Elevii și profesorii de limbă engleză au, deopotrivă, nevoie de ocazii pentru a vorbi această limbă în mod „autentic”, în condițiile în care copiii și tinerii sunt mult mai mult expuși comunicării în engleză în afara școlii. Acest lucru este cu atât mai important cu cât expunerea este inegală și accentul cade mai degrabă pe ascultare și mai puțin pe abilități productive, precum vorbitul sau scrierea, potrivit unui nou studiu al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
- Cercetarea, care poate fi consultată integral aici, s-a desfășurat în cinci țări membre – Finlanda, Grecia, Israel, Olanda și Portugalia – pe grupuri țintă formate din elevi în vârstă de 15 ani. Analiza a fost realizată în pregătirea evaluărilor PISA 2025, în cadrul cărora vor fi testate și competențele de limbi străine ale elevilor din peste 20 de țări, inclusiv România.
Studiul OCDE publicat săptămâna trecută a urmărit să afle, în vederea pregătirii testărilor de competențe de limbă din cadrul PISA 2025, care sunt experiențele actuale ale elevilor de 15 ani, în limba engleză, în afara școlii, respectiv în cadrul școlii și al clasei, precum și resursele de care au nevoie unitățile de învățământ pentru a susține învățarea limbii engleze, a cărei utilizare la nivel global a fost puternic influențată de schimbările produse de mediile digitale.
Pe baza experiențelor constatate în cele cinci țări folosite ca studiu de caz, analiza OCDE atrage atenția că o serie de tendințe ce se fac simțite de mulți ani au și efecte mai puțin evidente, pentru care este nevoie de intervenții în mediul educațional.
Comunicare în engleză – și online, și offline, dar în mod inegal
Astfel, arată studiul, se fac simțite trei tendințe majore:
- În toate țările analizate, elevii în vârstă de 15 ani sunt expuși în mod regulat la comunicare în limba engleză în afara mediului școlar. Acest lucru este întărit de folosirea tehnologiilor digitale, dar tendința se simte și în „offline”, în condițiile în care mulți copii vorbesc engleza și în comunicarea cu apropiații care vorbesc limba lor maternă.
- Și elevii, și profesorii percep că această implicare mai mare în comunicarea în limba engleză are un impact pozitiv considerabil, direct și indirect, asupra competențelor de limbă ale elevilor, deoarece extinde vocabularul, sprijină înțelegerea, sporește motivația pentru învățarea acestei limbi. În același timp, însă, profesorii avertizează că fenomenul îi poate face pe elevi să-și supraestimeze cunoștințele de limbă engleză și să subestimeze nevoia de a învăța această limbă în mediul școlar.
- Expunerea elevilor la folosirea limbii engleze este inegală, fiind influențată considerabil de elemente geografice, culturale și socio-economice.
Analiza OCDE constată că, dincolo de diferențele considerabile între țările analizate, care apar când sunt analizate modalitățile de predare, curriculumul, ritmul de predare, se fac simțite tendințe relevante atât pentru felul cum e predată engleza la școală, cât și pentru modul cum e învățată în afara școlii.
Astfel, în toate țările analizate, competențele productive – cele legate de vorbire și scriere – sunt mai dificil de învățat, din motive ce țin de: timpul limitat pentru exerciții și pentru evaluare, provocări legate de pronunție, vocabular și încredere, mai puține ocazii de a folosi proactiv limba în afara școlii.
- În același timp, și elevii, și profesorii de limba engleză, precum și directorii de școli simt nevoia unor modalități de a folosi limba în mod „autentic”, lucru ce presupune folosirea multor resurse pe care școlile nu le au, în mod obișnuit, la dispoziție. În țările analizate, există, însă, cazuri în care școlile apelează la schimburi internaționale, cu ajutorul unor inițiative regionale sau naționale sau cu al tehnologiilor digitale, ce permit și învățarea interactivă.
Și profesorii, și elevii consideră aceste tehnologii drept un instrument-cheie pentru a face mai atractive și mai eficiente orele de limbă engleză, iar unele iau în considerare folosirea instrumentelor de inteligență artificială pentru a răspunde nevoilor individuale ale elevilor – însă acest lucru este, încă, rar întâlnit.
Diferențe de la o țară la alta
Elementele de specific național evidențiate de studiu pentru cele cinci țări participante se fac simțite, într-o mai mică sau mai mare măsură, și în școli din România. Cele cinci elemente:
- În Finlanda, cunoștințele necesare pentru predarea și învățarea limbii engleze au fost întărite la nivel național prin evaluări naționale, prin analize asupra efectelor diverselor măsuri în comunitățile școlare și prin alte cercetări.
- În Grecia e favorizat studiul limbii engleze în privat, de la vârste foarte mici, pe lângă studiul în cadrul școlii, principala țintă a „meditațiilor” fiind obținerea unor certificări
- În Israel, școlile oferă elevilor care doresc să-și consolideze cunoștințele de limbă engleză un curs de „Diplomație și comunicare internațională în engleză”, unde folosirea acestei limbi este combinată cu teme precum soluționarea conflictelor, realizarea consensului, comunicare globală.
- În Olanda, sunt preferate programele bilingve oferite de școli cu susținerea unei organizații naționale ce sprijină internaționalizarea educației
- În Portugalia, școlile urmăresc să identifice modalități prin care elevii să exerseze folosirea limbii engleze în afara orelor, prin activități extracuriculare: excursii, vizite, schimburi internaționale.
Foto: © Sebastian Czapnik | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Raluca Pantazi
Costin Ionescu
Mihai Peticilă
