Numărul organizațiilor neguvernamentale active în domeniul educației a crescut cu peste 50% în ultimul deceniu, perioadă care s-a suprapus cu o creștere considerabilă a unităților de învățământ private, dar și cu o implicare mai mare a mediului neguvernamental în activități de advocacy sau de promovare a unor practici inovatoare. La nivelul învățământului particular, creșterea cea mai „spectaculoasă” se înregistrează în ciclul preșcolar, dar și în cazul învățământului primar și gimnazial, compensată fiind de o scădere la nivelul universităților. Așa reiese dintr-un raport privind Sectorul neguvernamental din România – 2024, realizat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile și publicat.
- Raportul „Sectorul neguvernamental – Profil, tendințe, provocări 2024” aduce informații relevante pentru implicarea mediului ONG în educație – de la școli private la relația cu autoritățile.
- Documentul se bazează pe date publice privind ONG-urile, pe raportările și bilanțurile acestora din ultimul deceniu, dar și pe două studii de tip barometru, în rândul liderilor și membrilor organizațiilor neguvernamentale, realizate anul trecut. Documentul cuprinde un capitol întreg dedicat sectorului Educație, capitol semnat de Daniela Angi și Bogdan Mihai Radu, ambii de la Universitatea Babeș-Bolyai.
Cât de mare este interesul ONG-urilor pentru educație? Cifre privind implicarea
Cât de mult a crescut implicarea ONG-urilor în activitățile de educație, pe parcursul ultimului deceniu, reiese din diversele date agregate în raport. Acesta arată că organizațiile care declară activități legate de educație reprezintă nu mai puțin de un sfert (27%) din totalul entităților potențial active înscrise în Registrul Național ONG. Potrivit raportului, în acest registu sunt nu mai puțin de 27.052 de organizații care declară scopuri legate de educație, fără a avea un nume relevant pentru aceasta. În total, sunt 34.112 organizații care au fie nume, fie scop, fie ambele legate de educație.
Iar dintre acestea, aproape jumătate (44%) au fost înființate în anii 2010. Comparativ, de la începutul anului 2020 până acum s-au înființat 18% din totalul ONG-urilor din educație..
În ceea ce privește ONG-urile active, dacă în 2013 depuneau bilanț 3529 de astfel de organizații-uri, numărul a crescut la 5467 în 2022. Potrivit raportului, circa 2200 organizații au depus bilanț în toți cei 10 ani avuți în vedere.
Pe de altă parte, numărul oamenilor implicați în activități specifice în astfel de organizații este mic, după cum indică același raport. În fiecare an, în intervalul 2013-2022, circa 70% dintre ONG-urile din educație nu aveau angajați pentru activități fără scop patrimonial, iar 95-96% dintre cele care au depus bilanțuri cu informații relevante nu aveau personal angajat pentru activități economice. Pe de altă parte, în 2022, jumătate dintre organizațiile cu angajați aveau cel mult 3 angajați din această categorie.
Potrivit Barometrului Liderilor ONG 2023, citat în raport, educația este domeniul principal de activitate pentru mai bine de o treime dintre organizațiile care au menționat acest domeniu printre domeniile lor de activitate (68 din 180). Iar activitatea dominantă este furnizarea de servicii de interes public, pentru care este sau nu este nevoie de acreditare.
- Iar dintre ONG-urile participante la același sondaj, trei sferturi dintre ONG-urile pentru care educația este domeniu principal au declarat că au avut colaborări cu autoritățile statului.
Rolul ONG-urilor în învățământul particular preuniversitar
În condițiile în care Legea 198/2023 prevede că învățământul preuniversitar și confesional se organizează pe principii nonprofit, raportul citat arată că, potrivit datelor disponibile în Registrul național al unităților de învățământ acreditate, aproximativ 3 din 5 (60%) dintre unitățile preșcolare și aproape trei sferturi dintre școlile primare private sunt înființate de organizații care au în denumire eticheta de asociație sau fundație. În cazul școlilor gimnaziale, liceelor și școlilor postliceale, ponderea crește la peste 80%, arată documentul.
Autorii raportului au identificat în ianuarie 2024, în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR), 1056 de școli private cu personalitate juridică, din care 600 deservesc nivelul preșcolar și ante-preșcolar.
- Cele mai multe unități sunt în București (272 unități private), Ilfov (93), Cluj (64), Iași (56) și Constanța (51). În județele Brăila, Călărași, Covasna, Giurgiu, Ialomița, Mehedinți, Olt, Sălaj, Satu Mare, Teleorman, Tulcea și Vaslui SIIR identifică maximum 5 asemenea entități, potrivit sursei citate.
Raportul arată că, la nivel primar și gimnazial, numărul unităților private s-a dublat în perioada 2013-2022, de la 61 la 120, iar la nivel preșcolar a crescut, de asemenea, masiv, de la 310 la 493 de unități în același interval. Situația a rămas relativ constantă la nivel liceal, pe când la nivel postliceal creșterea a fost, de asemenea, una consistentă – de la 104 unități în 2013 la 144 în 2022.
În termeni absoluți, potrivit sursei citate, „creșterea cea mai spectaculoasă” este cea înregistrată la nivel preșcolar, cu 183 de unități în plus.
Pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, același document arată o creștere considerabilă și pentru ponderea elevilor înscriși în unități private, în totalul elevilor din România, în intervalul 2014-2023. Astfel:
- La nivelul învățământului primar și gimnazial, ponderea elevilor înscriși în unități private s-a triplat – de la 0,6% în anul 2014-15 la 1,8% în 2022-23. Pe de altă parte, la acest nivel se înregistrează cea mai redusă pondere a elevilor înscriși în învățământul privat.
- În liceu, creșterea a fost, de asemenea, substanțială – de la 1,9% în la 2,9%
- Creșterea a fost considerabil mai mică la nivel profesional, postliceal și de maiștri.
În învățământul postliceal și de maiștri se înregistrează cea mai mare pondere a elevilor înscriși „la privat” – circa jumătate (48,7%) în 2022-2023. Și aceasta, în condițiile în care, potrivit datelor ARACIP (2024) citate în raport, 98% dintre școlile postliceale particulare acreditate au profil sanitar.
Situația universităților particulare
Comparativ cu învățământul preuniversitar privat, același raport arată o situație complet diferită în cazul învățământului superior privat.
„Figura 69 arată că ulterior unei creșteri spectaculoase, ce a culminat în 2002, când existau 70 de universități particulare, numărul structurilor private s-a înscris pe un trend descendent destul de abrupt, urmat de o revenire modestă și din nou de o tendință descrescătoare” – până la actualul număr de 34 de universități private, dintre care 14 în București.
Același document notează că „un trend descendent este vizibil și în privința numărului absolut și a ponderii studenților înscriși în învățământul superior privat, raportat la numărul total de studenți”. Ponderea acestora a scăzut de la 14,3% în 2014 la 11,7% în 2022.
Raportul FDSC prezintă, sumar, și situația ONG-urilor furnizoare de programe de formare profesională acreditate. În condițiile în care nu există date comparabile, la nivel național, documentul prezintă o serie de tendințe generale care reies din datele existente:
- „Județele care includ orașele mari ale țării oferă mult mai multe programe de formare profesională, decât județele mai mici. Chiar dacă nu am realizat o analiză exhaustivă, unele exemple sunt grăitoare; de exemplu, dacă pentru perioada 2019-2023, în București au fost 2065 de programe autorizate, iar, pentru aceeași perioadă, în Bihor au fost 241 și în Botoșani 77. ”
- „În Bistrița Năsăud, mai mult de jumătate din aceste programe sunt oferite de organizații neguvernamentale, pe când în Bacău proporția este de 18%. În București, 21% din programe sunt oferite de organizații neguvernamentale, iar în Cluj 25%.”
- „Conform datelor unui sondaj național realizat pe 1000 de respondenți, aproape 30% au afirmat că au participat la cursuri de formare profesională în ultimele 12 luni; cursurile/training-urile au fost oferite în principal de angajator sau de o organizație patronală (57%), de o organizație neguvernamentală (33%), sau de o instituție de învățământ (9%).”
- „Conform rapoartelor anuale ale Ministerului Educației, o parte însemnată (48%) dintre programele de formare acreditate pe parcursul anului școlar 2022-2023 au ca furnizori asociații, fundații sau centre de formare, o tendință similară cu cea din anul școlar anterior (Ministerul Educației, 2022a; 2023a).”
- „În cazul a 18 județe, în lista de programe de formare nu se regăsește niciun curs furnizat de ONG-uri. În aceste cazuri, oferta de formare este de obicei asigurată de Casa Corpului Didactic, fiind de regulă prezente și programe livrate de diverse structuri din sistemul public și/sau de universități. În schimb, o treime dintre programele de formare organizate de ONG-uri sunt inițiate de organizații din București.”
Rolul ONG-urilor în promovarea practicilor inovatoare și în advocacy
Raportul FDSC nu prezintă detaliat informații despre cât de active sunt, în general, ONG-urile cu activități în educație în domenii precum cele de advocacy sau de promovare a unor practici inovatoare. El oferă, însă, o serie de exemple de asemenea organizații, pentru a arăta zonele diferite de acțiune în care acestea sunt active.
Exemplele oferite:
- Centrul de Evaluare și Analize Educaționale (CEAE)
- Fundația Noi Orizonturi (FNO) – învățare prin experiență
- Teach for Romania
- Coaliția pentru Educație
- Institutul Intercultural Timișoara (promovarea interculturalității, toleranței, incluziunii)
- Centrul pentru Jurnalism Independent – educație media
Foto: © Pressmaster | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.