România a avut, în anul școlar 2022-2023, cel mai mic număr de elevi din ultimul deceniu, pierzând aproape 9% din totalul efectivelor de elevi față de anul de referință 2014-2015, potrivit celui mai nou „Raport privind starea învățământului preuniversitar din România”, dat publicității de Ministerul Educației. Între timp, față de prima parte a deceniului trecut, numărul profesorilor a rămas mai mic, dar a atins, în anul școlar trecut, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani.
Astfel, în anul 2022-2023, numărul total al elevilor înregistrați în învățământul preuniversitar a fost de 2.891.765, în scădere cu aproximativ 13.000 de elevi față de anul anterior. Scăderea este însă considerabilă (8,6%) (față de anul 2014-2015, când se înregistrau 3.164.470 de elevi. De atunci, numărul acestora a scăzut constant, cu o singură perioadă de stagnare între 2020 și 2022.
Scăderea este mai pronunțată în cazul elevilor de la sate și atinge un nivel record – de circa 33% – în cazul elevilor de gimnaziu din mediul rural. Un procent foarte ridicat – scădere de aproape 20% – se remarcă și în cazul elevilor de liceu.
Astel, la nivel preșcolar, numărul copiilor înregistrați a scăzut de la 559.565 în 2014-2015 la 521.826 în 2022-2023 (-6,74%). Scăderea a fost mai pronunțată în mediul rural, unde a fost de 10,65%.
La nivel primar, în 2022-23 s-au înregistrat în total 521.826 de elevi, cu 7,93% mai puțini decât în anul școlar 2014-2015 (559.565%). Scăderea a fost dublă (14,5%) în mediul rural.
Dar în mediul gimnazial numărul elevilor înscriși a scăzut, la sate, de 33,88%, comparativ, la acest nivel, scăderea totală a fost doar de 6,5%, de la 778663 elevi în 2014-2015 la 727857 în 2022-2023.
La liceu, numărul elevilor a scăzut cu aproape 20% (18,72%) între 2014-2015 și 2022-2023. De la 726.403 la 590.441.
Raportul ministerial, prezintă, în schimb, în mod prioritar elementele de creștere, anume indică mai întâi segmentele de populație școlară unde se înregistrează creșteri față de anul anterior (2021-2022). Astfel, raportul arată, mai întâi:
- Se continuă trendul ascendent din anul școlar anterior, la nivelul învățământului preșcolar, cu o creștere de aproape 4 mii de copii. Această tendință se înregistrează echilibrat pe ambele medii de rezidență, creșterea fiind de aproximativ 2 mii de copii pe fiecare mediu de rezidență.
- În ansamblul învățământului primar, cresc efectivele de elevi față de anul anterior cu 6,4 mii de elevi, ajungând la 868,6 mii de elevi. Creșterea valorii indicatorului este determinată de creșterea efectivelor de elevi din mediul urban, la nivelul mediului rura fiind înregistrată o ușoară sădere, cu 104 elevi.
Iar analiza ministerului continuă prin a prezenta scăderi limitate față de anul 2021-2022,
- La nivelul învățământului gimnazial, efectivele de elevi au fost de 727,8 mii de elevi, în scădere cu 9,3 mii de elevi față de anul școlar anterior; scăderi ale efectivelor de elevi de gimnaziu se observă pe ambele medii de rezidență, însă în mediul rural scăderea este mai semnificativă decât în mediul urban (cu 5,9 mii de elevi în rural, față de scăderea cu 3,4 mii de elevi în urban).
- În învățământul liceal, au fost înscriși 590,4 mii de elevi, cu 3,1 mii de elevi mai puțini față de anul școlar anterior.
- În învățământul profesional, continuă tendința descendentă din anul școlar anterior (cu 8,7 mii de elevi mai puțin decât în anul școlar anterior).
- În învățământul postliceal, a avut loc o scădere cu 2,7 mii de elevi, efectivele de elevi ajungând la 86,7 mii, acest nivel educațional fiind cel mai puțin reprezentat în totalul populației şcolare.
Scăderi ale ratei de cuprindere în învățământ pe toate categoriile de vârstă
Pe de altă parte, raportul semnalează o scădere a ratei brute de cuprindere în învățământul preuniversitar, pe diverse categorii de vârstă, la toate acestea înregistrându-se scăderi față de anul 2014-2015.
Cea mai redusă scădere se înregistrează în cazul ratei brute de cuprindere de la în învățămțântul primar la cel superior, ca raport din populația în vârstă de 6-23 de ani: de la 75% în 2014-2015 la 74,6% în 2022-2023, când a avut cel mai scăzut nivel din ultimii 9 ani. Și aceasta, deși curba a fost, până în 2020-2021, una de creștere, atingând acum 3 ani un puct maxim de 77%.
În cazul cuprinderii elevilor în învățământul preuniversitar (de la preșcolar la postliceal), ca raport din populația cu vârste de 3-21 de ani, rata brută a scăzut cu circa 6 puncte procentuale în același interval, de la 78,1% în 2014-2015 la 73% în 2022-2023.
Dacă se elimină învățământul postliceal, adică e luată în considerare doar categoria 3-18 ani, rata brută de cuprindere a scăzut cu aproape 6 puncte procentuale, de la 88,5% la 82,7%, potrivit raportului citat.
Documentul arată că „această stare de fapt indică în mod indirect faptul că există un număr semnificativ de elevi care renunță să continue studiile într-un nivel superior de educație sau abandonează studiile încă din învățământul primar”.
- Evoluția se face simțită în condițiile existenței unor strategii și acțiuni, care au avut însă rezultate reduse – vezi, între altele, cazul Strategiei pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii în România, despre care Edupedu.ro a scris într-o analiză referitoare la eșecul strategiilor pe educație din perioada 2015-2020.
Numărul profesorilor a crescut în ultimii ani, dar sub nivelul 2012-2015
În cazul personalului din învățământul preuniversitar, datele arată că în 2022-2023 se înregistrau 295.723 de angajați în învățământul preuniversitar, dintre care 212.332 personal didactic.
Aceste date reflectă o creștere a numărului de profesori în ultimii ani, după ce un punct minim a fost atins între 2018-2020 (288.000 total angajați, 207.000 profesori în cei doi ani școlari).
- Dar nivelul este în continuare inferior celui de acum 10 ani (anul școlar 2012-2013), când totalul personalului din învățământul preuniversitar era de 300.761. Față de acel moment, scăderea era similară și în ceea ce privește personalul didactic, care atunci număra 217.619 persoane. În anul 2014-2015, folosit ca referință în ultimul raport ME pentru indica evoluția numărului de elevi, situația angajaților din învățământ era similară cu cea din 2012-2013: 299.682 total angajați, respectiv 216.268 profesori.
Citește și:
România, lanterna roșie a Uniunii Europene în Educație, conform Monitorului Educației și Formării 2023, al Comisiei Europene – raport de țară și comparativ
Ministerul strategiilor degeaba. Niciuna dintre cele patru strategii pe Educație din perioada 2015-2020, evaluate la 4,4 milioane de euro, nu și-a atins indicatorii propuși, iar „Ministerul Educației nu deține date despre sumele cheltuite pentru implementarea acestora” – raport al Guvernului
România – în top la politici de prevenire a părăsirii timpurii a școlii, dar în coada țărilor europene când vine vorba de măsuri efective de intervenție la acest indicator-cheie al educației – raport
Mihai Peticilă
Matei Pop
Ramona Florea
Adriana Vișean
Virgil Iordache
Marius Andruh
2 comments
La o școală dintr-un sistem de învățământ inutil degeaba mergi și pierzi tinerețea.
Cifrele sunt contradictorii, adică spune că a scăzut nr de elevi, a crescut nr de profesori, a crescut aglomerația in clase dar e criza de profesori că se pensionează 50% din ei în 10 ani.
Asta înseamnă că în trecut era criza de profesori și mai mare ptr că erau mai mulți elevi și mai puțini profesori și mai puțini elevi în clase deci clase mai multe, deci criza de cadre era.
Deci nu se leagă de niciun fel datele.
Oare sunt greșite studiile articolele sau e doar ceva acolo că sa ia cineva bani pe ceva?
Cifrele nu sunt contradictorii. Numărul de elevi este în continuă scădere raportat la 2014-2015. Chiar dacă în primar avem creștere față de 2021-2022, raportat la 2014-2015 suntem tot în scădere.
Similar la profesori. Scădere continuă, apoi 2018-2020 a fost punctul de minim, după care numărul a crescut, dar este tot inferior celui de acum 10 ani.
Criza de profesori va fi cu siguranță, într-o primă etapă la matematică și științe, când se vor pensiona cei care acum au puțin peste 50 de ani. E greu să mergi la 50 de ani din învățământ într-o firmă privată, nu pentru că ești mai slab, dar ești deja bătrân pe piață și nu ai experiență. De asta acești profesori vor rămâne profesori. Dar după ei nu vor mai veni alții.