OECD: 100 de lucruri învățate din testele PISA în ultimii 8 ani

Experții OECD care lucrează la evaluările PISA și la interpretarea datelor obținute din aceste testări internaționale au făcut o listă cu 100 de concluzii esențiale despre educația din statele participante. Concluziile desprinse în rapoartele de cercetare din ultimii 8 ani sunt grupate în câteva categorii, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).  Pe 3 decembrie, Edupedu.ro va publica rezultatele PISA 2018. 

Sistemele de învățământ performante sau care își îmbunătățesc rapid performanțele:

1. Majoritatea țărilor care au înregistrat îmbunătățiri ale performanței medii la citire între 2000 și 2009, au avut acest avans pentru că au reușit să îi facă mai buni pe elevii cu cele mai slabe performanțe.

2. În țările în care școlile au o autonomie mai mare și își pot decide singure ceea ce predau, metodele prin care fac asta și modul în care elevii sunt evaluați, elevii tind să performeze mai bine.

3. O țară mai bogată sau care cheltuie mai mult pentru Educație nu înseamnă neapărat că are și o performanță mai bună a elevilor. Sistemele școlare care au scoruri bune la PISA cred că toți elevii pot face performanță și le oferă posibilitatea asta.

4. Unele țări și economii au arătat că îmbunătățirea echității poate fi obținută în același timp cu îmbunătățirea performanței și într-un timp relativ scurt.

5. Dintre țările cu performanțe mari, diferențele de performanță între școli sunt, în general, mai mici decât cele din media OECD.

6. Statele care fac performanță de vârf și cele care au reforme de succes educație împărtășesc câteva caracteristici: credința în potențialul tuturor elevilor, voință politică puternică și capacitatea tuturor părților interesate de a depune eforturi susținute și concertate pentru îmbunătățire.

7. Modul în care resursele educaționale sunt alocate în școli este la fel de important ca și cantitatea de resurse disponibile.

8. Țările în care elevii de 15 ani au performanțe înalte la nivel internațional tind să fie cele în care și tinerii de 26-28 de ani au performanțe bune.

9. Îmbunătățirea performanței PISA nu are legătură cu geografia, bogăția națională sau cultura țării.

10. Cantitatea și calitatea resurselor disponibile școlilor s-au îmbunătățit semnificativ între 2003 și 2012, în medie în țările OCDE.

11. Există o asociere puternică între performanța de „citire digitală” din statele analizate și calitatea navigării elevilor prin textele digitale.

12. În sistemele școlare în care elevii petrec mai mult timp la lecțiile de știință obișnuite, scorurile medii ale științei sunt mai mari; dar când elevii petrec mai mult timp studiind știința după școală, scorurile medii pentru științe sunt mai mici.

13. În general, creșterea accesului la școlarizare nu a venit în detrimentul calității educației pentru copiii de 15 ani.

14. În majoritatea sistemelor de învățământ, școlile în care elevii au șansele cele mai bune de a se adapta la mediul academic împărtășesc câteva trăsături comune, inclusiv un climat disciplinar bun, unde elevii se pot concentra în clasă și profesorii pot oferi instrucțiuni bine pasate.

Despre echitatea în educație :

15. Elevii în vârstă de 15 ani care au făcut grădinița au o performanță mai bună în PISA decât cei care nu au făcut-o.

16. Cursurile after-school cu un profesor de școală pot spori echitatea, în timp ce orele de școală cu un profesor care nu este de la școală poate agrava inegalitățile dintre elevi.

17. În țările cu mulți elevi repetenți performanța generală tinde să fie mai mică și mediul social are un impact mai puternic asupra rezultatelor învățării decât în ​​țările în care mai puțini elevi repeta clasele. 

18. Țările cu o pondere mai mare de școli private nu fac mai bine la testele PISA. / Elevii care urmează școli private tind să funcționeze semnificativ mai bine în testele PISA decât elevii care frecventează școlile publice; dar elevii din școlile publice, într-un context socio-economic similar ca cel din școlile private tind să facă la fel de bine.

19. Avantajul performanței în rândul elevilor ai căror părinți le-au citit în primii ani de școală este evident, indiferent de starea socio-economică a familiei.

20. Diferența dintre profilurile socio-economice dintre școlile administrate public și cele administrate privat este cu atât mai redusă cu cât școlile administrate privat primesc mai mulți bani din finanțare publică.

21. În sistemele școlare în care părinții pot alege școala copilului lor și în care școlile concurează pentru înscriere, școlile sunt adesea mai segregate social.

22. Unul din opt elevi din țările OECD a repetat clasa cel puțin o dată înainte de a ajunge la vârsta de 15 ani. 

23. Între 2006 și 2015, echitatea în educație s-a îmbunătățit în 11 țări și economii participante la PISA și, în medie, în toate țările OECD.

24. În PISA 2015, numai 30% dintre elevii din școlile rurale se așteaptă să finalizeze cel puțin o facultate, comparativ cu aproximativ 50% dintre elevii din școlile urbane, în medie în țările OCDE.

25. În țările în care politicile de admitere bazate pe rezidență sunt mai puțin răspândite, elevii defavorizați tind să fie grupați într-un număr limitat de școli.

26. Sistemele școlare cu niveluri mai mari de segregare socială tind să ofere oportunități mai puțin echitabile de învățare.

Diferențele dintre băieți și fete:

27. În rândul băieților și fetelor de nivel similar la citirea de pe carte, băieții tind să aibă abilități de navigare digitală mai puternice și, prin urmare, să înregistreze un nivel mai ridicat în lectura digitală.

28. Doar 5% dintre fetele din țările OECD se așteaptă, în medie, la o carieră în inginerie și calculatoare, în timp ce 18% dintre băieți se așteaptă la o carieră în aceste domenii.

29. Profesorii tind să le dea fetelor și elevilor care au o situație socio-economică mai avantajoasă note mai bune, chiar dacă nu au performanțe mai bune și nu au atitudini mai bune decât băieții și elevii defavorizați.

30. Părinții au mai multe șanse să se aștepte ca fiii lor, mai degrabă decât fiicele lor, să lucreze într-un domeniu de știință, tehnologie, inginerie sau matematică – chiar și când băieții și fetele lor de 15 ani au performanțe asemănătoare la matematică.

31. Probabilitatea ca fetele să lucreze ca medici, veterinari, asistente medicale sau alți profesioniști din domeniul sănătății e de trei ori mai mare decât în rândul băieților.

32. Peste 60% dintre fete, dar mai puțin de 50% dintre băieți au raportat că se simt foarte stresați, îngrijorați chiar dacă sunt bine pregătiți pentru un test.

33. Fetele au avut rezultate semnificativ mai bune decât băieții în rezolvarea în echipe a problemelor.

34. În majoritatea țărilor și economiilor participante la PISA, băieții manifestă o mai mare încredere atunci când învață știință și un interes mai mare pentru subiectele științifice decât o fac fetele.

În ceea ce privește diferențele dintre elevii avantajați și cei defavorizați

35. O diferență cheie între elevii defavorizați rezistenți (se descurcă mai bine în școală decât se aștepta, având în vedere statutul lor socio-economic) și cei care nu sunt, este că elevii rezistenți participă la mai multe lecții la școală.

36. Dacă elevii defavorizați ar folosi strategii de învățare eficiente în aceeași măsură ca și elevii avantajați, decalajul de performanță dintre cele două grupuri ar fi cu 20% mai mic.

37. Elevii ai căror părinți lucrează în zona profesională depășesc în general pe alți elevi la matematică, în timp ce elevii ai căror părinți lucrează în ocupații elementare tind să nu facă  în comparație cu ceilalți.

38. Diferența dintre ratele de prezență la grădiniță între elevii avantajați și cei defavorizați este în creștere.

39. Elevii avantajați din punct de vedere socio-economic și elevii care frecventează școli avantajate, tind să petreacă mai mult timp pentru a-și face temele.

40. Aproximativ 65% dintre elevii avantajați din punct de vedere social au raportat că știu bine sau au auzit de multe ori conceptul de funcție cuadratică, în medie în toate țările OECD; dar doar 43% dintre eleviiii defavorizați au raportat asta.

41. Chiar și atunci când toți eleviiii, inclusiv cei mai defavorizați, au acces facil la internet, un decalaj digital bazat pe statutul socio-economic persistă în modul în care elevii folosesc tehnologia.

42. Mediile care promovează învățarea și resursele de calitate se găsesc mai des în școlile avantajate, ceea ce sugerează că școlile adesea amplifică, mai degrabă decât să compenseze resursele de acasă ale elevilor.

43. În mai mult de o treime din țările și economiile care au participat la PISA 2015, profesorii din școlile cele mai defavorizate au fost mai puțin calificați sau mai puțin experimentați decât cei din școlile cele mai avantajate.

44. Diferența medie de performanță științifică între elevii avantajați și cei defavorizați este echivalentă cu aproximativ trei ani de școlarizare.

45. Elevii de 15 ani, dezavantajați din punct de vedere socio-economic, care au fost întrei cei mi buni 25% la citire în PISA 2000, au avut șanse mai mari cu 18-34% de a finaliza o facultate până la vârsta de 25 de ani decât elevii avantajați care au fost în sfertul din coada rezultatelor la citire, pe baza datelor longitudinale pentru cinci țări OECD.

Cu privire la diferențele dintre elevii imigranți și non-imigranți

46. ​​În majoritatea țărilor, elevii imigranți rămân în urma celor autohtoni în performanță; în multe țări, diferența este considerabilă.

47. În majoritatea țărilor OECD, performanțele slabe în rândul elevilor imigranți în raport cu alți elevi sunt puternic legate de dezavantajul socio-economic la școală.

48. În majoritatea țărilor OECD, elevii imigranți nou-veniți în vârstă de 15 ani au o performanță la citire mai slabă decât elevii imigranți care au ajuns în noua lor țară când erau mai mici de cinci ani.

49. Elevii imigranți care împărtășesc o țară de origine comună și, prin urmare, multe asemănări culturale, performează foarte diferit în cadrul sistemelor școlare.

50. Diferența de performanță la matematică între elevii imigranți și non-imigranți s-au redus, în medie, între 2003 și 2012.

51. Există o legătură puternică între performanța imigranților la școală și rezultatele educației și pe piața muncii ca adulți tineri.

52. În 2015, 23% dintre elevii de 15 ani din țările OECD erau născuți străini sau aveau, în medie, cel puțin un părinte născut în străinătate. Această pondere a crescut, în medie, cu șase puncte procentuale începând cu 2003.

Despre școli, profesori și climatul din clasă

53. Atunci când aleg o școală pentru copilul lor, părinții din toate țările participante apreciază foarte mult realizările academice; dar deseori sunt și mai preocupați de siguranța și mediul școlii și de reputația școlii.

54. Orașele mari sunt, în general, „active educaționale” pentru școli.

55. În majoritatea țărilor și economiilor elevii care frecventează școli din zonele urbane tind să performeze la niveluri mai înalte decât ceilalți elevi.

56. Țările care au făcut ca meseria de profesor să devină o profesie atractivă au făcut-o adesea nu doar prin remunerare, ci prin creșterea statutului de predare, oferind perspective reale de carieră și tratând profesorii ca profesioniști.

57. În medie, un procent mai mare de elevi se așteaptă să lucreze ca profesori în țările în care salariile profesorilor sunt mai mari.

58. Strategiile didactice care susțin elevii care au dificultați din clasele mixte, cum ar fi să le ofere elevilor un ajutor suplimentar atunci când au nevoie, sunt legate de elevii care au mai multă încredere în abilitățile lor la matematică.

59. În toate țările OECD, proporția de profesori cu certificare completă are o asociere pozitivă, deși modestă cu performanța elevilor în PISA.

60. Profesorii de știință care colaborează cu colegii lor și participă la activități de dezvoltare profesională sunt mult mai mulțumiți de joburile lor decât cei care nu o fac.

61. Școlile cu profesori mai experimentați tind să funcționeze mai bine în PISA și, de asemenea, au o atmosferă în clasă care este mai favorabilă învățării.

62. Relațiile profesor-elev sunt puternic asociate atât cu performanța în matematică, cât și cu fericirea și sentimentul de apartenență al elevilor la școală.

63. Elevii care au raportat că există puține probleme disciplinare în clasele lor, funcționează mai bine în PISA decât cei care au raportat că o lipsă de disciplină în clasă perturbă învățarea.

64. Ordonarea sălilor de calsă este legată de o performanță mai bună – indiferent de profilul socio-economic al școlii.

65. Cu cât petrec mai mult timp la orele de matematică, cu atât elevii obțin punctaje mai bune, în medie; dar a le da elevilor mai mult de muncă în clasă nu înseamnă întotdeauna că se și îmbunătățesc rezultatele.

66. Expunerea la activități științifice bazate pe anchetă este asociată cu atitudini și dispoziții mai bune față de știință în rândul elevilor.

67. În majoritatea țărilor, activitățile extrașcolare legate de știință la școală sunt legate de performanțele mai bune ale elevilor, de o încredere mai puternică a elevilor în capacitatea lor de a face față sarcinilor legate de știință și de o mai mare plăcere a învățării științei.

68. Pentru elevii din țările OECD, faptul că lipsesc de la ore sau pentru mai multe zile de școală este asociat cu scoruri considerabil mai mici la matematică.

69. În toate țările OECD, directorii de școli au menționat elevii tot mai slabi și profesorii care se opun schimbării drept problemele care împiedică cel mai mult procesul de învățare al elevilor.

70. În medie, în țările OECD, 4% dintre eleve au raportat că sunt lovite sau împinse, iar 8% au declarat că sunt victime ale bârfelor urâte la școală cel puțin de câteva ori pe lună.

71. Elevii ai căror părinți știau mai mulți dintre prietenii și părinții prietenilor lor au obținut punctaje mai bune la rezolvarea problemelor în echipă și au raportat mai puține experiențe de intimidare, chiar și după ce s-a luat în calcul statutul socio-economic.

72. În 2015, majoritatea elevilor din toate țările care au participat la PISA au spus că ei consideră că aparțin comunității școlare. Cu toate acestea, în marea majoritate a țărilor, sentimentul de apartenență al elevilor la școală a slăbit începând cu 2003. 

Despre ceea ce elevii știu și pot face

73. Elevii achiziționează cele mai multe informații despre problemele de mediu de la școală, deși doar o mică parte dintre elevi învață despre aceste probleme în cadrul unor cursuri de știință a mediului de sine stătătoare.

74. Participarea la unele forme de educație post-secundară formală este în mod constant și substanțial legată de îmbunătățirea abilităților de citire între 15 și 24 de ani 

75. Elevii fără cunoștințe suficiente de știință subestimează constant timpul necesar pentru a găsi soluții la problemele de mediu.

76. În medie, în țările OECD, aproximativ 4% dintre elevi sunt cei mai performanți în lectură, știință și matematică.

77. Doar pentru că un elev are performanțe bune în materiile școlare de bază nu înseamnă că el sau ea este priceput în rezolvarea problemelor.

78. În medie, în țările participante, 15% dintre elevi pot, în cel mai bun caz, să ia decizii simple despre cheltuieli și să recunoască scopul documentelor financiare de zi cu zi, cum ar fi facturile.

79. Cele mai frecvente activități online printre tinerii de 15 ani sunt navigarea pe Internet pentru distracție și participarea la rețelele de socializare, peste 70% dintre elevi făcând una dintre acestea în fiecare zi sau aproape în fiecare zi.

80. Mai mult de unu din patru elevi, în medie în țările OECD, are un scor sub nivelul de bază al competenței la cel puțin una dintre materiile de bază evaluate de PISA – lectură, matematică și știință.

81. Memorarea, ca strategie de învățare, poate funcționa cu probleme ușoare, dar este puțin probabil să fie eficientă dacă este singura strategie folosită atunci când se confruntă cu probleme matematice complexe.

82. În 2015 pentru prima dată majoritatea elevii participanți au luat testul PISA pe calculator.

83. Pentru a rezolva o problemă în colaborare, elevii trebuie să fie capabili să stabilească și să mențină o înțelegere comună cu ceilalți, să ia măsuri adecvate pentru a rezolva problema și a stabili și menține organizarea echipei.

84. Între 2012 și 2015, perioada pe care elevii în vârstă de 15 ani au raportat că o petrec pe internet a crescut de la 21 la 29 de ore pe săptămână, în medie în toate țările OECD.

85. Elevii care accesează internetul, chatul sau rețelele sociale din afara școlii colaborează cu ceilalți și cu profesorii mai bine decât elevii care nu se implică în aceste activități, în timp ce elevii care joacă jocuri video în afara școlii colaborează mai rău decât elevii care nu joacă jocuri video.

86. Aproximativ 23% dintre elevii din PISA pentru țările în curs de dezvoltare (Cambodgia, Ecuador, Guatemala, Honduras, Paraguay, Senegal și Zambia) ating nivelul minim de competență în lectură, comparativ cu media OECD de 80%.

87. Elevii conștienți de problemele de mediu sunt mai pesimiști cu privire la viitorul Pământului.

88. În 2015, băieții și elevii cu rezultate slabe au avut opinii mai optimiste cu privire la rezolvarea problemelor de mediu -cum ar fi poluarea aerului și dispariția plantelor și a animalelor – decât fetele și elevii care au un nivel de competență științific aproape sau peste nivelul de bază.

Despre atitudinile elevilor față de învățare

89. Cititul de plăcere în fiecare zi este asociat cu performanțe mai bune în PISA.

90. Aproximativ unu din patru elevi se așteaptă să-și încheie școala formală după liceu și, astfel, are nevoie de abilități pentru a face o tranziție lină spre muncă și spre vârsta adultă.

91. Majoritatea elevilor consideră că ceea ce au învățat în școală este util pentru ei sau pentru viitorul lor.

92. Când elevii consideră că efortul investit în învățare va face diferența, ei au rezultate semnificativ mai mari la matematică.

93. În medie, în țările OECD, elevii care sunt extrem de motivați să învețe la matematică, deoarece cred că îi va ajuta mai târziun în viață, obțin un punctaj mai bun la matematică decât elevii care nu sunt foarte motivați.

94. Cu cât colegii de școală ai unui elev sunt mai performanți la matematică, cu atât este mai mare anxietatea elevului față de matematică.

95. Există o legătură puternică între cât de încrezători se simt elevii să rezolve probleme de matematică pură și aplicată și dacă au fost sau nu expuși la probleme similare în clasă.

96. În 2012, aproximativ 32% dintre elevii cu performanțe scăzute au spus că renunță la rezolvarea problemelor cu ușurință, comparativ cu doar 13% din elevii cu performanțe mai bune care au raportat acest lucru.

97. În 10 din 13 țări și economii cu date disponibile, discutarea problemelor legate de bani cu părinții, cel puțin uneori, este asociată cu o educație financiară mai mare decât să dacă subiectul nu a fost discutat niciodată. 

98. Stresul de examen este larg răspândit: aproape 60% dintre elevi își fac griji cu privire la susținerea unui test și peste 60% sunt îngrijorați de obținerea unor note slabe.

99. Activitatea fizică viguroasă este corelată pozitiv cu bunăstarea elevilor.

100. Motivația, în special atunci când este un răspuns la stimulente externe, este asociată cu anxietatea.

Detaliile acestor concluzii pot fi găsite în cele 100 de ediții ale documentelor PISA in Focus, elaborate de OECD.

FOTO: pexels.com