O elevă din clasa a XII-a, profil real, a trimis o scrisoare către ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, exprimând îngrijorarea sa și a colegilor săi față de modificările propuse în planurile cadru. Scrisoarea a fost consultată și de Edupedu.ro, iar în mesaj eleva care precizează că dorește să-și păstreze anonimatul scrie că actualele propuneri de planuri-cadru ar putea duce la eliminarea sau transformarea unor discipline esențiale, precum istoria și geografia, biologia, chimia, fizica, în materii opționale.
În scrisoarea sa, eleva subliniază importanța acestor discipline în formarea unei gândiri critice și în dezvoltarea unei înțelegeri corecte a lumii contemporane. „Cum ați putea crede că istoria și geografia pot fi privite ca discipline opționale și nu ca unele absolut necesare pentru dezvoltarea sănătoasă a rațiunii fiecărui elev?”, întreabă retoric aceasta, subliniind riscul ca tinerii să cadă pradă informațiilor false din mediul online în absența unei educații solide în domenii esențiale.
Eleva este în clasa a XII-a, termină anul acesta liceu, și face parte din prima generație de elevi care a urmat Clasa Pregătitoare. Aceasta reproșează Ministerului Educației inconsistența cu care a tratat reforma curriculară pe parcursul său educațional.
„Vă reamintesc că elevii de gimnaziu învață după o programă actualizată, iar eu fac parte din prima generație care a avut parte de această schimbare. Manuale nu am avut niciodată cât timp am fost în clasele gimanziale, abia în a doua jumătate a anului le primeam. Apoi, am ajuns la liceu, unde Ministerul stopase schimbarea programei, și am fost nevoiți să ne adaptăm curricumului celui vechi, deci am întrerupt, practic educația bazată pe „competențe” pe care Miniterul Educației se mândrea că o instituise. Nu considerați că patru ani mai târziu, acele „competențe” au putut fi cu ușurință pierdute, în contextul în care, pe măsură ce am crescut, am fost nevoiți să studiem pe baza unei programe și a unor manuale din ce în ce mai vechi, în mod ironic, în loc să continuăm să primim (măcar pe la jumătatea anului) manuale noi, cu o informație măcar puțin actualizată?”, scrie eleva în scrisoare.
Eleva critică lipsa unei actualizări adecvate a programelor școlare și manualelor, menționând că încă se studiază după materiale care precizează că „România a început demersurile pentru aderarea la UE și la NATO”, deși aceste evenimente au avut loc acum aproape două decenii. „Nu considerați că problema poate fi rezolvată prin conceperea unei programe actualizate, nu prin eliminarea acestor materii?”, întreabă ea, propunând o revizuire a conținutului predat pentru a reflecta realitățile contemporane.
O altă problemă evidențiată în scrisoare este impactul negativ pe care aceste schimbări l-ar avea asupra elevilor performanți. România a obținut rezultate remarcabile la Olimpiada Internațională de Geografie, clasându-se în top trei mondial în 2022 și câștigând multiple medalii în anii următori, potrivit elevei. Cu toate acestea, propunerile Ministerului riscă să afecteze pregătirea acestor elevi, care nu vor mai beneficia nici măcar de o oră de geografie pe săptămână. „Este drept să eliminați chiar și singura oră de geografie de la profil real, o materie la care elevii români au obținut performanțe deosebite?”, întreabă eleva.
Scrisoarea mai subliniază impactul pe termen lung asupra educației și formării profesionale a elevilor. Eliminarea unor materii fundamentale ar putea reduce opțiunile de carieră ale elevilor și ar putea crește rata analfabetismului funcțional, o problemă deja recunoscută la nivel național. „Educația de calitate nu ar trebui să fie condiționată de interesul elevului de a opta pentru un anumit opțional”, scrie eleva, atrăgând atenția asupra faptului că mulți elevi ar evita să aleagă materii dificile, ceea ce ar duce la o scădere generală a nivelului de cunoștințe.
„Afirmați că „analfabetismul funcțional devine o problemă de securitate națională” și cu toate acestea reduceți orele de limba și literatura română la profilul real și eliminați alte materii, fără să vă luați în calcul că tocmai aceaste măsuri vor contribui în mod semnificativ la creșterea acentuată a ratei analfabetismului în țara noastră. Pe de altă parte, educația de calitate nu ar trebui să fie condiționată de interesul elevului de a opta pentru un anumit opțional, din simplul motiv că, în general, un copil va căuta mai de grabă să obțină notele cele mai mari cu un minimum de efort, din păcate, mai degrabă decât să se îngrijoreze cu privire la vastitatea culturii sale generale. Cu atât mai mult cu cât istoria, geografia, biologia, chimia sunt materii unde studiul constant este absolut necesar, fiți sigur că elevii vor evita să aleagă aceste materii ca opționale”, mai scrie eleva.
Scrisoarea este un apel direct la ministrul Daniel David pentru a reconsidera schimbările propuse și pentru a proteja disciplinele fundamentale din învățământul românesc. „Spuneți că plănuiți să ne „orientați în carieră”, dar în același timp, eliminați toate materiile care pot
reprezenta pentru unii dintre noi, baza pentru cariera viitoare”, susține eleva.
Context: Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.
Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse. Un punct sensibil este reducerea numărului de ore pentru anumite discipline, cum ar fi Matematica la clasele a XI-a și a XII-a, unde materia devine opțională pentru profilurile de științe sociale. Această modificare este criticată de profesorul Cătălin Ciupală, care avertizează că „o viitoare învățătoare care nu face deloc matematică în ultimii doi ani de liceu și nici la facultate nu va putea preda eficient această disciplină elevilor săi”.
O altă schimbare controversată este eliminarea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, decizie criticată de Facultatea de Geografie a Universității din București, care susține că disciplina este esențială în contextul schimbărilor climatice și al problemelor geopolitice. Pe de altă parte, Societatea de Geografie din România a transmis o solicitare oficială Ministerului Educației pentru păstrarea disciplinei în curriculum.
În ceea ce privește Istoria, există dezbateri intense privind structura programei. Facultățile de Istorie din țară au cerut ca această materie să rămână obligatorie la toate specializările de liceu, subliniind că o oră pe săptămână nu este suficientă pentru a acoperi atât istoria României, cât și istoria universală. Ministrul Educației, Daniel David, a respins acuzațiile privind marginalizarea disciplinei, afirmând că „trebuie să găsim un echilibru între centralizare și descentralizare”.
Un alt punct de dispută îl constituie limba modernă 2, care în noile planuri-cadru are doar o oră obligatorie pe săptămână. Asociația Profesorilor Francofoni a lansat o petiție semnată de peste 3.000 de persoane în doar 24 de ore pentru menținerea a două ore de predare pe săptămână.
În paralel, Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său. Coaliția pentru Educație, un grup format din părinți, elevi și profesori, a declarat că noile planuri reprezintă „cea mai bună soluție pentru toate părțile implicate”.
De asemenea, un punct sensibil al dezbaterii este rolul disciplinelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică), care în unele filiere pierd ore în trunchiul comun. Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Educație, Roxana Mînzatu, a atras atenția că România trebuie să prioritizeze domeniile STEM, întrucât acestea sunt esențiale pentru viitorul pieței muncii și pentru competitivitatea economică a țării. În schimb, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, subliniază că reforma curriculară trebuie să fie corelată cu examenele naționale, altfel riscă să creeze incoerențe majore între materiile predate și cele evaluate la Bacalaureat.
Până în prezent, Consiliul Național al Elevilor, structură reprezentativă a elevilor organizată și bugetată de Ministerul Educației, nu a dat niciun punct de vedere pe actualele propuneri de planuri-cadru aflate în dezbatere publică până pe 6 martie.