“O perspectivă europeană mai largă” inclusă în curriculum și cel puțin două limbi europene învățate până la finalul liceului – printre cererile membrilor Parlamentului European către Comisie și statele membre, în vederea Spațiului European pentru Educație

829 de vizualizări
Noi condiții de angajare în UE
Foto: © Dreamstime.com
Acum un an, în plină criză pandemică ce punea o presiune fără precedent asupra educației, Comisia Europeană contura planurile înființării unui Spațiu European al Educației, un cadru de cooperare care să sprijine sistemele de învățământ din țările membre. Un an mai târziu, parlamentarii europeni au adoptat luna aceasta un raport ce semnalează executivului european că e momentul să facă ceva în sensul ăsta: Comisia să facă pași concreți pentru a transforma Spațiul pentru educație în realitate. În acest sens, europarlamentarii cer măsuri punctuale ce vizează inclusiv schimbări în curriculum la nivelul țărilor membre. 

Raportul, adoptat cu 483 de voturi pentru și doar 25 împotrivă, cere măsuri concrete, ținte realiste și termene clare pentru aplicarea acestor măsuri, pentru ca Spațiul European al Educației să devină realitate așa cum s-a propus, până în 2025. Modul de abordare a fost rezumat de raportorul PE Michaela Šojdrová, care a declarat în Parlamentul European:

  • “Pe când învățământul superior a avut mereu o dimensiune internațională, cel primar și secundar a fost mereu înrădăcinat în contexte specifice, naționale și regionale. Avem nevoie să clădim un spațiu comun de învățare în Europa, pentru a crea noi oportunități de educație și locuri de muncă (…)”

Printre cererile adresate de parlamentarii europeni Comisiei și statelor membre, prin intermediul raportului:

  • Să se asigure recunoașterea reciprocă a aptitudinilor, calificărilor, diplomelor și gradelor la nivelul întregii Uniuni, cu recunoașterea automată a perioadelor de studii în străinătate, inclusiv la nivelul învățământului vocațional și al microcreditelor.
  • Să se stabilească ținte mai ambițioase în privința reducerii numărului de elevi cu rezultate slabe până la 10% la nivel european, dar și reducerea proporției de elevi care părăsesc timpuriu școala de la 10% la 5%.
  • Să se asigure că toți elevii din UE au suficiente cunoștințe pentru cel puțin două limbi oficiale ale UE, până la finalul învățământului secundar, cu o atenție aparte pentru limba engleză.
  • Includerea unei “perspective europene mai largi” în curriculum și în programele de pregătire a profesorilor.

Documentul adoptat de Parlamentul European poate fi consultat aici.

Proiectul ”The European Parliament: leadership during historical change” este finanțat de Parlamentul European prin DG Communication. Edupedu.ro este singura responsabilă de conținutul acestui material și în niciun context acesta nu poate reprezenta poziția Parlamentului European.

Foto: © ArtjazzDreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil. 

Citește și:
Planurile Comisiei Europene de “resetare a educației”: competențe digitale pentru toți profesorii, investiții în conectivitate și echipamente, incluziune / Un nou Spațiu euopean al educației și un plan de acțiune pentru educație digitală

1 comment
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

OFICIAL Banii de „Masa caldă în școli” sunt mai puțini cu peste 4 milioane de lei decât prevedea ordonanța prin care a fost aprobat numărul de 450 de școli în program. Nu există niciun leu prevăzut pentru mâncarea elevilor din primele două module ale anului școlar care începe în septembrie 2023

Pentru anul 2023, banii care sunt alocați pentru programul Masa caldă în școli sunt mai puțini cu peste 4 milioane de lei decât prevede o ordonanță de urgență, potrivit legii…
Vezi articolul

Apel pentru retragerea lucrărilor științifice semnate de Elena Ceaușescu, disponibile încă la marile edituri internaționale / The Guardian: Fraudele ei au avut impact pe termen lung în politică și știință – a se vedea cazul Florin Roman

Numele Elenei Ceaușescu persistă pe lucrări și volume de cercetare încă disponibile pe platformele unor mari edituri academice internaționale, fapt pentru care un grup de cercetători au lansat un apel…
Vezi articolul

Ministrul Educaţiei din Italia şi-a dat demisia pentru că nu a primit un buget suficient pentru învăţământ: “Se pare că resursele nu se găsesc niciodată atunci când vine vorba de școală și de cercetare, dar găsim sute de milioane de euro când există vreun scop politic”

Ministrul italian al Educaţiei, Lorenzo Fioramonti, şi-a dat demisia pentru că nu a primit finanţarea cerută pentru şcoli, potrivit unui mesaj publicat pe pagina personală de Facebook. Demnitarul explică motivele…
Vezi articolul