O organizație studențească, Uniunea Națională a Studenților din România (UNSR), s-a răzgândit în privința susținerii proiectului pentru finanțarea studiilor în străinătate ale tinerilor români de către Guvern, proiect propus de consilierul guvernamental PNL Mara Mareș și de Liga Studenților Români în Străinătate (LSRS). În mod paradoxal, președintele UNSR, Ciprian Zamfir, dăduse la începutul săptămânii o declarație de susținere a controversatului proiect, care a apărut în comunicatul de presă transmis marți de LSRS. Ieri, organizația pe care o conduce a emis un punct de vedere diametral opus.
„UNSR consideră acest proiect de lege nepotrivit pentru standardele de învățământ ale țării noastre în prezent și consideră că se încearcă o glumă la adresa sistemului de învățământ superior românesc, sprijinind studiile în străinătate prin împrumuturi nerambursabile condiționate”, scrie Uniunea Națională a Studenților din România într-un comunicat de presă propriu.
Președintele UNSR declara în comunicatul LSRS că „În această situație, în acest program se pot vedea argumente, dar și contra-argumente, doar că, fiecare persoană vede ceea ce-și dorește cu adevărat. (…) Problema nu este acest program, problema este mecanismul pe care-l folosește această țară.”
Comunicatul integral al UNSR:
„Precum boierii din veacul al XIX-lea care își trimiteau copiii la studii în Franța, Germania, Austria sau Marea Britanie, actualul guvern dorește să trimită viitorul țării în state „mai bune” pentru a-și finaliza studiile superioare, pe banii statului care nu vor fi returnați, în cazul în care aceștia aleg să se întoarcă în „sărmana” Românie. UNSR consideră acest proiect de lege nepotrivit pentru standardele de învățământ ale țării noastre în prezent și consideră că se încearcă o glumă la adresa sistemului de învățământ superior românesc, sprijinind studiile în străinătate prin împrumuturi nerambursabile condiționate.
Considerăm că România se poate mândri cu un număr considerabil de universități de top, un exemplu fiind UBB, care se află în topul QS World University Rankings, UB fiind pe prima poziție pe plan național în clasamentul „2020 Times Higher Education University Impact Rankings”, iar TUIAȘI plasându-se în topul internațional – Top Shanghai 500, alături de UMF Iași. De asemenea, potrivit Institutului Național de Statistică, numărul tinerilor din străinătate care aleg să studieze în universități din România crește de la an la an (2010 – 13.778, 2014 – 20.289, 2018 – 24.815, 2019 – 25.326), acesta fiind un exemplu relevant pentru evoluția calității învățământului superior românesc.
România este una din cele 8 state membre care înregistrează cele mai mari cifre pentru studenții plecați în străinătate pentru a urma studii de masterat, alături de Bulgaria, Germania și Polonia. Din procentul de studenți din străinătate, descoperim că: 6.6% din studenții care studiază în Ungaria sunt români, 6% în Danemarca și 9% din Italia. Românii sunt locul trei ca naționalitate de studenți în Italia și Danemarca.
5.4% din studenții români se află în străinătate, iar cei mai mulți optează pentru medicină – 47.8%, fiind pe locul trei după Bulgaria și Slovacia), Administrarea Afacerilor și Drept (14%) și domenii inginerești (11.4%). Din cei 5.4%, doar 4.2% din aceștia reușesc să termine studiile, acest lucru afirmă greutățile românilor în străinătate. Împreună cu Bulgaria și Malta, suntem singurele țări din UE care înregistrăm număr mai mic de promovabilitate în rândul masteranzilor decât în rândul celor de la licență.
În 2018 au fost înregistrați 1914 studenți români care și-au terminat studiile de licență în străinătate, aproape 2% din numărul total de studenți europeni care studiază în afară și 7.7% din numărul studenților români la licență (24815 studenți conform statista.com). Sunt 3233 de studenți care au terminat un master în străinătate, dintr-un total de 170705.
Sistemul de învățământ superior din România așteaptă multe soluții pentru probleme cronice, însă soluția propusă de actualul guvern al României nu este una propice, și nicidecum una salvatoare. Studenții români pledează pentru investiții în sistemul nostru de învățământ, nu în cele din străinătate, sumele pretinse pentru studenții care vor pleca în străinătate ajutând universitățile și implicit țările gazdă, și nu țara noastră.
Studenții români pot fi încurajați să revină prin o multitudine de variante mult mai sănătoase pentru țara noastră, precum dezvoltarea infrastructurii pentru un sistem economic puternic, crearea de noi locuri de muncă bine plătite și crearea unui mediu bun pentru întemeierea unui viitor și a unei familii în această țară.
Uniunea Națională a Studenților din România nu este de acord cu acest proiect în starea lui actuală și cerem consultări pentru a ajunge la un pachet de soluții mai bune. Suntem de părere că acest proiect poate fi discutat în viitorul îndepărtat, într-o perioadă în care finanțarea sistemului de educație va fi mult mai substanțială. Soluția este comunicarea și construirea pe bază de conlucrare între aparatul executiv și organizațiile de studenți.
Dorim să menționăm că în ciuda faptului că poziția noastră diferă de cea a colegilor noștri, acest element nu va afecta comunicarea dintre noi și vom respecta în continuare acordul privind colaborarea celor 4 federații studențești.”
Ce declarații a dat președintele UNSR pentru comunicatul LSRS:
„În ultimii ani, am putut vedea cât de greu ne este să abordăm o idee diferită, care să iasă din tiparul pe care l-am învățat cu toții. Este foarte ușor să te cerți, să “pasezi” responsabilitatea de la o persoană la alta, lucru care nu a ajutat niciodată la binele acestei țări. În această situație, în acest program se pot vedea argumente, dar și contra-argumente, doar că, fiecare persoană vede ceea ce-și dorește cu adevărat. Așa a fost și cu “Gratuitatea trenului pentru studenți”, din păcate nu am învățat nimic.
Ne dorim mai mult să pierdem în privința “calității” decât să aducem o schimbare și să încercăm poate să câștigăm și noi o dată. Mă întreb: după 4-6 ani de studii pe care statul ți le oferă, te oprește cineva să pleci în afară să-ți găsești un loc de muncă pentru că salariile sunt mai mari? Situația este similară în ce privește acest program – nici nu va mai conta suma de bani pe care ți-o oferă statul pentru a merge la studii în altă țară, deoarece atracția unei societăți mai dezvoltate este foarte mare odată ce ajungi acolo.
Deci, este aproape imposibil să gestionezi dacă studentul se va întoarce sau nu. Problema nu este acest program, problema este mecanismul pe care-l folosește această țară. Și ca să atingem și situația finanțării învățământului în țară, programele de genul acestuia nu sunt cauza pentru care România nu a ajuns la o alocare de 6% din PIB pentru Educație, cauza o reprezintă oamenii. Oamenii care îți spun ceva în timpul unei discuții, iar ulterior nu-și mai asumă nimeni acele lucruri”, a declarat Ciprian Zamfir, Uniunea Națională a Studenților din România.
Informații de background
Amintim că săptămâna trecută un comunicat anunța că tinerii care vor să studieze în străinătate ar putea primi un sprijin financiar din partea statului pe care nu vor fi nevoiți să-l returneze dacă se întorc să lucreze în România, potrivit unui proiect la care lucrează autoritățile – detalii despre proiect aici.
Comunicatul nu a fost emis de Guvern, ci de un consilier al premierului, Mara Mareș, numită consilier la cancelaria lui Florin Cîțu în 16 februarie.
În trecut, pe vremea când era șefa Tineretului Liberal, Mara Mareș a făcut o declarație foarte controversată despre generația copiilor născuți după decretul ceaușist 770 din 1966. Ea a publicat în 2018, pe pagina personală și pe pagina TNL de Facebook, o serie de imagini cu un așa-numit „Ghid de nesupunere civică”, care conțineau mesaje de tipul „Generația Y și Z… se aude? A spus-o și Iohannis… haideți în politică să facem mai mult și mai bine! Decrețeii nu vor reuși!” sau ”Vrei să emigrezi? Cine mai rămâne să facă mișto de Dăncilă? Generația decrețeilor nu e funny!”. Citește: De ce a greșit șefa tineretului PNL ironizând generația decrețeilor
Organizația care a deschis la Guvern discuțiile pe tema finanțării din bani publici a studenților români din străinătate a fost Liga Studenților Români din Străinătate, a declarat pentru Edupedu.ro președintele asociației, Robert Stredie.
ONG-ul fondat de deputatul PNL Sebastian Burduja, fiul unui fost vicepreședinte al băncii Bancorex, a cerut executivului, printr-un document depus la guvern, „ca începând de anul următor să se constituie un fond dedicat studenților români din străinătate”. În documentul obținut de Edupedu.ro, Liga anunță Guvernul Cîțu că „toate propunerile pe care dorim să le vedem implementate de către guvern pot fi externalizate către LSRS”, la fel ca și o serie de servicii.
Contactat de Edupedu.ro, Stredie a declarat că „probabil ne refeream la propunerile de lucru, tot pentru proiectul legislativ în sine. Nu ne refeream la bani sub nicio formă, nici la burse, nici la elevi. Nu vrem să gestionăm fondurile, sunt bani publici, nu ne atingem de aceste fonduri”.
- Amintim că Robert Stredie a fost eliminat pentru fraudă din examenul de intrare în corpul evaluatorilor universităților din România, potrivit oficialilor ARACIS, și a demisionat în martie din cabinetul consilierului guvernamental Sorin Costreie.
Sursă foto: Pixabay
Citește și:
EXCLUSIV Finanțarea studenților din străinătate a fost cerută Guvernului de Liga Studenților Români din Străinătate, care propune „externalizarea către LSRS” a mai multor servicii. Robert Stredie, LSRS: Sunt bani publici, nu ne atingem de aceste fonduri / Plus: ONG-ul fondat de liberalul Burduja vrea folosirea misiunilor diplomatice pentru atragerea de studenți în ligă
LSRS: Reacțiile pe tema proiectului de burse pentru studenții din străinătate sunt premature și vin din partea unor colegi pentru care colaborarea în vederea ameliorării efectului de brain drain nu a fost până acum o prioritate
Scandalul șefilor asociațiilor de studenți eliminați din examen pentru copiat. Costreie, consilier al premierului: I-am cerut lui Robert, liderul LSRS, să se retragă din funcția publică pe care o deține la cabinetul meu
EXCLUSIV Culmea copiatului: Doi președinți de asociații studențești, eliminați din examenul pentru intrarea în corpul evaluatorilor calității universităților (ARACIS), pe motiv de fraudă. Cei doi studenți spun că e vorba despre o coincidență
Cine este Sebastian Burduja, noul șef al PNL Sector 1: Fiul unui vicepreședinte al Bancorex, fondator al unui ONG studențesc lansat în prezența lui Dan Voiculescu, Sebastian Ghiță și Mihai Gâdea
Guvernul ar putea finanța studiile pentru tinerii care vor să învețe în străinătate. Absolvenții care se întorc în țară nu ar mai fi nevoiți să returneze banii
Sorin Costreie, consilier guvernamental, despre finanțarea studenților în străinătate: Avem programe gen prima casă, de ce nu am avea și prima universitate? / Exodul creierelor n-ar trebui să ne sperie mai mult decât impostura masivă de „acasă”
Daniel David, președintele Consiliului Rectorilor, despre sprijinirea studenților români în străinătate: Orice susținere pentru studenți e bună dacă e ghidată de echitate și de o “politică academică deșteaptă, ce include obligatoriu excelența”
Liderul studenților din România îi răspunde Marei Mareș, consilier în cancelaria lui Cîțu: „E cineva din Guvernul României care crede că învățământul superior românesc nu trebuie îmbunătățit pentru a încuraja tinerii să rămână la studii în România?”
Trei organizații ale elevilor și studenților critică proiectul guvernului de a-i sprijini financiar pe cei care vor să studieze în străinătate: o soluție “falsă și nefundamentată”
Deputatul Marilen Pirtea, rector al Universității de Vest din Timișoara, susține proiectul guvernului de a sprijini financiar studiile tinerilor români în străinătate, proiect calificat de prorectorul UVT drept un “credit populist”
Întoarcerea studenților din străinătate nu ține de un credit populist, ci de ce se întâmplă aici. Oamenii vor un sistem de sănătate solid, un sistem de educație echitabil și performant, servicii publice prompte – Mădălin Bunoiu, prorector al Universității de Vest din Timișoara
Matei Pop
Mihai Peticilă
Redacția
Diana Ghimiși
