Competiție de proiecte de cercetare pentru cercetătorii ucraineni refugiați, propusă de asociația cercetătorilor Ad Astra / “O sumă de 4 milioane de euro pe an ar trebui să fie cu totul acoperitoare”

Asociația cercetătorilor români Ad Astra a propus, printr-un apel lansat la începutul săptămânii, “lansarea urgentă a unei competiții de proiecte de cercetare pentru cercetătorii ucraineni refugiați”, proiecte care să se desfășoare în cadrul instituțiilor de profil din România. Apelul menționează că aceste instrumente de finanțare “sunt necesare deoarece cercetătorii din multe domenii ale științei ar avea dificultăți sa-si găsească, în România, un loc de munca în domeniul de excelență al fiecăruia”.

Potrivit asociației, cea mai mare parte a cheltuielilor directe alocate astfel ar trebui să vizeze salariile cercetătorilor ucraineni refugiați. “Proiectele ar trebui să poată fi de cercetare fundamentală, cercetare aplicativă sau dezvoltare experimentală, în orice domeniu al științei”, arată apelul.

Asociația apreciază că “o sumă de 4 milioane de euro pe an ar trebui să fie cu totul acoperitoare” pentru astfel de proiecte și explică de ce acestea sunt necesare:

• “Instrumentele de finanțare menționate sunt necesare deoarece cercetătorii din multe domenii ale științei ar avea dificultăți sa-si găsească, în România, un loc de munca în domeniul de excelență al fiecăruia, în lipsa unor astfel de surse de finanțare fiind obligați să-şi întrerupă cercetările de o viață, ceea ce ar reprezenta o pierdere atât pentru ei cât şi pentru știință în general. Această investiție a statului roman s-ar justifica pe deplin prin aprofundarea legăturilor între comunitatea științifică românească şi cea ucraineană, precum şi prin contribuția cercetătorilor ucraineni la dezvoltarea şi diversificarea temelor din organizațiile românești de cercetare.”

Comunicatul Ad Astra, integral:

“Stimate Domnule Ministru,

Propunem lansarea urgentă a unei competiții de proiecte de cercetare pentru cercetătorii ucraineni refugiați, proiecte care se vor desfășura în universități, institute, firme şi alte organizații de cercetare românești.

Proiectele câștigătoare vor putea fi conduse de cercetători ucraineni sau romani, dar cea mai mare parte a cheltuielilor directe alocate (70%) va trebui să acopere salarii pentru cercetători ucraineni refugiați, care au făcut cerere de azil în România, contractorul fiind o organizație de cercetare din România. Proiectele ar trebui să poată fi de cercetare fundamentală, cercetare aplicativă sau dezvoltare experimentală, în orice domeniu al științei.

O varianta mai rapidă a acestei competiții, cu o procedură simplificată, ar putea fi o extensie a proiectelor existente ale cercetătorilor români, proiecte câștigătoare ale unor competiții anterioare şi aflate în desfășurare, extensie care să permită angajarea de cercetători ucraineni în echipele existente, pentru abordarea unei dezvoltări a temei inițiale. Această variantă nu ar acoperi întregul spectru al temelor care ar putea fi propuse de colegii ucraineni şi toate direcțiile în care aceștia pot să contribuie, dar ar fi utilă ca instrument accesoriu datorită celerității relative cu care se poate ajunge la contractare.

Instrumentele de finanțare menționate sunt necesare deoarece cercetătorii din multe domenii ale științei ar avea dificultăți sa-si găsească, în România, un loc de munca în domeniul de excelență al fiecăruia, în lipsa unor astfel de surse de finanțare fiind obligați să-şi întrerupă cercetările de o viață, ceea ce ar reprezenta o pierdere atât pentru ei cât şi pentru știință în general. Această investiție a statului roman s-ar justifica pe deplin prin aprofundarea legăturilor între comunitatea științifică românească şi cea ucraineană, precum şi prin contribuția cercetătorilor ucraineni la dezvoltarea şi diversificarea temelor din organizațiile românești de cercetare.

Estimăm că nivelul bugetului necesar ar fi relativ redus. În Ucraina sunt cca 1,4 cercetători la 1000 de locuitori. Dacă numărul de refugiați care au cerut azil este de 3500 pentru primele două săptămâni, presupunând independența celor două variabile, ar însemna că până acum ar fi cerut azil în România aproximativ 5 cercetători. Pe toată durata conflictului, ne putem aștepta ca numărul de solicitanți de azil să fie de 10-20 de ori mai mare, deci ne-am putea aștepta la maximum 100 de solicitanți.

Cum cheltuielile anuale cu cercetarea în România, în sistemul public, sunt de ordinul a 40.000 euro/cercetător (incluzând regia, personalul auxiliar, consumabile), dacă aceste instrumente ar acoperi numărul maxim de solicitanți anticipat, pentru un an, o sumă de 4 milioane de euro pe an ar trebui să fie cu totul acoperitoare.

Vă stăm la dispoziție pentru orice eventuale clarificări suplimentare.

Cu respect,

Membrii Asociației Ad Astra a cercetătorilor români.”

Foto © Kreangkrai Indarodom – Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.