OFICIAL Din anul școlar 2024-2025, elevii de clasa a XII-a vor putea studia disciplina opțională „Istoria Revoluției din 1989 și a schimbării de regim din România”. Portofolii individuale sau pe grupe, ateliere de lucru, dezbateri, printre activități

Din anul școlar 2024-2025, elevii de clasa a XII-a vor putea studia disciplina opțională „Istoria Revoluției din 1989 și a schimbării de regim din România”. Programa disciplinei a fost aprobată prin ordinul ministrului Educației nr. 4.039 din 22 martie 2024, document publicat în Monitorul Oficial. Vezi mai jos, în articol, ce activități pot desfășura profesorii la clasă.

„Disciplina școlară „Istoria Revoluției din 1989 și a schimbării de regim din România” face parte din oferta națională pentru curriculumul la decizia elevului din oferta școlii din învățământul liceal. Ca urmare a adoptării Legii nr. 296/2022 privind introducerea disciplinei „Istoria Revoluției din 1989 și a schimbării de regim din România”, prezenta programă școlară a fost elaborată în cadrul grupului de lucru constituit la nivelul Ministerului Educației”, se arată în nota de prezentare.

Programa a fost elaborată pentru 1 oră/săptămână, pe durata unui an școlar, pentru clasele a XII-a/a XIII-a din învățământul liceal.

Conform sursei menționate anterior, disciplina școlară „Istoria Revoluției din 1989 și a schimbării de regim din România” este structurată conform actualelor programe școlare existente și cuprinde competențe generale, competențe specifice și exemple de activități de învățare, conținuturi, studii de caz și sugestii metodologice.

„Această programă școlară relevă nu doar faptele de la sfârșitul anului 1989, ci și consecințele acestora, acțiunile care s-au manifestat pe diverse planuri, unele cu repercusiuni în contemporaneitate. Noul curs opțional prezintă drumul parcurs de la dictatură la democrație în România. Opționalul contribuie la stimularea gândirii critice asupra evenimentelor, pe baza documentelor avute la dispoziție, și încurajează proiectele personale și de grup ale elevilor privind unele momente ale revoluției, inclusiv cele de istorie locală.

Atât prin educația în spiritul valorilor umaniste și democratice, cât și prin promovarea democrației și a statului de drept, noua programă contribuie la dezvoltarea competențelor-cheie europene precum competență personală, socială și a învăța să înveți, respectiv competența de sensibilizare și exprimare culturală. Spiritul proactiv și responsabil, exprimarea opțiunii pentru un set de valori, creativitatea și inițiativa personală sau derularea de proiecte se înscriu ca forme de manifestare ale competențelor-cheie”, conform notei de prezentare.

Competențele generale și cele specifice sunt următoarele:

1. Integrarea termenilor și a conceptelor istorice, a reperelor de timp și de spațiu în cadrul comunicării scrise și orale;

• 1.1. Folosirea perspectivelor temporale și spațiale în compararea faptelor și proceselor; istorice
• 1.2. Utilizarea adecvată a limbajului de specialitate în analizarea faptelor și proceselor istorice;

2. Analizarea critică și responsabilă a informațiilor oferite de sursele istorice orale și scrise în investigarea unor procese istorice din lumea contemporană;

• 2.1. Utilizarea informațiilor din diferite surse istorice în explicarea rolului factorilor politici, sociali, economici și culturali care generează mișcări sociale și schimbări de regim politic în istoria recentă;
• 2.2. Compararea informațiilor provenite din diverse surse, pentru a exprima opinii argumentate referitoare la evoluția istoriei recente, din perspectivă națională, europeană și universală;

3. Asumarea calității de cetățean responsabil al societății democratice, prin valorizarea experiențelor istorice;

• 3.1. Prezentarea comparativă a schimbărilor de regim politic din perspectiva mentalităților și a comportamentelor individuale și colective;
• 3.2. Aprecierea impactului regimurilor politice din istoria recentă asupra drepturilor și libertăților cetățenești;
• 3.3. Comunicarea și relaționarea pozitivă cu ceilalți în contexte diverse de învățare permanentă;

La secțiunea „Sugestii metodice” apar următoarele: „Competența specifică 1.2, utilizarea adecvată a limbajului de specialitate în analizarea faptelor și proceselor istorice, poate fi exersată prin conținutul Ce este o revoluție. Ca activitate se recomandă elaborarea unor eseuri în care să se utilizeze termenii: revoltă, răscoală, revoltă populară, reformă, mișcare socială, lovitură de stat, puci, revoluție pașnică (de catifea). Prin metoda comparativă se va insista pe conotațiile politice ale unei revoluții, pe elementele definitorii ale acesteia, precum și pe formularea răspunsurilor referitoare la evenimente de istorie recentă.

Formarea competenței specifice 2.1, utilizarea informațiilor din diferite surse istorice în explicarea rolului factorilor politici, sociali, economici și culturali care generează mișcări sociale și schimbări de regim politic în istoria recentă, de explicare a rolului diferiților factori care au generat mișcările sociale și schimbarea de regim politic se poate realiza prin conținutul Lipsa de legitimitate a regimului — se recomandă ca demersul didactic să definească legitimitatea din perspectivă politologică și istorică (raportul dintre autoritate, putere și legitimitate); prezentarea contradicției dintre valorile societății democratice (proprietatea privată, pluralism politic, libertăți și drepturi cetățenești) și obiectivele politice și acțiunile regimului comunist („omul nou”, centralismul politic, controlul economic, demografic, cultural, eliminarea proprietății private, alimentația rațională, represiune etc.). Prin organizarea unor dezbateri/mese rotunde/ateliere de lucru, folosind surse istorice diverse care includ memorii, jurnale, extrase din presa vremii, se exersează explicarea rolului factorilor care au dus la schimbarea regimului politic în România.

„Se poate forma competența specifică 3.2, aprecierea impactului regimurilor politice din istoria recentă asupra drepturilor și libertăților cetățenești, prin realizarea activității de învățare elaborarea de prezentări/produse multimedia/portofolii individuale sau pe grupe care să cuprindă consecințe politice, economice, culturale etc. ale regimului politic asupra vieții publice și private ale cetățeanului. Prin conținutul Criză economică. Viață cotidiană — degradarea nivelului de trai, acesta se poate aborda din perspectiva evoluției societății românești în deceniul al nouălea al secolului al XX-lea, subliniind, de exemplu, trei măsuri luate de regimul comunist: Programul de alimentație științifică a populației (1982), achitarea datoriei externe, înăsprirea condițiilor decretului 770/1966, prin care era restricționată întreruperea la cerere a sarcinii. Având ca suport didactic mărturii ale vremii (jurnale, interviuri, fotografii, imagini video), poate fi descris cadrul general al vieții cotidiene: raționalizarea energiei electrice și a combustibililor, a alimentelor (pâine, lapte, carne, ulei, zahăr, făină, ouă), a produselor de igienă; mortalitatea și morbiditatea infantilă, îngrădirea dreptului la liberă circulație, a dreptului la opinie, a dreptului la informare, a libertății religioase, a dreptului la liberă asociere.”

Domeniile de conținut și conținuturi:

Ordinul publicat în Monitorul Oficial poate fi consultat mai jos:

Ce înseamnă curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023

În noua Lege a Educației apare că implementarea curriculumului la decizia elevului din oferta școlii este obligatorie și se poate desfășura cu elevi din clase diferite și poate fi implementată în sistem modular.

Articolul 86 – „(3) Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, denumit în continuare CDEOȘ, se constituie din disciplinele/domeniile de studiu, este propus pentru toți elevii din învățământul primar, gimnazial și liceal, filiera teoretică și filiera vocațională, și este elaborat la nivel național, regional, local sau la nivelul unității de învățământ. Elevul are posibilitatea de a alege disciplinele/domeniile de studiu, din oferta școlii, în funcție de propriile nevoi și interese de cunoaștere.

(4) Implementarea CDEOȘ, conform alin. (3) este obligatorie, se poate desfășura cu elevi din clase diferite și poate fi implementată în sistem modular.

(5) Pentru învățământul primar, gimnazial și liceal, filiera teoretică și filiera vocațională, consiliul de administrație al unității de învățământ stabilește curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, în urma consultării elevilor, părinților/ reprezentantului legal și pe baza resurselor disponibile.

(6) Pentru învățământul liceal tehnologic, CDEOȘ este elaborat de unitatea de învățământ, în parteneriat cu operatorii economici/autoritățile administrației publice locale, pentru adaptarea formării profesionale a elevilor la nevoile locale ale pieței muncii și se implementează pe durata stagiilor de pregătire practică, în funcție de numărul de ore alocat prin planurile-cadru.

(7) Proiectarea și aprobarea CDEOȘ pentru filiera tehnologică se stabilesc prin metodologii specifice aprobate prin ordin al ministrului educației.”

La secțiunea dispoziții tranzitorii și finale din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 este precizat că „aplicarea prevederilor art. 86 privind CDEOȘ se realizează începând cu anul școlar 2025-2026” – art. 248 (12).

La începutul lunii martie 2023, ministrul Educației, Ligia Deca, spunea că materiile alese de elevi din oferta școlii s-ar putea face și în format hibrid:

„Ceea ce am spus noi este că va exista mai multă libertate din partea elevului să aleagă ce materii îl interesează sau i se potrivesc pentru ceea ce urmează (…). Ceea ce cred că este important este că, având în vedere lecțiile pandemiei, vom permite ca aceste materii la decizia elevului din oferta școlii să se poată face și hibrid, dacă tipul de materie permite acest lucru. Acest lucru ne va permite ca interacțiunile față în față să se poată face în grupe mai mici, iar partea care se poate organiza în online, dacă există autonomie de învățare mare, cum este la liceu, să ne ajute să avem și o paletă mai largă de materii”, declara Ligia Deca.

Fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, anunța, în mai 2022, că materia pentru trunchiul comun va fi simplificată, iar curriculumul la decizia școlii va crește până spre 30%.

Citește și:

Semnal de alarmă transmis de rectorul Universității din București, Marian Preda: Parte dintre profesori au probleme cu valorile civice, cu cunoștințele despre instituțiile democratice. Decalajul e mult mai mare față de profesorii din alte țări