Condițiile de distanțare socială și școala online provoacă mari probleme pentru educația copiilor, dar oferă și o oportunitate – întărirea gândirii lor critice, consideră Yana Manyukhina, cercetător în cadrul Institutului pentru Educație al University College London. Într-un comentariu pe platforma online al acestui for, ea afirmă că filosofia – în sensul de gândire și discutare a lumii înconjurătoare, fără pretenția unui dialog savant – este o activitate “perfectă” pentru învățare, în condițiile actuale. De ce?
Gândirea critică este considerată drept o calitate care trebuie asimilată în procesul de învățare într-o vreme în care mediul de viață actual (de ex., informația vehiculată prin rețelele de socializare) ridică numeroase probleme, iar tehnologiile câștigă tot mai mult teren și înlocuiesc omul în mai multe slujbe ce presupun activități automate. Autoarea citată arată că și OECD, și UNESCO pun accentul pe gândirea critică în ipostaza de abilitate esențială în secolul 21.
Dar, arată ea, în timp ce multe sisteme au introdus obiective legate de acest domeniu în curriculumul lor, lucrurile nu sunt așa simple:
- “Să gândești critic înseamnă să gândești pentru a forma opinii și emite judecăți. Pentru curriculumul școlar, creșterea educației concentrate pe gândirea ritică implică o reorientare, de la achiziția de cunoștințe la înțelegerea profundă a conceptelor, de la memorizarea faptelor la evaluarea reflexivă, la întrebări, la regândirea lucrurilor care-s adesea luate drept certe”, scrie Manyukhina.
Această schimbare este adesea dificil de aplicat în practică, la nivelul școlilor, din cauza restricțiilor din curriculum sau a supraîncărcării cu obiective de învățare, care lasă profesorilor puțin spațiu de manevră pentru a explora noi activități.
Dar, scrie autoarea, dacă în școli situația e dificilă, în condițiile de distanțare socială și de școală la distanță o mare parte din povara educației cade pe umerii părinților și îngrijitorilor. Iar aceștia ar putea foarte bine să se implice în discuții filosofice cu cei mici.
- Potrivit cercetărilor citate de Manyukhina, copiii se bucură cel mai mult, conform cercetărilor, atunci când se implică în activități care au o oarecare structură, dar le oferă libertate în decizii și acțiuni. “Discuțiile pe teme filosofice reprezintă o combinație ideală de structură și libertate – întrebarea dă o direcție inițială, fără să impună limite de gândire. Călătoriile filosofice nu au o destinație anume, iar aceeași întrebare poate duce în alt punct de fiecare dată când e pusă.”
Potrivit autoarei, astfel de discuții nu pretind cunoștințe specifice, abilități sau expertiză de predare. E nevoie doar de minte dechisă și de dorința de a asculta. Și nu e nevoie să se aloce un interval de timp pentru așa ceva – tot felul de activități în familie, precum masa sau treburile casei, oferă ocazia unor astfel de discuții, de la natura umană la dreptate și până la roboți și inteligență artificială, arată Manyukhina.
Foto: Pexels.com
Alexa Stănescu
Raluca Pantazi
Redacția
2 comments
In condițiile actuale exista si oportunitatea unica de a nu lăsa nefructificat timpul creat de vacanta mărita mult de pandemie si a-l folosi nu numai pentru dezvoltarea gândirii critice, dar si pentru dezvoltarea personala in general a elevilor, cu ajutorul jocului de șah. Iată beneficiile importante pe care le aduce practicarea acestui joc strategic, considerat de secole “jocul regilor” si “jocul mintii”, asa cum sunt prezentate de fostul Institut pentru Științe ale Educației in Programa școlara pentru disciplina Educație Prin Șah”:
• Creste coeficientul de inteligenta;
• Dezvolta abilitatile de rezolvare a problemelor, invatand elevii sa ia decizii dificile in mod independent;
• Îmbunatateste capacitatea de comunicare si aptitudinea de a identifica modele de gândire si acțiune;
• Oferă oportunitati practice pentru luarea de decizii rapide si corecte sub presiunea timpului, abilitate ce poate imbunatati performantele la examenele școlare;
• Dezvolta memoria, abilitatile de citit, lingvistice si matematice;
• Dezvolta gândirea critica, creativa;
• Invata elevii sa gândească logic si eficient, sa selecteze cea mai buna varianta din nenumărate posibile;
• Oferă provocări elevilor supradotați si ii ajuta pe elevii cu performante scăzute sa studieze si sa depună eforturi pentru excelenta;
• Demonstrează importanta unei planificări flexibile, a concentrării si acceptării consecințelor propriilor decizii;
• Ii captivează in egala măsura pe băieți si pe fete, indiferent de abilitatile lor naturale si de mediul socio-economic de proveniența;
• Ii invata pe elevi cum sa câștige si sa piardă in mod elegant;
• Poseda un limbaj International; poate fi o sursa de interes, amuzament si satisfacție;
• Contribuie la dezvoltarea încrederii in sine si a imaginii de sine, fara o supradimensionare a ego-ului, de vreme ce anumite pierderi sunt inevitabile, chiar si pentru campionii mondiali;
• Prin jocul de șah, elevii se atașează mai mult de școala, aceasta fiind un loc in care desfasoara activitati interesante.
Cum se poate profita de aceasta oportunitate unica? Foarte simplu. Exista disponibila pe internet in format de buzunar tipărit si in curând si in format fizic pe CD sau DVD ori in format digital (electronic, downloadable) un manual de training deopotrivă de șah si de management, intitulat “MANAGEMENT SISTEMIC STIINTIFIC. CONCEPTE FUNDAMENTALE, Ed. CreateSpace, US-WA-Seattle, 2016, care folosește Modelul Universal al Organizării si Managementului – o lege a naturii recent descoperita – si jocul de șah sub forma de partide castigate, diagramate si comentate integral, mutare cu mutare, jucate împotriva calculatorului de fostul campion mondial Garry Kasparov si de către autor, exemple practice de șah rapid si gândire sistemic organizata.
Spre deosebire de alte cârti de șah, acest manual formează elevii din clasele VIII – XII ca viitori manageri performanți, familiarizându-i devreme, la momentul potrivit, cu concepte absolut noi strict necesare astăzi, ca Legea Universala a Organizării, Management Sistemic Științific, Viziunea Sistemica Științifica asupra lucrurilor si fenomenelor, Gândire Sistemica, cele șase Funcții ale Managementului Sistemic Stintific, concepte mai vechi redefinite științific precum Circuite informaționale de Management, Plan Strategic, Plan Logistic, Plan Tactic, Sistem de Management si ,in premiera mondiala, conexiunile naturale ascunse la prima vedere dintre toate aceste concepte de baza in afaceri si in viața. Odată invatate si practicate prin jocul de șah științific, elevii, viitori studenți si manageri, vor putea sa „vadă” sisteme economice complexe acolo unde acestea exista si nu le vedeau, nu le înțelegeau, si mai ales, vor putea sa conceapă, sa organizeze si sa conduce propriile lor sisteme complexe, afacerile lor, acolo unde apar oportunitati.
Limbajul folosit este ușor de interes, la nivel de clasa a VIII-a si folosește si cunoștințele acumulate anterior in cei doi ani de studiu al jocului de șah la disciplina EDUCATIE PRIN SAH.
Manualul si proiectul de programa școlara pentru folosirea lui in invatamantul de stat obligatoriu sunt in studiu pentru avizare, aprobare si implementare la Grupul de lucru pentru programa de Consiliere și dezvoltare personală – clasele V-VIII (disciplina Consiliere și dezvoltare personală, aria curriculară Consiliere și orientare). Intrucat planul-cadru al disciplinelor ce vor ramane după punerea in aplicare a reducerii numărului de ore la maximum 25 de ore pe saptamana va fi probabil gata abia la sfârșitul lunii iunie, pentru a nu pierde timpul oferit de vacanta mărita de pandemie, este de preferat sa se utilizeze manualul inca de pe acum, pentru studiu individual de către elevii de gimnaziu si liceu împreuna cu parintii, si pentru fixarea cunoștințelor acumulate sa joace intre ei sau împotriva calculatorului.
Ar fi minunat ca filosofia pentru copii să aibă un loc distinct și recunoscut în școala românească…Filosofie se face acum în mod ,,oficial” numai în clasa a XII-a.
Mulți dintre elevii mei îmi spun că le place mult filosofia, dar mă întreabă de ce n-au făcut-o mai devreme, fără stresul examenelor de la sfârșitul clasei a XII-a, fără presiunea mediilor care le asigură locul la o facultate în afară? Îmi spun uneori că abia așteaptă să termine cu bac-ul, că și-au cumpărat Platon, Sartre și Wittgenstein , că mai vor să citească Mill sau ce le recomand din K.Popper. Îi rog să re/citească Micul Prinț sau Cercul Mincinoșilor pentru a recupera mai întâi, măcar așa, ,,timpul pierdut”…
Desigur că filosofie se poate face în orice situație de viață, dar ține deopotrivă de noi, de fiecare profesor, să facem din școală cea mai bună situație din viața unui om: timpul în care învață să învețe. Mă tem că, fără o viziune cu adevărat filosofică asupra educației, timpul în care ar trebui să învățăm cu toții -profesori și elevi- e doar timpul în care urmăm algoritmi și reproducem silitori ce au gândit alții. E, desigur, o temere ușor de criticat, străină de curajul eroic al celor neatinși de nicio filosofie.