În jur de 32% dintre părinții participanți la un studiu Salvați Copiii, care au copii cu vârste între 5-10 ani spun că fiul/fiica folosesc TikTok, Instagram, Facebook și alte rețele sociale. Studiul privind percepția părinților cu privire la utilizarea internetului de către copii și adolescenți nu este reprezentativ dar au răspuns la întrebări online, 1886 de părinți cu copii până în 18 ani. O altă concluzie a studiului: cu cât vârsta copilului este mai ridicată, cu atât părinții spun că aceștia petrec mai mult timp online, iar pe măsură ce copilul crește, părinții monitorizează mai puțin activitatea online. Studiul poate fi consultat la finalul articolului.
- Organizaţia Salvaţi Copiii România a lansat în 2023 Ghidul siguranței pe internet ce poate fi folosit de profesorii de la gimnaziu și liceu la orele de dirigenție sau în activități extrașcolare. Conține idei de activități la clasă și pentru ședințele cu părinții
- Despre studiu: Datele au fost culese online, în luna ianuarie 2024. Au răspuns 1866 de părinți care au copii cu vârsta de până la 18 ani. Eșantionul este neprobabilistic.
Majoritatea părinților chestionați (80%) afirmă că fiul / fiica lor petrece online mai puțin de 3 ore pe zi. Cu cât vârsta copilului este mai ridicată, cu atât părinții spun că aceștia petrec mai mult timp online. Fetele petrec la fel de mult timp pe internet ca și băieții, arată Studiul Percepția părinților cu privire la utilizarea internetului de către copii și adolescenți, lansat de Organizația Salvați Copiii.
De menționat că 32% dintre părinții care au copii cu vârste între 5-10 ani spun că fiul/fiica folosesc TikTok, 21% Instagram, 19% Facebook și 17% Snapchat. Pentru acest comportament, părinții sunt direct responsabili fiindcă toate rețelele de socializare au condiție de vârstă pentru crearea conturilor.
„Majoritatea retelelor de socializare și platformelor de comunicare online au restricții de vârstă pentru a proteja copiii. Minorii trebuie învățati să respecte aceste reguli și să nu mintă cu privire la vârsta lor pentru a accesa anumite servicii. Termenii si condițiile platformelor de socializare si ale aplicatiilor digitale dispun de politici elaborate cu privire la utilizarea acestora de către minori și includ restrictii, prin urmare, se recomandă citirea cu atentie a acestor informații.
Facebook și Instagram solicită ca utilizatorii săi să aibă cel putin 13 ani pentru a putea crea un cont. Crearea unui cont cu informații false constituie o încălcare a condițiilor de utilizare. Aici se încadrează conturile înregistrate în numele unui copil cu vârsta mai mică de 13 ani.
Aplicația Snapchat prevede în cadrul Termenilor si condițiilor „Serviciile noastre nu sunt adresate copiilor cu vârsta sub 13 ani si trebuie să confirmati că aveti 13 ani sau mai mult atunci când creati un cont si utilizati Serviciile.”
WhatsApp, platfoma folosită în majoritatea contextelor sociale, prevede vârsta minimă pentru zona europeană ca fiind 16 ani.
Discord – limitările sunt la 16 ani în cazul utilizatorilor români.
TikTok prevede ca vârstă minima de utilizare 13 ani.
YouTube prevede și posibilitatea de a utiliza YouTube Kids, si, de asemenea, conturile copiilor peste 13 ani pot fi supravegheate de către părinți.
Twitch – Serviciile Twitch nu sunt disponibile persoanelor sub 13 ani”, se arată în ghidul pentru părinți făcut de Salvați Copiii.
Principala îngrijorare pentru 75% dintre părinții respondenți este că ai lor copii văd lucruri nepotrivite online și le interzic în primul rând să dea date personale unor necunoscuți.
50% dintre părinții chestionați le permit copiilor să folosească oricând Whatsapp iar 67% dintre părinți spun că ai lor copii au voie doar cu permisiune să se joace pe dispozitive.
De remarcat, pe măsură ce copilul crește, scade semnificativ monitorizarea zilnică a părintelui pe internet. În cazul copiilor sub 5 ani, 92% dintre părinți îi verifică în fiecare zi, 72% în cazul copiilor de 5-10 ani, 50% dintre părinți îi verifică zilnic pe copiii între 11-15 ani și 21% pe adolescenții peste 16 ani.
Ce fac copiii online
Întrebați ce face copilul lor pe internet, 61% dintre respondenți afirmă că se uită la conținut video, 50% jocuri video, 36% folosesc în scop educațional, iar 28% pentru rețele sociale. Aproximativ 80% dintre părinții cu copii sub 5 ani spun că aceștia se uită la filmulețe, iar adolescenții se uită în proporție mai redusă, de 50%.
Părinții copiilor peste 11 ani spun că aceștia folosesc rețele sociale după această vârstă, iar fetele mai mult decât băieții (36% versus 20%).
Sunt însă decalaje mari între răspunsurile părinților și ale copiilor. Aceștia din urmă spun că stau pe rețele sociale în procente de 2 ori mai mari decât ce cred/declară părinții lor în studiu.
Ce rețele sociale preferă copiii/ tinerii și cu cine vorbesc online?
Dintre cei 1884 de respondenți, 1 din 5 părinți spune că fiul / fiica lor are acces pe cel puțin o rețea socială. Majoritatea spun că ai lor copii folosesc Whatsapp (24%), Youtube(20%), Instagram (19%), Tik Tok (18%), Snapchat (9%), Discord 4%.
De menționat că 32% dintre părinții care au copii cu vârste între 5-10 ani spun că fiul/fiica folosesc TikTok, 21% Instagram, 19% Facebook și 17% Snapchat.
Dacă se raportează la părinții cu copii peste 10 ani, procentul urcă la 40 % dintre părinți care spun că fiul / fiica lor are acces pe cel puțin o rețea socială.
“Părinții afirmă că fiul sau fiica lor comunică online cu persoane din cercul familial sau cel de egali iar, la nivelul eșantionului total 29% dintre părinți spun că fiul / fiica nu comunică cu nimeni pe internet. Aceștia din urmă sunt aproape exclusiv părinți cu copii cu vârsta sub 11 ani. La categoria de vârstă peste 11 ani procentul copiilor care comunică online urcă la peste 90%.
54% dintre părinți spun că copiii lor comunică cu colegi de școală și 47%, cu prieteni.
Cea mai mare îngrijorare pentru 75% dintre părinții respondenți este că fiul / fiica lor vede lucruri nepotrivite pe internet și 70% dacă este contactat de către persoane necunoscute pe internet.
În proporție egală de 59%, părinții se tem ca ai lor copii să nu fie victime ale unei infracțiuni și în aceeași măsură sunt îngrijorați de timpul excesiv pe care îl petrec online copiii.
Monitorizarea copiilor online
Principalul aspect pe care părinții îl interzic copiilor este oferirea de informații cu caracter personal, însă diferă în funcție de vârstă. Aproximativ 9 din 10 părinți intervievați interzic copiilor sub 10 ani să aibă cont pe o rețea socială. În cazul copiilor cu vârste între 11 și 15 ani, 3 din 10 copii interzic acest lucru și doar 1 părinte din 10 interzice adolescenților de 16-17 ani să aibă cont pe o rețea de socializare.
50% dintre părinți le permit copiilor să folosească oricând Whatsapp, 67% dintre părinți spun că ai lor copii au voie doar cu permisiune să se joace pe dispozitive.
48% nu le permit deloc copiilor să descarce muzică sau filme de pe internet și 31% îi lasă doar cu acordul lor să urce poze și clipuri video pentru a le împărtăși cu alții.
Dintre toți cei 1886 de respondenți, 61% spun că le monitorizează zilnic activitatea copiilor online, 16% ocazional și 4% nu verifică deloc ce fac copiii lor pe internet.
De remarcat, pe măsură ce copilul crește, scade semnificativ monitorizarea zilnică a părintelui pe internet. În cazul copiilor sub 5 ani, 92% dintre părinți îi verifică în fiecare zi, 72% în cazul copiilor de 5-10 ani, 50% dintre părinți îi verifică zilnic pe copiii între 11-15 ani și 21% pe adolescenții peste 16 ani.
65% dintre părinți spun că vorbesc cu fiul / fiica lor despre ce face acesta pe internet, în scădere cu 10 puncte procentuale comparativ cu datele din studiul similar din 2013.
Cât privește regulile, în familie privind utilizarea internetului și dispozitivelor electronice, 48 % dintre cei intervievați spun că au reguli clare, 41% spun că nu sunt foarte stricte, și 11 % nu au reguli stabilite.
50% dintre părinții care au răspuns cercetării spun că dispozitivele electronice folosite de copil au instalate programe de control parental sau pentru filtrarea ori blocarea unor tipuri de site-uri.
Cei mai mulți dintre părinți nu pot aprecia modul în care utilizarea internetului afectează comportamentul copiilor. De remarcat faptul că părinții copiilor de vârsta mai mică sunt mai îngrijorați cu privire la impactul negativ al internetului, comparativ cu părinții adolescenților (35% vs. 19%).
4 din 10 părinți estimează că este probabil ca fiul / fiica să fie implicați într-un incident de internet, cei mai mulți având copii cu vârsta între 11 și 15 ani. “Interesant, părinții care au un copil de gen masculin, consideră că acesta este mai probabil să aibă o experiență supărătoare pe internet comparativ cu cei care au fete (45% vs. 37%).
Cu privire la timpul de incidente avute deja de pe internet, majoritatea părinților spun ca nu a fost cazul / sau ca nu știu (69%). Dintre cei care care menționează experiențe neplăcute
avute de copiii lor, cei mai mulți afirmă ca aceștia au primit mesaje răutăcioase (13%) sau că au fost contactați de persoane necunoscute (10%)”, arată studiul.
Studiul integral realizat de Salvați Copiii
Photo 178648827 | Children © Kaspars Grinvalds | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
DOCUMENT Ghidul siguranței pe internet ce poate fi folosit de profesorii de la gimnaziu și liceu la orele de dirigenție sau în activități extrașcolare, lansat de Organizaţia Salvaţi Copiii România / Conține idei de activități la clasă și pentru ședințele cu părinții
Redacția
Matei Pop
Raluca Pantazi
Mihai Peticilă
5 comments
deci cu părintele nu petred o ora pe zi , pt că acesta nu este disponibil , Dr 2..3 pe net se este disponibil nelimitat,.. va dați seama care este ponderea influienei , de unde își ia copilul reperele ..
dacă ar fi sa învețe 2,3 pe zi e prea mult , apare surmenajul sa ajute la treburile case 2,3 pe zi (?!? ) , e sclavie curata , are număr de telefon sa anunte ” abuzul ” , sa faca sport 3 ore pe zi ( performanta) , e un regim. ” criminal” , ” când mai copilărește?!?”
da sa sta la dispoziția prădătorilor de toate tipurile , sa strâmbe coloana , sa și strice ochii ., sa se expună unui conținut agresiv care numai pentru copii nu este potrivit , sa faca toate astea e normal . , copilărește …
cate copile nu sunt agresate,pacalite , chemate de “iubiți ” , drogate , vedeți cazul Piata Neamț și cazul de la Sighetul Marmației , și câte ori mai fi ..
spun toate astea pentru cine are urechi și copii de crescut , nu sunt vreo spălată pe creier , fosila comunistă , am crescut și eu copii , adulți acum . am făcut și școala suficientă vreo 17 ani in total , citesc și acum
mult desi mă lasă ochii…
mă strânge în spate când văd că lupul da târcoale la stana , câini dorm și ciobanul e beat 😳.
Mă mir că se scrie despre asta. România s-a tâmpit de tot. în alte țări se scriu cărți, articole, se trag semnale de alarmă, se modifică legislația. În România, copiii de clasa a V-a au grup de WhatsApp cu profesorii! da, acel WhatsApp pentru care trebuie să ai 16 ani!
desigur că părinții sunt teoretic responsabili pentru site-urile pe care intră copiii lor, dar nu are și statul niste obligații față de cetățenii săi? nu ar trebui și cei care fac aplicații să își asume vrea responsabilitate? Oricine poate să bifeze “am 16 ani”, cineva trebuie să își asume responsabilitatea unor verificări, unor restricții. de exemplu vânzătorii de telefoane ar putea fi obligați să aibă telefoane pentru copii, pre-setate, cu filtre pentru a nu accesa nici din greșeală materiale pornografice sau violente, astfel încât copiii să nu poată descarcă anumite aplicații, și părinții să fie obligați să cumpere pentru copiii lor doar asemenea telefoane sau să dovedească faptul că au setat modul respectiv pentru copii. sau nu știu, ceva similar. de vreme ce toți copiii din univers au WhatsApp, ar trebui să existe o versiune pentru copii care să îi protejeze cât de cât (de ex. să nu poată primi mesaje decât de la cei pe care îi au în agenda, să nu li se poată vedea numarul de telefon atunci când sunt într-un grup, să nu poată face grupuri in care nu exista un cont de adult care sa îi modereze, să poată seta un fus orar și între anumite ore să nu poată primi mesaje, deloc, adică nu se trezește copilul la 9 și găsește 400 de mesaje, între 23 și 8 dimineața oricine încearcă să trimită un mesaj să primească un răspuns automat : acest număr nu poate primi mesaje in acest interval orar, vă rugam să retrimiteți după ora 8, etc).
Sunt destule moduri in care putem proteja copiii care au smartphones, și nu vorbesc doar de copilul fiecăruia. ideea este ca autoritățile și firmele hi tech să ia măsuri astfel încât să fie protejați TOȚI copiii, și pe cei ai lui Gheorghe din Viforâta, care nu a pus mâna în viața lui pe un telefon și nu știe ce filtre să pună pentru copilul lui, și pe cei ai Georgetei din Rahova căreia nu ii pasă pe ce site-uri intra copilul, că ea personal e mereu pe Tik tok.
li se cere copiilor sa și facă cont inclusiv insta și fb pt diverse activități în mare parte , faimoasele extrașcolare…
sunt împinși spre tehnologie dar din asta proasta care mănâncă timp si face victime în online , împinge la singurătate , ura , șantaj , probleme medicale fizice și psihice , timp pierdut , adicții de pornografie , jocuri incluși de noroc
întradevăr Occidentul s a prins de pericol mai demult. și chinezii la fel , au deja clinici de dezintoxicare decependente online plus control în stilul lor..
recomand cu căldură următorul interviu :
https://romanialiterara.com/2020/04/manfred-spitzer-dementa-digitala-o-
boala-a-viitorului/
și următorul articol recent apărut. pe hotnews :
https://www.hotnews.ro/stiri-esential-26881974-avertisment-diicot-pentru-tineri-internetul-nu-uita-odata-material-pornografic-plecat-din-telefonul-tau-nu-mai-control-asupra-lui-copiii-sunt-racolati-din-jocuri-online-precum-roblox-sau-avakin-life.htm
Multumesc pentru articole! Am citit si eu cartea lui Spitzer.
Cunosc personal copil de 10 ani (la momentul respectiv 9) abordat intr-un mod dubios pe chat-ul Roblox, situatie la care mama a replicat: este in casa, nu are ce sa i se intample. Si, desigur, cunosc fete de 11 ani cu poze la profil in ipostaze sexi, poze pe care le vad si parintii, si nu au nimic impotriva, si profesorii…
In cartea The Cyber Effect de Mary Aiken sunt niste capitole interesante dar inspaimantatoare despre amploarea luata de pornografia infantila in ultimele decenii. Concluzia este clara, nu e suficient ce fac parintii, si oricum nu toti parintii sunt ce trebuie sa fie… Avem nevoie de Stat, dar cum ziceati, ciobanul e beat. sau corupt. sau prost gramada. sau toate la un loc.
cu plăcere.
p.s. pentru părinții de acum , strada reprezenta un pericol , nu casa. ei nu au avut astfel de provocări , la telefonul fix daca te suna cineva răspundea un părinte și te chema la tel , deci casa era sigură , de asta nu ii judec , știu că sunt complet pe lângă .
dar când în cad îți intră dracu in casa pe cablu , și ești obligat să ” fi conectat” aici e pb.
derapajul a început cu tv in camera copilului , atunci a fost momentul cheie când copilul a avut acces cum a vrut la tot felul de emisiuni , la reclama intensiv , la limbaj vulgar etc , s a produs desensibilizarea , a început presiunea pe părinți să cumpere gadgeturi etc.
nivelul doi a fost când cei mici au primit laptop , tableta etc , in camera , au început să stea noaptea pe filme , pe chat_ uri , oboseala , somn insuficient. , apoi dependențele care au devenit normalitate.
nivelul trei incepe cu schimburi de fotografi , șantaj , copii care iau bani de pe cardul părinților , fete chemate la întâlnire în locuri nesigure , copii racolați de distribuitorii de droguri , fete racolate pt videochat , pe motiv că sunt selectate pt modeling
toate astea au culminat cu o rupere a copiilor de familie , cu o maturizare precoce , cu pierderea influentei părinților dar și a sprijinului și protecției acestora de la vârste din ce in ce mai fragede.
Iată ne așadar că tehnologia ne a adus în fața unei haite de lupi și cu imposibilitatea de a ne proteja copiii , statul delegând acest rol diverselor organizații , profesorilor , mass-mediei dar nu poliției , procuraturii și în primul rând celor care fac legile. ( ex , este viol numai DACA e diferența de 5 ani!!)
p.s. și eu vă mulțumesc ; am extras din postul dvs niste idei f clare de bun-simț și utile. toate cele bune.