În contextul în care o treime dintre elevi nu ajung la clasa a XII-a, „elevii ar trebui să învețe mai devreme istoria comunismului, de la clasele a VII-a, a VIII-a”, spune Marian Preda, rectorul Universității din București. Declarația a fost făcută la evenimentul în care a fost lansată programa școlară pentru disciplina obligatorie pentru clasa a XII-a „Istoria Comunismului în România”. Amintim că aceasta va fi introdusă de la clasa a XII-a și a XIII-a (pentru învățământul fără frecvență) din anul școlar 2025-2026, potrivit legii Educației.
- O analiză Edupedu.ro arată că 30% dintre cei care au intrat în clasa I în urmă cu 12 ani nu au mai ajuns la Bacalaureat.
„O treime dintre tinerii noștri nu ajung în clasa XII-a. Uitați-vă, avem generații care la vârsta de 18 ani, generațiile acestea număr aproximativ 200.000 de elevi, doar aproximativ 120.000 termină liceu și dintre ei și mai puțini iau bacalaureat. Dar deci trebuie să mergem mai jos cu istoria comunismului, la istoria de clasa a VII-a, de clasa a VIII-a astfel încât copiii foarte devreme să afle adevărul despre istoria României”, spune Marian Preda.
Rectorul Universității din București a mai spus că România trebuie să aibă un muzeul al regimurilor totalitare, în centrul Bucureștiului, pentru ca generațiile de tineri să afle mai bine istoria țării:
- „Trebuie să avem în mijlocul Bucureștiului, în mijlocul României, un muzeu al regimurilor totalitare, cu o componentă majoră a evocării victimelor comunismului și a aducerii în memoria generațiilor noi, a tuturor atrocităților comise de regim comunist timp de 47 de ani în România”.
Marian Preda a dat ca exemple alte țări, cum ar fi Germania care are muzeul de la Auschwitz.
Informații de context
Peste 60.000 de elevi care au început în urmă cu 12 ani clasa I nu s-au înscris în acest an la bacalaureat, potrivit unei analize Edupedu.ro pe baza datelor publice disponibile. Este vorba despre 30% din cohortă, conform calculelor, număr care rezultă după ce am eliminat din statistică elevii care s-au îndreptat în clasa a IX-a în învățământul profesional. Nimeni din Ministerul Educației nu explică ce se întâmplă cu acești elevi, de ce s-au pierdut, unde îi regăsim, cine este responsabil pentru ei și pentru traiectoria lor educațională într-un sistem de învățământ în care cele 12 clase sunt obligatorii prin lege.
În cei 12 ani de școală, Educația a avut 12 miniștri, fiecare venind cu modificări, cu noi idei, cu percepții diferite – lista lor mai jos în articol. Până anul acesta, când Educația a obținut o finanțare mai bună datorită grevei profesorilor și PNRR-ului, acest domeniu a fost subfinanțat cronic, conform rapoartelor internaționale ale Comisie Europene, OCDE sau Bancii Mondiale, guvernele neacordând niciodată procentul prevăzut de lege (6% în Legea 1/2011 și 15% din Bugetul General Consolidat în Legea 198/2023), indiferent de ce partide le-au compus. Citește aici cronologia completă a generației 2024.