O “estimare conservatoare” arată că sunt cel puțin 630 000 de descendenți de emigranți români, potrivit Raportului OECD “Talent Abroad: A Review of Romanian Emigrants”. Descendenții emigranților români includ persoanele care s-au născut în afara României, dar au avut cel puțin un părinte născut în România.
“Din păcate, pe această populație nu există o sursă de date comparabilă la nivel internațional. Multe sondaje nu colectează date despre locul nașterii emigranților, ceea ce face imposibilă estimarea numărului de descendenți născuți din străini. Cu toate acestea, este posibil să se compileze date dintr-o varietate de surse într-un număr limitat de țări OCDE (UE, Italia, Spania, Regatul Unit și Statele Unite) pentru a ajunge la o estimare conservatoare de cel puțin 630 000 de descendenți de emigranți români“, potrivit sursei citate.
Numai în 2017, potrivit graficului din publicația citată, numărul nașterilor mamelor românce a urcat la aproape 40.000 în total, în Spania, Italia şi Marea Britanie.
Cele mai mari valori rămân în Italia, unde se află şi cea mai mare comunitate de români din țările UE, acolo fiind înregistrate an de an din 2011 încoace circa 16.000 de naşteri.
În Spania, numărul naşterilor din mame românce este sub 12.000, în uşoară urcare din 2013.
Evoluția cea mai abruptă este în Marea Britanie, unde naşterile româncelor au ajuns de la circa 5.000 în 2012, până la 14.000 în 2017. Aproape o triplare a numărului naşterilor în 5 ani.
Informaţia vine în contextul în care anul 2018 a avut, în România, cel mai mic număr înregistrat de naşteri din ultimii cel puţin 50 de ani.
În 2014, numărul copiilor născuți de românii plecați în diaspora în țările de destinație a atins aproximativ 125.000 de persoane cu vârste între 15 și 64 de ani.
Printre emigranții români care fac parte din a doua generație din Uniunea Europeană, aproape 30.000 de persoane (reprezentând un sfert) au avut ambii părinți născuți în România. În cazul a aproximativ 43.000 de persoane (38%), doar tatăl se născuse în România; în cazul a 42.000 (36%), doar mama s-a născut aici.
Dintre aceştia 26% erau în vârstă de la 15 la 24 de ani, în timp ce aproape 90.000 între 25 şi 64 de ani. Datele nu includ persoanele mai tinere de 15 ani. Peste jumătate (53%) dintre descendenții emigranților români din UE în 2014 au fost femei. Această populație a fost concentrată în Ungaria (aproximativ 40%) și în Austria (aproximativ o cincime) și au existat relativ puțini descendenți ai emigranților români în Italia (6%), Spania (1%) sau Regatul Unit (mai puțin de 1%), mai scriu experţii OECD.
Emigranții din România erau al șaselea cel mai mare grup de emigranți din țările OCDE în anul 2016 și cel mai mare grup de emigranți din regiunea vecină a României. Între 2000 şi 2016, pe o perioadă de 16 ani, numărul românilor din Diaspora a crescut cu 2,3 milioane până la 3,4 milioane. Cea mai mare parte a acestei creșteri (1,1 milioane de emigranți) a avut loc între 2006 și 2011.
Compoziția demografică a emigranților români a evoluat: în timp ce ponderea femeilor a rămas stabilă la 51%, un proces de întinerire poate fi observat în rândul emigranților, cu peste 90% dintre ei în vârstă de muncă.
În 2016, 67% dintre românii plecați în țări Europene locuiau în Italia, Germania sau Spania.
FOTO: Photo by Adrian Dorobantu from Pexels