O nouă ediție a DOOM – Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române – apare în acest an, anunță Institutul de Lingvistică al Academiei Române. Adina Dragomirescu, directorul institutului: Sunt 3.600 de cuvinte noi

7.822 de vizualizări
Copertă DOOM 2021 / Foto: Institutul de Lingvistică al Academiei Române
Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” anunță apropiata apariție a ediției a III-a a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române – DOOM. Directorul institutului, Adina Dragomirescu, a confirmat pentru Edupedu.ro că această nouă ediție este deja la editură și a spus că va ajunge în librării cel mai probabil în luna noiembrie. Vor fi peste 3.600 de cuvinte noi și mai bine de 6.000 de modificări aduse celor existente, de această nouă publicație, potrivit reprezentantului institutului Academiei. Prin comparație, în Ediția a II-a, apărută cu 16 ani în urmă, au fost introduse 2.500 de cuvinte noi.
  • DOOM-ul, acronimul de la Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, este un dicționar normativ, adică indică felul în care se folosește corect limba română și care sunt cuvintele care fac parte din bagajul oficial al limbii române. Este realizat de Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”.
  • Ediția trecută a produs o adevărată „revoluție” prin introducerea scrierii legate a lui „niciun, nicio etc.” Tot atunci au fost introduse cuvinte de origine englezească precum „maus”, „weekend” și „mall”. Vedeți aici ce a adus nou DOOM2.
  • Ortografic se referă la ansamblu de reguli care stabilesc scrierea corectă a cuvintelor unei limbi și aplicarea practică a acestor reguli.
  • Ortoepic – ansamblul de reguli proprii unei limbi care privesc pronunția corectă (literară) a cuvintelor.
  • Morfologic – se referă la studiul părților de vorbire și al flexiunii – studiul formelor cuvintelor.
  • Pe scurt, nu orice cuvânt folosit în vorbirea populară, de zi cu zi, fie el neologism sau regionalism, care poate fi găsit în DEX, Dicționarul explicativ al limbii române, există în DOOM. În DOOM sunt doar acele cuvinte care s-au întipărit foarte bine în vorbirea curentă și nu vor dispărea prea curând. Dacă un cuvânt apare în DEX și nu apare în DOOM, însemnă că pentru limba literară, academică, este greșit, deși se folosește în vorbirea populară.

Coperta noii ediții a fost publicată pe pagina de Facebook a Institutului:

Foto: Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”

Cea mai mare noutate a acestei ediții va fi „eliminarea multor variante duble”, spune directorul Institutului de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”. Aceasta a dat exemplu verbul „a inventá”, care la timpul indicativ prezent, persoana a III-a avea două forme acceptate „inventeáză / invéntă”. Varianta „invéntă” nu mai este folosită, așa că a fost scoasă din DOOM, a explicat Dragomirescu.

„Nu sunt noutăți spectaculoase, să zicem așa, ne-am ferit de situația de la ediția precedentă unde, din cauza unei modificări de tipul scrierea lui „niciun” legat, celelalte noutăți care erau mult mai importante, mai semnificative din punct de vedere lingvistic, au fost trecute într-un con de umbră”, spune aceasta.

Precizările complete:

Edupedu.ro: Ce aduce nou această ediție, a treia, a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române?

Adina Dragomirescu: Sunt mai multe tipuri de noutăți. Sigur, pe de o parte sunt, ca în ediția precedentă, cuvintele nou intrate în limbă, adică nu foarte noi, cele care au cât de cât o istorie și care au putut fi normate, cel puțin sub aspectul scrierii. S-a încercat și o normare a rostirii pentru aceste cuvinte, neologisme, mai ales pentru cele din engleză.

Pe de altă parte s-a ținut cont de toate observațiile primite din partea utilizatorilor în toată această perioadă. Adică autorii au reluat toate articolele, toate mesajele pe care le-am primit și au încercat să corecteze și să schimbe norma acolo unde nu era neapărat varianta cea mai bună. Din această corespondență a rezultat eliminarea multor variante duble. Deci acolo unde erau două variante și în mod evident una dintre ele era preferată de 90% din utilizatori, s-a păstrat o singură variantă. Ca să vă dau și un exemplu, dintre variantele „inventeáză / invéntă” s-a eliminat varianta „invéntă” pe care nu mai folosesc utilizatorii.

Edupedu.ro: La ce să se aștepte profesorii de limba română de la aceasta ediție a dicționarului?

Adina Dragomirescu: Cea mai importantă modificare va fi aceasta, că s-au eliminat multe dintre variantele duble. De exemplu, acolo unde ediția veche indica două posibilități și unde s-a ajuns la concluzia că una dintre ele nu e neapărat foarte folosită s-a păstrat una singură. Deci, pentru școală, probabil aici va fi miza, să zicem așa, pentru că probabil elevii vor trebui să învețe care este varianta corectă pentru aceste situații unde s-au eliminat variantele duble.

Nu sunt noutăți spectaculoase, să zicem așa, ne-am ferit de situația de la ediția precedentă unde, din cauza unei modificări de tipul scrierea lui niciun legat, celelalte noutăți care erau mult mai importante, mai semnificative din punct de vedere lingvistic, au fost trecute într-un con de umbră. Nu mai avem o astfel de vedetă, o modificare din asta care să ia ochii, să zicem. Sunt modificări normale, determinate de schimbările din limbă care au avut loc în ultimii 15 ani.

Edupedu.ro: Din ce limbi intră cele mai multe cuvinte, acum, în noua ediție DOOM III?

Adina Dragomirescu: Sunt, în general, cuvinte internaționale. Sigur, cele mai multe sunt venite din engleză, asta este grupa principală, dar sunt și altele, cum ar fi denumirile de mâncăruri, de condimente, de sporturi și așa mai departe, cuvinte care au o origine în limbi mai îndepărtate, cum ar fi limbile din Asia. Dar ele nu au intrat direct, ci cel mai probabil prin intermediul limbii engleze, fiind traduse.

Ce e important pentru utilizator este că toate noutățile au fost marcate. Există un semn special pus în fața fiecărui cuvânt nou introdus sau a fiecărui cuvânt pentru care s-a schimbat ceva la normă. Deci utilizatorii vor putea fi atenți la modificări urmărind semnele corespunzătoare celor două tipuri de modificări – ori cuvinte nou introduse, ori acolo unde s-a modificat norma.

Edupedu.ro: În ediția trecută, DOOM 2, erau 62.000 de cuvinte. Acum câte sunt?

Adina Dragomirescu: Sunt mai multe, s-a înmulțit inventarul. Avem 65.600 de cuvinte. Cred că sunt cel puțin 10.000 de modificări, cuvinte noi și locuri în care s-a modificat.

Edupedu.ro: În DOOM 2 se anunța că au fost adăugate 2500 de cuvinte noi, câte sunt acum?

Adina Dragomirescu: Sunt 3.600 de cuvinte nou introduse. Dar atenție, legat de cuvintele care au modificări, aceste modificările sunt și de alt fel: la verbe s-a dat o conjugare aproape completă, ceea ce nu era în edițiile anterioare. Și asta este semnalat. Asta nu înseamnă că s-a modificat neapărat norma, ci asta înseamnă că se indică acum mult mai multe forme din secțiunea verbală, pentru că am considerat că sunt necesare, uneori și pentru vorbitorii nativi, dar în principal pentru vorbitorii care învață limba română. La toate verbele sunt modificări, pentru că s-au adăugat forme în plus. 

Edupedu.ro: Când apare DOOM 3?

Adina Dragomirescu: O să apară în cursul acestui an, nu știm exact în ce lună, dar ne gândim că probabil în luna noiembrie, la început de noiembrie, pentru că editura va dori, probabil, să îl aibă la târgul de carte.”

Coperta 4 a noului Dicționar:

Foto: Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”

5 comments
  1. Mult este dulce şi frumoasă limba română ce o batjocoriţi prin adausurile de RomEngleză.
    Vă rog adăugaţi la DOOM şi iniţialele de R-E (RomEngleză). Halal Ortografie fonetică aveţi !! La importurile din limba engleză, pentru care avem echivalent românesc, introduceţi şi pronunţia din engleyă. Bravos Naţiune !
    Unde eşti tu Ţepeş Doamne ……… !!!

  2. Avind in vedere studiile in Marea Britanie, probabil ca domnisoarei/doamnei sefe ii e mai usor sa introduca selfie in romana decit sa-l traduca. Sa normezi argoul in loc sa promovezi vorbirea corecta, iata ce inseamna sa angajezi lingvisti care au studiat in egleza ca sa ne “invete” sa vorbim romaneste. In curind vom include si emoticonii de internet, OMG si 🙂 adica “hapi”. Sint curioasa cum se vor ortografia “selfie” si “check in” ca sa para romanesti. Ca doar trebuie sa sufere modificari fata de limba de origine, altfel nu provin de acolo, nu? Si daca nu vin din engleza, sigur vin din rongleza, pe care o vorbesc si agramatii autori ai DOOM. DOOM2, DOOM 3, ehe, jocuri de mare succces, cunoscute de toti “geimarii”.

  3. O exprimare care lasa de dorit: “elevii vor trebui să învețe”! Verbul “a trebui” este impersonal si are caracter invariabil.

  4. Pe coperta a 4-a apare o exprimare care nu sună deloc bine în română: “considerată a se afla actualmente …” .
    Așadar, vai de voi, marii specialiști de la Institutul Academiei, dar și de noi, că trebuie să vă suportăm!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cercetarea românească este sugrumată de sistemul PCR, s-a ajuns la formarea de clanuri reprezentate prin familii – acuză cercetătorul Vlad Manea, acceptat de japonezi, americani și mexicani, dar trimis la plimbare de instituțiile românești

“Vlad Manea (H-index WoS = 21) este în prezent membru al Academiei Mexicane de Științe, cercetător senior în cadrul UNAM, fost cercetător postdoctoral la Caltech, fost membru al Consiliului Național…
Vezi articolul

Cercetătorii Ad Astra acuză Agenția Spațială Română de lipsă de transparență și cere informații privind participarea la programele europene de lansatoare, observarea pământului, tehnologie și securitate

Asociația Ad Astra a cercetătorilor acuză Agenția Spațială Română (ROSA) de lipsă de transparență, în contextul în care Guvernul se pregătește să plătească restanțele istorice cumulate de Româna la Agenția…
Vezi articolul

Atribuții sporite pentru UEFISCDI, instituția care administrează o bună parte din banii pentru cercetare și învățământul superior, pentru a ajuta alte instituții în accesarea fondurilor prin PNRR – proiect de ordonanță

Instituția guvernamentală care administrează în bună parte finanțarea cercetării și a învățământului superior, UEFISCDI, urmează să primească noi atribuții, prin lege, pentru a putea asista alte instituții publice și private…
Vezi articolul

Decizia conducerii PNL: Sebastian Burduja va fi numit ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării, Marcel Boloș rămâne la Fonduri Europene / Cine este liberalul propus ministru responsabil cu Cercetarea

Conform informațiilor G4Media, liderii PNL au decis joi după-masă, în cadrul Biroului Executiv, să-l nominalizeze pe Sebastian Burduja pentru portofoliul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, deși pentru acest minister era…
Vezi articolul