O rețea de pagini false de Facebook, care pare coordonată din exteriorul României, promovează nostalgii comuniste și ultranaționalismul, inclusiv în grupurile online ale profesorilor și părinților – ANALIZĂ

Foto: captură Facebook.com / Colaj: Edupedu.ro

Mai multe pagini de Facebook, aparent administrate de boți și înregistrate la aceleași adrese din străinătate, au început să inunde feedurile utilizatorilor, cu imagini generate de inteligența artificială și mesaje care promovează nostalgii comuniste, ultranaționalism sau tradiții idealizate, potrivit unei analize de media a Edupedu.ro.

Aceste pagini distribuie frecvent linkuri către site-uri neasumate, care nu doar dezinformează, ci pot reprezenta un risc pentru securitatea dispozitivelor și datelor utilizatorilor. Fenomenul ridică semne de întrebare cu privire la amploarea manipulării digitale, mai ales după rapoartele desecretizate ale serviciilor naționale de informații care au confirmat că rețeaua chinezească TikTok a influențat prin algoritmi ușor de manipulat alegerile prezidențiale din România.

Mai mult de atât, postările acestor pagini sau ale altor pagini cu regim similar de postări, care îmbină propaganda politică și imagini fără sursă, cu mesaje emoționale, care sunt menite să capteze atenția unui public format majoritar din adulți, ajung în grupuri dedicate profesorilor și personalului din învățământ, după cum semnalează mai mulți părinți și profesori pe adresa redacției.

Iar acolo impactul este major: cea mai mare categorie socio-profesională din aparatul de stat este expusă dezinformării și imaginilor care promovează curente ultranaționaliste și extremiste, postări în fața cărora profesorii și părinții nu au instrumente eficiente de apărare și de blocare. Riscul ca intoxicarea rețelelor sociale cu mesaje neo-legionare, intercalate cu mesaje în abundență tradiționaliste, să creeze o imagine utopică a societăților izolaționiste, este uriaș.

Paginile analizate, precum „România Frumoasă” sau „Părinți și Bunici”, au în comun o serie de caracteristici care le deosebesc de paginile autentice. Cel puțin 6 pagini cuprinse în analiza Edupedu.ro, care au sute de mii de urmăritori fiecare, sunt înregistrate la aceeași adresă din Londra, pe care o afișează public, ceea ce sugerează o rețea centralizată și coordonată de un posibil același administrator.

Foto: captură Facebook.com/ Cititor Edupedu.ro
Spam pe modelul grupurilor care îl susțin peste noapte pe Călin Georgescu

Paginile analizate publică în mod constant conținut emoțional, cum ar fi imagini cu copii, familii din mediul rural sau steaguri românești, pentru a atrage cât mai mulți internauți în această sferă de pe rețelele sociale și pentru a-și crește audiența rapid. Ele adună pe parcurs sute de mii de urmăritori, cărora în jurul alegerilor din România le livrează pe bandă rulantă mesaje politice manipulative sau își schimbă identitatea, devenind pagini pentru un candidat sau altul. Iar asta urmează modelul grupurilor de Facebook care, peste noapte, au devenit în jurul primului tur de prezidențiale grupuri de susținere pentru candidatul pro-rus Călin Georgescu.

Iată câteva exemple de grupuri inițial create în urmă cu mai mulți ani pentru postări de divertisment, care în noiembrie anul acesta au fost revendicate drept de susținere pentru candidatul Călin Georgescu, unde au inundat grupul cu aceleași mesaje promovate fără control pe TikTok:

Foto: captură Facebook.com
Foto: captură Facebook.com

Plasarea paginilor la o adresă în Marea Britanie, țară în care erau rezidenți peste un milion de români în 2021 (sursa), nu face decât să marcheze paginile ca fiind dedicate inclusiv românilor care lucrează în străinătate. În diaspora, la alegerile prezidențiale 2024, pe primul loc s-a clasat candidatul pro-rus Călin Georgescu, promovat inclusiv de paginile din analiza realizată de Edupedu.ro.

Foto: captură Facebook.com

Postările paginilor urmează un tipar bine stabilit: imagini atractive, deseori generate cu ajutorul inteligenței artificiale, și mesaje simple, dar repetate obsesiv, care îndeamnă utilizatorii să interacționeze cu pagina prin aprecieri sau comentarii. Această strategie le permite să câștige vizibilitate rapidă pe platformă, amplificând mesajele promovate. Și, mai precis, este vorba de postări fără legătură cu numele paginii: nicio referință la rețete de mâncare, de exemplu, pentru pagina „Sunt gospodină” sau despre familie, pe pagina „Părinți și bunici”.

În postări este promovată inclusiv prezentatoarea Anca Alexandrescu de la Realitatea TV, post care îi oferă tribună în repetate rânduri fostului candidatul pro-rus și cu discurs neo-legionar Călin Georgescu. Postul a fost sancționat recent de mai multe ori de Consiliul Național al Audiovizualului pentru minciunile despre intrarea României în război cu Rusia și o presupusă implicare a omului de afaceri George Soros în decizia de anulare a alegerilor din România. În urma sancțiunilor repetate, postul a primit din partea CNA suspendarea emisiei timp de 10 minute, joi, una dintre cele mai grave sancțiuni pentru o televiziune, prevăzută de legislația audiovizualului, potrivit G4Media.ro.

Foto: captură Facebook.com

Alte pagini promovează masiv idealuri ultranaționaliste și fac trimiteri în textele pe care le asociază de cele mai multe ori imaginilor generate cu inteligența artificială la „viața de la sat”, „viața de odinioară” și „viața dinainte [de căderea comunismului]”. Acestea ajung de cele mai multe ori și în grupurile dedicate educației, materialelor educative și discuțiilor dintre profesori, părinți sau personalul auxiliar și nedidactic, unde rămân nemoderate.

De altfel, imaginile sunt și despre fermieri și agricultură, cu texte care mizează exclusiv pe importanța acestora în economie, discurs reflectat în proiectul așa zis de țară al pro-rusului Călin Georgescu: el a scris într-o carte publicată în 2016 despre „industria calului” și cum aceasta ar putea fi o soluție pentru a reduce rata șomajului prin crearea de locuri de muncă de fierari, pielari, tâmplari, potrivit Libertatea.

Foto: captură Facebook.com

În alte imagini, aceeași rețea de pagini de Facebook arată copii, familii sau fermieri generați cu inteligența artificială. Deasupra pozelor – un text care invită la comentariu, share sau like, ceea ce ajută pagina să ajungă la și mai multe conturi de Facebook. Cei mai mulți dintre internauți cad în capcana acestor postări și scriu comentarii de felicitări. Printre ei se regăsesc și internauți care își dau seama, de exemplu, că un imaginea calului realizat din legături de usturoi este „făcută pe calculator”:

Foto: captură Facebook.com

Deși la prima vedere aceste pagini par inofensive, scopul lor real devine evident prin tipul de conținut distribuit. Pe lângă imaginile și mesajele nostalgice, ele promovează linkuri către site-uri operate de anonimi, care adesea răspândesc teorii conspiraționiste sau reinterpretări ale istoriei recente într-o manieră părtinitoare.

De ce este important să fim vigilenți? Cum ne putem proteja?

Aceste pagini cu mesajele lor adesea ultranaționaliste pot contribui la polarizarea societății, promovând un discurs care idealizează trecutul și demonizează realitatea prezentă. În plus, țintirea categoriilor vulnerabile, precum persoanele în vârstă sau cei mai puțin familiarizați cu tehnologia, le transformă în victime ușoare ale unor campanii care urmăresc influențarea opiniei publice.

Pentru a preveni riscurile, utilizatorii pot fi atenți la sursa informațiilor pe care le accesează. O verificare simplă a site-urilor către care sunt redirecționați poate face diferența între o pagină de încredere și una periculoasă. Totodată, este important să privim cu scepticism mesajele care promit soluții facile, evocă excesiv trecutul sau îndeamnă la ură și dezbinare.

Platformele de social media oferă posibilitatea de a raporta paginile suspecte, un pas esențial pentru a reduce impactul acestora asupra publicului larg, deși de regulă aceste rapoarte nu duc automat și la reducerea vizibilității postărilor, ștergerea lor sau închiderea paginilor dezinformatoare.

Citește și:
De ce vor extremiștii să controleze școala și mințile copiilor
Exit mobile version