Grădiniţa „Ciupercuţa” din Sectorul 4 al Capitalei şi Școala Gimnazială Specială din Paşcani, județul Iași, au fost premiate de Comisia Europeană pentru predare inovatoare, în cadrul European Innovative Teaching Award, a anunțat, joi, Ministerul Educaţiei.
Mai exact, grădiniţa „Ciupercuţa” din București a câştigat premiul la categoria „Educaţia şi îngrijirea copiilor preşcolari” pentru proiectul „Amazing Children, Amazing Nature” (Copii minunați, natură uimitoare), iar Școala Gimnazială Specială din Paşcani a fost laureată la categoria „Învăţământ secundar” pentru proiectul „Art therapy for Autism” (Terapie prin artă pentru autism).
„Suntem încântați și mândri să primim Premiului European pentru Predare Inovatoare 2024. Ne străduim constant să transformăm educația și să oferim oportunități pentru fiecare copil. Această recunoaștere este o reflectare a dedicării și inovației echipei noastre. Felicitări tuturor colegilor și finaliștilor!”, este mesajul transmis de către reprezentanții școlii din Pașcani, printr-un comentariu la postarea de pe Facebook a Ministerului.
Premiul pentru predare inovatoare, creat în 2021, este oferit pe baza următoarelor criterii: metodologii utilizate, inovare, rolul profesorilor, impact şi rezultate. Anul acesta, tema centrală a fost „Bunăstarea în şcoală”.
De remarcat că Ministerul Educației s-a rezumat să anunțe premiile, însă nu a oferit detalii despre proiectele câștigătoare. Pe site-ul Comisiei Europene, însă, acolo unde au fost anunțate proiectele, găsim pe larg informații, pe care le redăm mai jos:
Metodologiile folosite, precizate pe site-ul Comisiei Europene:
- Abordări multidisciplinare
- Dezvoltarea și evaluarea competențelor-cheie (cunoștințe, abilități și atitudini)
- Conectarea învățării formale, non-formale și informale
- Incluziune, participare și cooperare
- Rolul activ al elevului în procesul de învățare
- Cooperarea cu factori externi interesați (stakeholderi)
În ce a constat proiectul „Amazing Children, Amazing Nature” elaborat de grădinița Ciupercuța din sectorul 4, București, conform paginii web dedicate pe site-ul Comisiei Europene:
„Subiecte abordate
Proiectul s-a concentrat pe bunăstarea fizică și mentală prin activități în aer liber, având ca scop îmbunătățirea sănătății fizice și mentale a copiilor. De asemenea, a abordat educația incluzivă, dezvoltarea competențelor sociale și emoționale și promovarea unui mediu educațional pozitiv, sănătos și armonios.
Metodologii
Proiectul s-a axat pe educația în aer liber ca metodă principală de predare și învățare. În locul claselor tradiționale, activitățile au fost planificate și implementate în mediul natural, oferindu-le copiilor oportunități unice de a explora, învăța și evolua. Copiii au fost încurajați să participe activ în activități practice și creative, utilizând obiecte din natură pentru a construi, crea și experimenta. Alte tehnici au inclus terapia cu animale și traseele senzoriale, pentru a dezvolta și îmbunătăți abilitățile fizice, mentale și cognitive ale copiilor.
Politica în materie de inovare
Profesorii au avut rolul de facilitatori ai inovației în cadrul proiectului. Ei au fost încurajați să își îmbunătățească constant metodele și să exploreze noi modalități de a ghida copiii spre succes. Un aspect esențial al proiectului a fost construirea unui climat școlar pozitiv, prin promovarea unui mediu sigur, incluziv și stimulant, favorabil învățării și dezvoltării. Mediile de învățare sunt sustenabile, promovând o abordare responsabilă în utilizarea resurselor. În construcția sălilor de clasă în aer liber, s-au folosit materiale reciclabile.
Rolul profesorilor
Prin adaptarea și implementarea unor practici inovatoare, aceștia au asumat un rol proactiv în transformarea procesului educațional. Un mediu de lucru sănătos le oferă profesorilor oportunitatea de a-și valorifica creativitatea și de a-și exprima potențialul în beneficiul elevilor. Cooperarea dintre profesori stimulează creativitatea și încurajează inovația.
Impact și rezultate
Proiectul a generat o serie de efecte benefice în comunitățile școlare și dincolo de acestea. Profesorii participanți au implementat activități incluzive în aer liber, demonstrând un angajament puternic față de inovație și educație de calitate”, este detaliat pe pagina proiectului.
Inițiatorii subliniază importanța activităților în aer liber pentru dezvoltarea copiilor din învățământul preșcolar, practică preluată de tot mai multe unități de învățământ:
„La nivel național, peste 130 de cadre didactice au integrat activități incluzive în aer liber în grădinițele lor, ceea ce evidențiază capacitatea de a extinde practicile inovatoare în educație. Schimbul de bune practici și experiențe între diferite sisteme educaționale a contribuit la îmbogățirea și diversificarea educației”, subliniază inițiatorii proiectului
În ce a constat proiectul „Art therapy for Autism”, elaborat de Școala Gimnazială Specială din Paşcani, județul Iași, conform paginii web dedicate pe site-ul Comisiei Europene:
„Subiecte abordate
Proiectul s-a concentrat pe implementarea unor noi programe curriculare inovatoare, metode educaționale și dezvoltarea cursurilor de formare. De asemenea, a vizat combaterea abandonului școlar timpuriu și a eșecului educațional, precum și sprijinirea copiilor cu dizabilități și nevoi speciale.
Grup țintă
Proiectul s-a adresat profesorilor de educație specială și profesorilor de sprijin din școlile de masă care lucrează cu elevi cu autism.
Metodologii
Instituțiile participante au observat beneficiile terapiei prin artă pentru copiii cu tulburări din spectrul autist (TSA). Terapia prin artă este adesea considerată o abordare complementară procesului educațional clasic și este asociată cu dezvoltarea competențelor de alfabetizare, limbaj, calcul și autonomie personală la elevii cu TSA. Educația specială a fost îmbunătățită datorită transferului de practici inovatoare, implementării unor inițiative comune de promovare, cooperare, învățare reciprocă și schimb de experiență la nivel european.
Politica în materie de inovare
Școala și-a propus să crească numărul clinicilor și atelierelor de terapie prin artă, datorită beneficiilor lor. Profesorii, directorii și managerii școlari au avut ocazia să viziteze diverse ateliere, să practice diferite forme de terapie prin artă și să identifice, la nivel local, resursele necesare pentru dezvoltarea unor ateliere similare.
Rolul profesorilor
Proiectul a avut ca scop oferirea de formare specifică necesară profesorilor care lucrează cu elevii cu TSA. Prin aceasta, profesorii au putut analiza rezultatele utilizării terapiei prin artă și modul în care aceasta poate fi adaptată la nevoile școlii. Proiectul a sporit deschiderea cadrelor didactice către utilizarea mai multor forme de terapie prin artă în activitățile lor, ca metodă eficientă de intervenție, cunoscând beneficiile specifice ale acesteia. Profesorii au observat îmbunătățiri în comunicare, socializare, motricitate fină și cunoștințele matematice.
Impact și rezultate
Acum există mai multe cunoștințe despre utilizarea terapiilor bazate pe artă și beneficiile diverse pe care acestea le aduc în predare și reabilitarea elevilor cu TSA. Parteneriatul a reușit să clarifice, printr-o fișă de evaluare, tipurile de beneficii care pot fi obținute, inclusiv îmbunătățiri la citire, scriere, limbaj, comunicare, calcule numerice și autonomie personală. Dezvoltarea de noi competențe și dobândirea unor abilități de lucru noi au fost alte obiective atinse prin acest proiect”, arată informațiile publicate.
Un aspect important de menționat este că au existat categorii fără niciun proiect participant din partea României, mai exact VET Schools (Învățământ vocațional) și Primary Education (Învățământ primar).
În total, 96 de proiecte au fost premiate la nivel european.
Raluca Pantazi
Redacția
Ștefan Lefter
R.P.
