Oamenii, mai stresați de faptul că alții nu respectă distanțarea, decât de planurile de viitor sau de singurătate – studiu internațional despre impactul Covid-19 asupra sănătății mintale

1.631 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
Regulile de distanțare socială care zilele acestea, în România, vin în prim plan prin „relaxarea” suprapusă cu examenele naționale reprezintă principala sursă de stres a oamenilor, în contextul crizei provocate de noul coronavirus, potrivit unui studiu încă în desfășurare, realizat de un grup de universități din Europa, America de Nord și Asia. Câteva dintre concluziile acestui studiu au fost prezentate pe blogul Institutului pentru Educație al University College London. Cercetarea urmărește să înțeleagă impactul pe termen scurt și lung al crizei coronavirusului asupra sănătății mintale și asupra încrederii în alți oameni.
  • Studiul se desfășoară în cinci țări/regiuni de pe trei continente – Marea Britanie, Italia, Grecia, SUA și Hong Kong – și este susținut de cinci universitățI: University College London, University of Pennsylvania, University of Trento, Nanyang Technological University, University of Massachusetts Lowell și Chinese University of Hong Kong.

Până acum, studiul – demarat în primăvară, când pandemia a lovit greu cele mai multe dintre teritoriile implicate în studiu – arată că probleme precum distanțarea socială (sau, mai degrabă, nerespectarea ei) produc considerabil mai mult stres decât alte surse importante de neliniște, inclusiv ce țin de viață profesională și personală.

Primele cinci astfel de surse de stres, după numărul de participanți la studiu care le-au invocat:

1. Faptul că alți oameni nu respectă distanțarea socială (51,8%)

2. Nesiguranța produsă de pandemie (când se va termina, cum se transmite virusul etc.) (50,8%)

3. Planurile de viitor (46,3%)

4. Sănătatea mintală (33,4%)

5. Plictisul și singurătatea (30%)

Există diferențe semnificative între țările incluse în studiu: preocupările legate de distanțare socială, de sănătate mintală sau de singurătate și plictis sunt mult mai mari în Marea Britanie și SUA, comparativ cu celelalte țări – având în vedere că, în Hong Kong și Italia, platoul evoluției epidemice a fost atins devreme.

Dar participanții din toate țările au manifestat preocupări similar de mari în privința nesiguranței produse de Covid-19 și de planurile de viitor.

Un alt rezultat prezentat pe blogul citat se referă la percepția oemenilor cu privire la purtatul măștilor. Și aici sunt diferențe foarte mari între regiuni: în Marea Britanie, țară unde guvernul este acum așteptat să ia inclusiv decizii privind o eventuală reducere a distanței de 2 metri între persoane, în spații publice, percepția e că până în 30% dintre oameni poartă mască – față de 50-80% în SUA, sau 80%-100% în Italia sau 90-100% în Hong Kong.

Foto: pixabay.com


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

De unde începe România, ca țară UE, noul deceniu în educație: cele mai slabe rezultate europene la jumătate dintre obiectivele-cheie de întărire a școlii până în 2030, mult în urmă și la celelalte ținte – Monitorul educației și formării 2021

România are performanța cea mai slabă din Uniunea Europeană la trei din șase indicatori-cheie privind educația, iar la restul trei – printre cele mai slabe în UE, potrivit “Monitorului educației…
Vezi articolul

De ce nu citesc bine elevii români? Analiză comparativă între Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a și testele PISA: la examenul românesc lectura e decontextualizată, itemii sunt repetitivi, lipsiți de relevanță pentru evaluarea competențelor la nivel înalt

„Dacă rezultatele înregistrate la Evaluarea Națională par a fi, în general, mulțumitoare (…) rezultatele PISA sunt cele care arată, concret, că elevii români au o performanță mult sub media ţărilor…
Vezi articolul

Istoricul Oliver Jens Schmitt: AUR amestecă antisemitismul cu elemente ale naționalismului ceaușist / Naționalismul și suveranismul AUR pun în pericol securitatea României într-o perioadă de agresiune rusească

Istoricul elvețian Oliver Jens Schmitt, specializat în fascismul din Europa de Est, arată într-un interviu pentru G4Media că AUR utilizează discursul antisemit și negaționist cu elemente ale naționalismului ceaușist pentru…
Vezi articolul