O explozie spațială masivă rezultată din fuziunea a două stele, observată de astronomi cu ajutorul unei rețele de telescoape. Mai multe elemente necesare vieții au rezultat din ciocnire

209 vizualizări
Foto: © Sripfoto | Dreamstime.com
Astronomii au observat o explozie spaţială masivă, cauzată de fuziunea a două stele, care a creat elemente necesare pentru a întreţine viaţa, informează DPA, potrivit Agerpres.

Crearea unor elemente chimice rare a fost observată într-o explozie de raze gamma (GRB), a doua ca strălucire dintre cele cunoscute până în prezent, aducând o nouă perspectivă asupra modului în care sunt create elementele grele.

Cercetătorii au analizat explozia GRB 230307A, care a fost cauzată de o fuziune stelară neutronică într-o galaxie spirală aflată la o distanţă de 1 miliard de ani-lumină.

A fost pentru prima dată când Telescopul Spaţial James Webb (JWST) a observat fuziunea a două stele, un fenomen cunoscut sub numele de “kilonova”, conform sursei citate.

Acest fenomen, atât de energic încât poate expulza materie în spaţiu, creează nuclee atomice noi (centrul atomilor) în cadrul unui proces denumit “nucleosinteză”.

Materialele care se formează sunt unele dintre cele mai grele elemente din natură, cum ar fi aurul, platina şi uraniul.

Noul studiu, la care au participat cercetători de la Universitatea din Warwick şi de la Universitatea din Birmingham, a observat dovezi ale telurului, unul dintre cele mai rare elemente de pe Pământ.

Alte elemente, cum ar fi iodul şi toriul, care sunt necesare pentru a susţine viaţa pe Pământ, sunt, de asemenea, susceptibile să se afle printre materialele ejectate de explozie.

Profesorul Danny Steeghs, de la Departamentul de Fizică din cadrul Universitatea Warwick, a declarat: “Acesta este un următor pas important în înţelegerea rolului pe care fuziunile binare de stele neutronice îl joacă în ceea ce priveşte popularea tabelului periodic al elementelor”, scrie Agerpres.

“Aceasta completează descoperirea realizată în urmă cu câţiva ani datorită detectării undelor gravitaţionale, exploatând schimbarea de etapă pe care JWST o reprezintă acum”, a adăugat profesorul britanic.

Explozia a fost observată cu ajutorul unei reţele de telescoape terestre şi spaţiale, inclusiv a telescopului spaţial James Webb al NASA, telescopului spaţial Fermi Gamma-ray şi observatorului Neil Gehrels Swift.

Ben Gompertz, profesor asistent de astronomie la Universitatea din Birmingham şi coautor al studiului, a declarat: “Exploziile de raze gamma provin de la jeturi puternice care se deplasează aproape cu viteza luminii – în acest caz, fiind determinate de o coliziune între două stele neutronice”.

“‘Aceste stele au petrecut câteva miliarde de ani spiralând una în jurul celeilalte înainte de a se ciocni pentru a produce explozia de raze gamma pe care am observat-o în luna martie a acestui an. Locul de fuziune se află la o distanţă aproximativ egală cu lungimea Căii Lactee (aproximativ 120.000 de ani-lumină) în afara galaxiei lor de origine, ceea ce înseamnă că ele au fost lansate împreună. Stelele neutronice care intră în coliziune oferă condiţiile necesare pentru a sintetiza elemente foarte grele, iar strălucirea radioactivă a acestor noi elemente a alimentat kilonova pe care am detectat-o în timp ce explozia se estompa. Kilonovele sunt extrem de rare şi foarte greu de observat şi de studiat, motiv pentru care această descoperire este atât de interesantă”, a adăugat el, potrivit aceleiași surse.

GRB-urile sunt cele mai puternice şi mai violente explozii din universul cunoscut, fiind explozii de scurtă durată de raze gamma, cea mai energetică formă a luminii.

GRB 230307A a fost unul dintre cele mai strălucitoare fenomene de acest tip observat vreodată – de peste un milion de ori mai strălucitoare decât întreaga galaxie Calea Lactee la un loc.

Autorul principal al studiului, Andrew Levan, profesor de astrofizică la Universitatea Radboud din Ţările de Jos, a declarat: “La puţin peste 150 de ani de când Dmitri Mendeleev a scris tabelul periodic al elementelor, ne aflăm acum, în sfârşit, în poziţia de a începe să completăm acele ultime spaţii libere pentru a înţelege unde a fost fabricat fiecare lucru, datorită telescopului James Webb”.

GRB 230307A a durat 200 de secunde, ceea ce înseamnă că a fost clasificată ca o explozie de raze gamma de lungă durată.

Acest lucru este neobişnuit, deoarece GRB-urile scurte, care durează mai puţin de două secunde, sunt cauzate mult mai frecvent de fuziunile stelelor neutronice, mai transmite Agerpres.

Cercetătorii încearcă acum să afle mai multe informaţii despre modul în care funcţionează aceste fuziuni de stele neutronice şi despre felul în care ele alimentează acele uriaşe explozii generatoare de elemente. Noul studiu a fost publicat în revista Nature.

Foto: © Sripfoto | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Vremea în vacanța de iarnă, pe regiunile țării și în Capitală: temperaturi mai ridicate decât de obicei, ninsori posibile la munte. Prognoza pentru următoarele două săptămâni de la Administrația Națională de Meteorologie

Temperaturile în vacanța de iarnă a copiilor de grădiniță, elevilor și profesorilor vor fi mai ridicate decât media pentru această perioadă a anului, iar la munte se prevăd lapoviță și…
Vezi articolul

Ocupația de profesor itinerant și de sprijin va fi introdusă în Clasificarea ocupaţiilor din România – proiect / Pentru elevii cu nevoi speciale, încă există ocupația de „educator în unități de handicapați”

Ocupația de profesor itinerant și de sprijin va fi introdusă în Clasificarea ocupaţiilor din România, conform unui proiect de ordin privind completarea Clasificării ocupaţiilor din România, al ministrului muncii și…
Vezi articolul

BAC 2025. Competențele la limba străină și cele digitale pot fi echivalate până pe 6 iunie, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial / Secretarul de stat Florian Lixandru: Cei care sunt înscriși deja în programe de pregătire pot veni cu certificatele până la data susținerii probei scrise a examenului de Bacalaureat. Nu va fi o problemă în acest sens

Elevii care au obținut o certificare cu recunoaștere internațională a competențelor lingvistice și o certificare cu recunoaștere europeană a competențelor digitale pot solicita, până pe 6 iunie, echivalarea competențelor la limba…
Vezi articolul

Monica Anisie: Elevii și studenții nu vor repeta anul școlar sau pe cel universitar. Eu înțeleg îngrijorarea celor care ar trebui să susțină examenele naționale, ministerul pregătește un set de măsuri

În momentul de față nu se pune problema ca elevii și studenții să repete anul școlar sau universitar, subliniază ministrul Educației într-o declarație la Realitatea Plus. Întrebată care este „scenariul…
Vezi articolul