“Copiii din România NU fac prea multă carte. Dimpotrivă, datele ne arată că fac prea puțină școală, comparativ cu elevii din alte state europene. Sigur, având ore puține de școală îi încărcăm masiv cu teme, ceea ce evident nu e în ordine”, a declarat pentru Edupedu.ro profesorul Dragoș Iliescu, expert internațional în testare și colaborator OECD. Contactat de Edupedu.ro după ce ministrul educației a anunțat că este gata să prelungească încă din toamnă anul școlar, precum și să revină la trimestre, în loc de semestre, Iliescu a explicat că cercetările științifice arată că “numărul de ore/zile de școală contează” în rezultatele școlare.
În ceea ce privește împărțirea anului școlar în semestre sau trimestre, Dragoș Iliescu, profesor la Universitatea din București și director al Școlii Doctorale de Psihologie, a declarat: “Trimestre sau semestre, e tot una. Modelul vestic e să ai 2 semestre (”terms”), fiecare împărțit în jumătăți (”half-terms”), cu lucrări și teze și alte testări și modalități de notare pentru fiecare jumătate (”half-term”). Deci de facto în occident ai de obicei 4 “quatrimestre”.“
Amintim că România este în top 3 țări cu cele mai puține zile de școală din Europa (în jur de 165 de zile de școală în România, față de 200 câte are Italia, de exemplu), iar ministrul Sorin Cîmpeanu a declarat în weekend că este gata să extindă perioada de cursuri a viitorului an școlar, iar astăzi a precizat că “eu personal nu am înțeles niciodată trecerea la semestre, nu spun că e rea, nu am înțeles-o eu, nu am înțeles ce avantaje are renunțarea la evaluări, în loc de trei, să ai două”.
Rep.: Ce spun cercetările din științele educației: contează în rezultatele școlare numărul de zile de școală? Ce efecte estimați că ar putea avea prelungirea acestui an școlar?
Dragoș Iliescu: Sunt dovezi serioase că numărul de ore/zile de școală contează. Contează atât de mult, încât eficiența intervențiilor educaționale este “tradusă” în avantaje de săptămâni sau luni de școală. De ex.: în studiile sale din ciclul ”Învățarea vizibilă”, John Hattie sau în mod similar în raportărilor lor EEF (Education Endowment Foundation), așa măsoară eficiența intervențiilor acum: intervenția X îți dă avantaj de 2 luni de școală sau de 3 săptămâni de școală etc. De exemplu, feedbackul sistematic primit pe performanța lor îi duce pe elevi la un increment de 4 luni de școală. Cu alte cuvinte, asta ar însemna că acei copii care primesc sistematic feedback de-a lungul unui an școlar au un nivel de cunoștințe/competențe care sugerează că au făcut 4 luni de școală în plus.
Deci da, durata studiilor contează. Am spus asta de mai multe ori: copiii din România NU fac prea multă carte. Dimpotrivă, datele ne arată că fac prea puțină școală, comparativ cu elevii din alte state europene. Sigur, având ore puține de școală îi încărcăm masiv cu teme, ceea ce evident nu e în ordine.
Și, sigur, decalajul acesta de ore și zile efective petrecute în școală provoacă efecte – unul din ele este de fapt creșterea decalajului între copiii care provin din familii afluente și cei care provin din medii defavorizate. Efectul nu e chiar simplu, dar sper sa îl pot explica aici.
De exemplu, atunci când copiii merg la școală și sunt expuși unei lecții sau unui exercițiu, fac toți acea lecție sau exercițiu. Pentru că nu au destule zile de școală, profesorii compensează ceea ce nu pot face la clasă prin teme mai multe. Însă ceea ce le dai copiilor ca temă, fac doar unii. Și dacă te uiți cine anume face temele și lucrează în plus, vei vedea că acei copii care provin din medii defavorizate sunt detașat în urma copiilor din familii afluente, atunci când e vorba de implicarea în școală în timpul din afara școlii. Ce fac profesorii practic este să translateze efortul de învățare, prin intermediul temelor pentru acasă, spre familie. Dar asta funcționează doar pentru elevii în cazul cărora educația este susținută de familie.
Deci educația de genul “puțin la școală, mult acasă” este parte din problemă, pentru că mărește decalajul pe bază de SES (statut socio-economic).
Revenind, mai multă școală este mai bine, înțelegând prin “mai multă” nu mai multe teme, ci mai multe zile de școală (care, în mod paradoxal, ar trebui să reducă presiunea zilnică asupra elevului).
Rep.: În ceea ce privește organizarea zilelor de școală, sunt mai eficiente trimestrele sau semestrele?
Dragoș Iliescu: Trimestre sau semestre, e tot una. Modelul vestic e să ai 2 semestre (”terms”), fiecare împărțit în jumătăți (”half-terms”), cu lucrări și teze și alte testări și modalități de notare pentru fiecare jumătate (”half-term”). Deci de facto în occident ai de obicei 4 “quatrimestre”. Deci asta nu este problema cea mai mare: în câte felii împarți pizza e o falsă problemă – nu aș vrea ca discuția despre acest aspect să ajungă precum în gluma aceea (”să împărțim pizza doar în 4 bucăți, că nu aș putea mânca 8!”).
Oricum o împarți, ar trebui însă să fie rațional pentru ca limitele să se suprapună pe sărbători, final de an calendaristic etc., altfel generezi mai degrabă haos.
Rep.: Majorarea numărului de testări, lucrări, teze prin revenirea la trimestre poate eficientiza timpul petrecut în școală și crește rezultatele?
Dragoș Iliescu: Din nou, nu văd o problemă aici. Există evidențe serioase că testarea susține învățarea, atât prin efectele cognitive pe care le produce, cât și prin feedbackul pe care îl dă elevilor, profesorilor și părinților. Testarea ajută învățarea, indiferent dacă e cu miză scăzută (formativă) sau cu miză ridicată (sumativă).
__________
Dragoș Iliescu este director al Școlii Doctorale de Psihologie în cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București. Expert în psihometrie, ramură a psihologiei care se ocupă cu testarea și măsurarea psihologică, Iliescu este colaborator OECD la parte din testările internaționale, este președintele Diviziei de Evaluare și Apreciere Psihologică din cadrul IAAP (International Association of Applied Psychology). A fost președinte al Comisiei Internaționale de Testare (ITC) și președintele Asociației de Psihologie Industrială și Organizațională (APIO). Dragoș Iliescu este fondator al companiei Test Central, cel mai mare publisher de teste psihologice din România, precum și al grupului Psyence.
Foto: Brio.ro
Citește și:
Cîmpeanu: Eu personal nu am înțeles niciodată trecerea la semestre / Revenirea la anul școlar cu trei trimestre va fi lansată în dezbatere publică cel târziu la toamnă
Revenirea la structura cu trimestre, în loc de semestre și posibilitatea de a prelungi anul școlar încă din toamnă, dacă vor părinții, elevii și sindicatele – ipoteze enunțate de ministrul Educației / Nicio decizie argumentată pe baza științei sau a propunerii specialiștilor
GRAFIC România este în top 3 țări cu cele mai puține zile de școală. Câte zile de școală au statele din Europa
Redacția
Costin Ionescu
Matei Pop
29 comments
Petrecem o treime din viata in scoala. E prea mult nu prea putin. Treaba cu temele e asa: sunt inutile, o modalitate de a rapi mai mult din viata copiilir din libertatea lor. Temele sunt in general rezolvate de parinti sau copiate de la altii sau de pe internet. E munca inutila. Mai degraba sa desfiintam majoritatea facultatilor de stat ( in afara mediconei sunt oricum inutile) si sa reinfiintam scoli profesionale.
Dacă țin bine minte, în anii 80,eram 36 de elevi în clasa. Cu toate acestea, toți aveam o grămadă de note, cu extemporale (neanunțate) și răspunsuri la tablă. Așa am reușit să rămânem cu ceva pe termen lung. Mai trebuie modernizată și metoda de predare, să devină atractiv pentru elevi. Exemple sunt destule
Auzi d-le, n-a inteles! Ce-i greu de inteles? Vrei ca nr. analfabetilor functional sa creasca sigur ca tre sa faci ceva. Loaza face mai putine ore, apoi sigur ca daca-l testezi de 2 ori in loc de 3 iarasi obtii rezultatul urmarit. Ca sa nu mai vorbim ca e musai ca tot poporul sa fie minim de 5, ca daca te apuci sa lasi repetenti se tripleaza numarul abandonurilor scolare. Apoi, faptul ca nu fac carte multa e in beneficiu profesorilor care administreaza chestia asta cu ,,cartea”. Astfel, de la an la an, cheltuielile cu meditatiile au crescut vertiginos, profesorii” dand lovitura. Da’ sa ne uitam si cat ,,muncesc” profesorii sau mai bine zis cat au liber intr-un an, pt. ca tabloul sa fie cat de cat complet.
Eu stau la scoala cat sta mama la munca. E normal asa ceva?
M-am săturat de teorie domnilor, practica ne omoară! Atâta timp cât există sărăcie și familii la limita subzistentei nu avem nici un viitor. Înainte era egalitate de șanse, era o clasă de mijloc, la școală erau foarte mulți elevi în zona de mijloc ca nivel de cunoștințe. Acum dacă fac o comparație spun fără nici un pic de îndoială ca cel mai slab elev din clasă de la mine era printre cei mai buni din clasele actuale. Nu mai este cultură generală, nu mai este nimic. Multe drepturi, puține obligații și nu mai durează mult ca la examene să fie dată și rezolvarea. Vinovatul principal este politica care a dus poporul la limita sărăciei, iar cei arătați cu degetul sunt profesorii.
Domnule Robert,am o precizare.Elevii din tara cand merg in strainatate sunt promovati in invatamantul de masa din tarile respective ,in ani mai mari ,in functie de varsta ,nu ca sunt extraordinari de pregatiti la invatatura.La noi in tara ,un elev de 7 ani ,absolvent de clasa pregatitoare este inscris in clasa a III a -aIVa in Europa ,conform varstei.Invatamantul de stat este slab in toata Europa,SUA, si acolo tarile au singur scop ,elevii absolventi ai invatamantului de stat obligatoriu sa dobandeasca cunostinte minime ,sa poata munci la 18 ani.Merg la scoala mai departe cei care sunt interesati de scoala si cei care au bani.La noi elevii de la inv.liceal termina 12 -13 clase la 19-20 ani,intra pe piata muncii la vartste mai mari.Invatamantul obligatoriu de la noi ,pregatitoare -clasa a 10,nu este de calitate,diferenta si rezultatele bune sunt determinate de banii parintilor si in foarte putine cazuri de elevi determinati la invatatura,care provin din medii defavorizate.
In scolile din vest chiar daca scoala e mai lunga, orarul este diferit, fac ore pana la ora 12, apoi pauza o ora, apoi lucreaza teme sau activitati sportive pana la ora 15.30.La noi materii multe de la 8 la 15. Si acum ce sa facem, pastram acelasi orar de la 8 la 14 sau chiar 15 , aceleasi multe materii fara sa poata alege copilul ce vrea sa studieze, dar pe o perioada mai lunga? Ce prostie!!
O luam razna. Cum adica, nu se face destulă școala, nu suntem destul de pregătiți sau dotați intelectual? Atunci cum se explica faptul ca atunci când un copil/elev, din România, pleacă într. O alta tara și, în urma unor teste, sare nivelul claselor cu 1,2 sau chiar 3 peste. Adică, dacă în România este în clasa a 5.a,in Spania, de exemplu, va fi în clasa 6,7 sau chiar 8.Nu mai moscositi adevărul, domnilor! Și lăsați lucrurile asa cum au funcționat pana acum! Nu mai luați toate exemplele altor tari, de obicei, le luam pe cele proaste. Analizați situația tarii noastre, și apoi veniți cu idei, care sa se potrivească situației din tara noastră. Altfel, este gargara uda, pt politica voastră de tarhat.
Eu nu inteleg ce are școala.Ce aveti cu ea.Toata lumea evita sa puna punctul pe i :ce material are elevul ,aia iese.Si stiu ca au aparut carti care gadila orgoliul si spun:”Cum sa iti folosesti tot creierul,nu doar 10% ” sau “Einstein-ul nedescoperit din tine”.Baliverne.
Da.Conteaza si profesorul dar uneori esti neputincios pentru ca sunt condiționați genetic pentru un anumit nivel si mai este si cat interes are elevul si mai este si familia si mai sunt si prietenii.Sunt multi factori care isi spun cuvantul in tot procesul acesta.Si normal ca noi suntem de vină !Moștenirea genetică noi le-o dăm, scopul în viață tot noi il dăm (uneori si noi dar foarte mult tine de familie,de societate) si asa mai departe.
Si vine…x si spune că de vină sunt orele ,care trebuie înmulțite.Credeti ca daca il copleșiți cu ore cât mai multe, se intampla ceva pozitiv?
Am părinți care spun:”Mai da-o încolo de școală!Si eu am avut 2 sau 3 si …” sau “Nu o/il mai las la școală mai departe ii deschid o afacere sa faca bani”.
Auzite de mine cu urechiusele mele!
Si atunci?Despre ce vorbim?
Vrem o schimbare?Curatati media de toate țoapele botoxate/indivizii mușchi-mari-creier -cât-mai-mic care servesc drept model tinerilor din ziua de azi si apoi mai discutăm. Am avut surpriza sa imi vina la clasa eleve tatuate la fel ca X piți care isi face veacul pe la x televiziune.Cum s-a tatuat piți au aparut si ele tatuate!Si tot așa.
Vreti tineri preocupați de carte?Care sa învețe?Trebuie o reeducare a întregii societăți dar cum sa facem asta?Sunt atâtea afaceri prospere din livrarea de carne proaspătă pe pietele din străinătate. Carne de orice fel si pentru orice.Asa s-a ajuns!
Si cine e de vină?Cine ii minte ca viata poate fi fentata si banul obținut ușor?Cine le vinde povești?Sunt ziarele pline de anunturi amăgitoare de orice fel.Nu mai da nimeni doi bani pe tineretul nostru.A ajuns hrana pentru piețele de carne din străinătate. Iar părinții?Îi încurajează sa plece?
De ce?Mănâncă cu 10 linguri?Lăcomia ii orbeste pe toți. Si cad victimă propriilor tare.
De cate ori nu am auzit ca cine pleacă în străinătate si nu se intoarce e de valoare?
Eu cunosc mulți oameni de valoare în țară și rămași aici dar care nu razbesc pentru ca sunt sufocați de ticăloși.Romanilor le plac non-valorile.Avem modele consacrate si întipărite în creier:Ceausescu si toti minunatii fii ai partidului.Au nenorocit țara. Toate valorile,toti intelectualii au fost oprimati și țărani puși în locul lor.
Asta e modelul nenorocit care ne-a adus aici.
Revenind la școală!Mai lasati-ne!
Mare dreptate ai. As rezuma totul intr-o singura propozitie: Lucram cu materialul clientului.
Trist , dar adevărat 100%.
Gata, nu mai stau copiii prea multe ore la școală? Acum e prea puțin?
Stau cum vrea muschiul lui Campeanu in functie de vantul schimbarii si suflul votantului.
Incercati sa cusuti CARPEALA !!!
Sistemul de educatie este KAPUT !!!
Coaseti
Elevii,parintii doresc schimbares,numai profesorii ba,,sa se schimbe ,dar sa ramână la fel”.Profesorii sunt Soarele ,iar noi parintii si ,,loazele noastre” suntem asteroizi si meteoriti.Liniste ca se supara,,Sorii” !
@Ina
Da’ comeata, Ina, comeata cine sa fie?
Ore puține la scoala?
Elevii de gimnaziu au 5-7 ore zilnic.
Care ore vreți sa aibă?
Desigur ca de învățat se învață acasă, cu creionul în mana, nu înseamnă a învăța sa prinzi din zbor la scoala. Scoala îți oferă predare și îndrumare, nu învață în locul tău.
In alta ordine de idei, nu cantitatea contează, ci calitatea nu numai din partea profesorilor, dar și din partea elevilor (implicare, putere de concentrare, interes, lucru și acasă, pentru fixarea cunoștințelor).
Nu se învață la kilogram.
Dacă un copil vrea să învețe, învață indiferent de câte materii, ore și zile stă la școală. Nu mai scormoniți tot felul de prostii. Problema o reprezintă lipsa de interes față de școală atât a elevilor cât și a părinților.
Corect!
Poate aveți dreptate, poate nu ați comparat economia țărilor din vest cu cea a României, poate profesorii nu sunt pregătiți, poate unii părinți nu se implică, poate învățăm mult și ineficient, poate ar vrea că toți care își dau cu părerea, experți în educație, să vină la catedră și să schimbe ceva. Să meargă la titularizare și cu nota 10.00 să devină suplinitor calificat printr-un sat la 50 de km de orice oraș, să facă naveta și pe urmă să-și exprime un punct de vedere despre educație!
Copiii au foarte multe ore pe zi, 7-8 ore pe zi.Este o incarcare foarte mare.La asta s-a gandit cineva?
Uitati, insa, sa mentionati ca daca mai intai lungim scoala, fara a schimba nimic altceva, va insemna, de fapt, doar ca merg mai mult la scoala acesti copii, si nici macar cei care faceau meditatii nu mai au timpul necesar sa ajunga la nivelul cerut. Nici Dvs nu ati facut mai multe zile de scoala, ci tot atat cat copiii de acum, si nu pareti a fi afectat de acest lucru. Daca inainte de a face o revizuire dramatica a programelor si a materiilor care se predau in scoala, facem mai intai extinderea numarului de zile de scoala, nu va fi altceva decat o incarcare a acestor copii. Ministerul Educatiei va vedea in asta inca o sansa de a mai introduce ceva materii sau ore. In plus, nu mai exagerati cu aceste testari. Copiii nostri sunt exagerat de testati inca din clasa I, lucru ce nu se intampla in majoritatea sistemelor educationale. Testarea are rostul ei, dar nu daca este excesiva. Stiti ca un elev de liceu are cinci teze de dat pe semestru, adica 10 pe an? Daca faceti trimestre asta inseamna 15 pe an. In prezent, la jumatatea semestrului , la toate materiile se dau teste- adica 12-15 materii. Acest lucru se repeta si la finalul semestrului- inca atatea, iar in ani obisnuiti dublate de teze. Cam cate teste ati vrea sa dea un copil? Poate daca ati pune totusi accent pe invatare, nu pe testare, cum se face in prezent si cum vad ca doriti sa se puna si mai mult, poate ca atunci ar avea copiii rezultate mai bune. Stiti ca sistemul britanic , de ex, este fara note in liceu? Doar cu examene la tot ce se studieaza in clasa a X a , XI a, a XII a, ia in clasele a XI a si a XII a, au doat 4, respectiv 3 materii? Prin urmare la acestea sunt testati? Deci nu mai vorbiti de atata testare, ca ajunge.
Eu nu cred ca nr de ore reprezinta problema ci materiile, programa, calitatea profesorului de la catedra. Personal nu consider ca un copil de clasa a 7a care are ore intre 08.00
si 14.00, 4 zile pe saptamana si 1 zi are de la 08.00 la 15.00, petrece putin timp la scoala intra la 8.
Spre exemplu in Franta sunt 158 zile de scoala pe an si in gimnaziu au undeva la 26 de ore pe saptamana la clasele 5-6 .
Prin urmare daca luam un elev de a 6-a in Romania, unde anul scolar are undeva la 167 zile de scoala si medie de 26-28 de ore pe saptamana, si se fac 28 ca facem optionale care sunt la alegere de fapt din 2-3 materii… observam ca noi petrecem mai mult la scoala . Cantitate dar nu calitate din pacate….
Nu mai zic ca partea cu optionalul din 2-3 materii la alegere si de fapt e la alegere dar sa fie clar una aleasa la clasa si toti o fac pe cea care a iesit cu vot mai mare…
Testarea crește învățarea, dar la cum sunt școlile din România și ce cerințe repetitive, absurde, care țin strict de reținerea papagalicească a informației, mai multe teste vor crește și stresul elevilor. Cunosc profesori care nu dau note din oral – doar teste, teste și iar teste. Ce ne facem cu ăștia, mai ales la materiile cu multe ore (și implicit multe note pe semestru/trimestru) cum ar fi matematica?
Teste online promoveaza si Dragos Iliescu prin Asociatia sau ONG-ul lui, fiindca omul e in multe bagat! O fi cu bani europeni, nu stiu.., dar BRIO isi face reclama prin G4Media. Or, testele de acest gen nu sunt sufiecte pentru a explicita materia, nici pentru a le dezvolta elevilor gandirea, spiritul critic, judecata personala. Ce sa faci? Asa a invatat el psihologia la Academia SRI! Cu accent pe teste online!
În condițiile în care sunt 30-36 de elevi intr-o clasa cand sa le dai note la oral tuturor si sa ai timp si sa predai o materie stufoasă? De aceea se ajunge la testare scrisă.
Am avut odata o clasa de 34 de elevi, in rural. Am renuntat dupa a doua saptamana sa mai fac prezenta clasica la catalog. Imi lua 10 minute minim din ora, implicit din predarea lectiei. Am preferat sa intreb scurt si sa verific treptat din priviri. Mereu am senzatia cand am elevi multi sau in regim simultan ca fac sprint. Mereu ma simt ca la Olimpiada…alerg…alerg prin materie…prin numarul de note…incerc sa impac si capra si varza…si zambesc atunci cand imi iese si ma frustrez atunci cand nu reusesc sa fac tot ce mi-as fi dorit.
Dacă țin bine minte, în anii 80,eram 36 de elevi în clasa. Cu toate acestea, toți aveam o grămadă de note, cu extemporale (neanunțate) și răspunsuri la tablă. Așa am reușit să rămânem cu ceva pe termen lung. Mai trebuie modernizată și metoda de predare, să devină atractiv pentru elevi. Exemple sunt destule