elevilor de a beneficia de planuri individualizate de învățare, în vederea atingerii potențialului maxim al acestora, se află în noul Statut al Elevului.
- În aprilie 2023, Edupedu.ro a scris că România se numără printre țările europene cu cea mai mare pondere a elevilor de gimnaziu și liceu care învață cel puțin două limbi străine. Totodată, sistemul românesc a crescut semnificativ din punct de vedere al procentului de elevi care învață cel puțin o limbă străină la nivel școală primară, potrivit celui mai nou raport privind predarea limbilor străine în școlile din Europa, publicat de rețeaua Eurydice.
Informații de context
Elevii care au început clasa a VIII-a pe 9 septembrie 2024 vor da un Bacalaureat cu cel puțin 5 probe scrise și 4 probe de competențe, dintre care două la câte o limbă străină, potrivit Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Acest nou Bacalaureat este cel care conține, conform legii, pe scurt:
- probă orală la limba română;
- probă orală la limba maternă;
- două probe de competențe la limbi străine (se susțin pe parcursul anului școlar, nu la final);
- probă de competențe digitale (se susține pe parcursul anului școlar, nu la final);
- examen scris la limba română, cu mențiunea că este diferențiat pentru elevii de la specializarea filologie – profil uman față de elevii de la celelalte specializări;
- examen scris la limba română;
- examen scris la limba maternă;
- examen scris la limba română pentru absolvenții de liceu care au avut predare în limba lor maternă;
- două probe scrise la discipline specifice specializării (exemplu pentru elevii de la filologie: Istorie și la alegere o disciplină dintre Geografie Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie);
- o probă scrisă la o disciplină complementară pentru a certifica cunoștințe de bază (exemplu pentru elevii de la filologie: la alegere dintre Matematică, Fizică, Chimie, Biologie) – se susține pe parcursul anului școlar, nu la final;
Iată ce prevede legea educației 198/2023 la articolul 248:
„(5) Examenul de bacalaureat se va desfășura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generația de elevi înscriși în clasa a IX-a în anul școlar 2025-2026”.
Iată pe larg cum va arăta noul Bacalaureat, care ar urma să se petreacă din anul școlar 2028-2029 (sursa):
„Secţiunea a 3-a Examenul național de bacalaureat
Articolul 102
(1) Absolvenții învățământului liceal primesc diploma de absolvire, foaia matricolă și, după caz, certificatul de calificare profesională de nivel 3 sau 4, parte a portofoliului educațional, care atestă finalizarea studiilor liceale și care conferă dreptul de acces, în condițiile legii, pe piața muncii.
(2) Elevii care au promovat clasa a XII-a de liceu cu frecvență, respectiv clasa a XIII-a de liceu – frecvență redusă, respectiv seral, pot susține examenul național de bacalaureat, în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.
(3) Absolvenții învățământului liceal care susțin și promovează examenul național de bacalaureat dobândesc diplomă de bacalaureat, care le dă dreptul de acces în învățământul superior.
(4) Examenul național de bacalaureat constă în susținerea următoarelor probe:
a) proba A01 – probă orală de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română, probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările/ calificările – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;
b) proba A02 – probă orală de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;
c) proba A1 – probă scrisă la Limba și literatura română – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările/calificările, cu excepția elevilor de la profilul umanist, specializarea filologie, și pentru elevii care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;
d) proba A2 – probă scrisă la Limba și literatura română pentru elevii de la profilul umanist, specializarea filologie – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare, cu excepția elevilor care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială;
e) proba A3 – probă scrisă la Limba și literatura română pentru elevii care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială;
f) proba B – două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională, în acord cu descriptorii elaborați pe baza programelor școlare. Rezultatul evaluării se exprimă prin niveluri de competență corespunzătoare celor din Cadrul european comun de referință pentru limbi străine. Pentru prima limbă străină nivelul de competență vizat este echivalent nivelului B2 din Cadrul european comun de referință pentru limbi străine; pentru a doua limbă străină, nivelul de competență vizat este echivalent nivelului B1, respectiv A2, în funcție de tipul de probă, la alegerea candidatului. Examenele cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine pot fi echivalate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației. Prin excepție, elevii din învățământul în limba unei minorități naționale care studiază o singură limbă de circulație internațională susțin proba doar din această limbă;
g) proba C – proba de evaluare a competențelor digitale, în acord cu descriptorii elaborați pe baza programelor școlare. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelurile de competență în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Examenele cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale pot fi echivalate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației;
h) proba D – probă scrisă la Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale și opțional pentru elevii care au studiat limba maternă conform art. 60 alin. (5), a unei minorități naționale în unități de învățământ cu predare în altă limbă decât cea maternă de la toate filierele, profilurile și specializările – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;
i) proba E – două probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării, pe baza standardelor naționale de evaluare;
j) proba F – probă scrisă, obligatorie, pentru evaluarea competențelor de bază, complementare profilului/probelor scrise E.
(5) Proba E – probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării sunt desfășurate după cum urmează:
a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Matematică și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real, la alegere între: Informatică, Fizică, Chimie, Biologie;
b) pentru profilul real, specializarea științele naturii, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Fizică/Chimie/Biologie și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real, la alegere între: Fizică, Chimie, Biologie, Matematică sau Informatică, alta decât cea la care a susținut proba obligatorie;
c) pentru profilul umanist, specializarea științe sociale, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Istorie și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între Geografie și științe socioumane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la limba și literatura unei limbi de circulație internațională și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între: Istorie, Geografie sau științe socioumane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;e) pentru filiera tehnologică, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire și o probă la alegere dintre disciplinele relevante pentru profilul real;
f) pentru filiera vocațională, două probe, dintre care una obligatorie dintre disciplinele de specialitate și alta la alegere dintre disciplinele relevante pentru profilul predominant al specializării.
(6) Proba F va viza competențele de bază, după cum urmează:
a) pentru profilul umanist, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competențelor de bază, la alegere între: Matematică, Fizică, Chimie, Biologie;
b) pentru profilul real, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competențelor de bază, la alegere între: Istorie, Geografie, Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
c) pentru filierele tehnologică și vocațională, probă scrisă pentru evaluarea competențelor prevăzute la lit. a) sau b), complementar disciplinelor alese la proba E.
(7) Lista disciplinelor și a programelor de examene se stabilește prin ordin al ministrului educației și se dă publicității la începutul ciclului de învățământ.
(8) Elevii surzi și/sau hipoacuzici au dreptul de a susține examenul național de bacalaureat în limba maternă, respectiv limba semnelor române (LSR), potrivit prevederilor art. 7 din Legea nr. 27/2020. Metodologia de organizare a examenului de bacalaureat pentru elevii surzi și/sau hipoacuzici se stabilește prin ordin al ministrului educației.
Citește și:
Noile-planuri cadru sunt în analiză și procesul este „foarte amplu” pentru că „ții legătura cu experții din domeniu, profesori, vorbești și cu ONG-urile, cu universitarul” – secretarul de stat din Ministerul Educației Bogdan Cristescu
Câte ore și posturi vor fi tăiate sau adăugate în școli pe noile planuri-cadru / Ligia Deca: Lucrăm la niște analize de impact. Până la finalul anului calendaristic trebuie să avem planurile-cadru
Elevii care încep clasa a VIII-a pe 9 septembrie ar urma să învețe la liceu după programe școlare noi și să dea un Bacalaureat cu cel puțin 5 examene scrise și 4 de competențe, potrivit Legii Deca-Iohannis / Ministerul nu a pus în dezbatere până acum nicio propunere de programă școlară liceală
2021 – Primul Bacalaureat „schimbat radical” va fi în 2027, iar în septembrie 2023 vor fi gata planurile-cadru noi pentru liceu, programele școlare și manualele noi, „vom avea și profesori formați”, a promis Cîmpeanu la Parlament
Mihai Peticilă
Redacția
Matei Pop
1 comment
Cine sa i învețe limbi străine,că profesorii de limbi străine nu prea știu limbi străine.😭