„Nu mai vrem atâta succes, vrem posturi scoase la concurs”, „Nu vrem succes, vrem deblocarea posturilor din învățământ. În județul Suceava, în ultimii 7 ani, nu s-a scos niciun post titularizabil la limba și literatura română”, sunt câteva din comentariile unor profesori la postarea ministrului Educației, Ligia Deca, cu referire la concursul național de Titularizare 2024. Proba scrisă de la Titularizare 2024, concursul de angajare în învățământ, are loc miercuri, 17 iulie 2024, potrivit calendarului oficial.
- Titularizarea este examenul de angajare pe o perioadă nedeterminată într-o școală. Pentru a se titulariza – deci pentru a se angaja pe o perioadă nedeterminată – profesorii trebuie să obțină minimum nota 7 atât la examenul scris, cât și la inspecția la clasă în profilul postului. Pentru a deveni suplinitor – deci pentru angajarea pe perioadă determinată – candidații trebuie să obțină minimum nota 5 atât la proba scrisă, cât și la inspecție.
- Potrivit unui comunicat al Ministerului Educației, anul acesta sunt 9.933 de posturi titularizabile, dintre care 8.691 complete (6.606 urban +1.885 rural) și 1.242 incomplete (673 urban + 569 rural). Anul trecut au fost 6.837 de posturi titularizabile. Acest lucru înseamnă că, în 2024, numărul posturilor pentru angajarea pe perioadă nedeterminată a crescut cu peste 45%.
Ligia Deca le-a transmis profesorilor și viitoarelor cadre didactice „succes” la proba scrisă de la Titularizare 2024.
Redăm mesajul ministrului Educației: „Succes, mâine, tuturor celor ce vor participa la concursul de ocupare a posturilor didactice în învățământul preuniversitar!
Mulțumesc colegilor noștri care se ocupă de organizarea examenului în județe, mai ales având în vedere condițiile meteo speciale. Apreciez eforturile făcute în ultimele zile, în colaborare cu autoritățile publice locale și ISU, pentru adecvarea spațiilor de desfășurare a probei scrise la contextul curent!”
Unii profesori au reacționat și au scris că „nu avem nevoie de succes, avem nevoie de un loc de munca sigur”.
Iată ce a comentat un cadru didactic: „Nu avem nevoie de succes, avem nevoie de un loc de munca sigur, avem nevoie sa nu mai trăim cu grija faptului ca după un an ne expira contractul de munca și mergem din nou la concurs.”
Un alt profesor scrie următoarele: „Nu mai vrem atâta succes, vrem posturi scoase la concurs. Mai vrem să folosim notele peste 7 toată viața, până la pensie. E o mizerie de examen pentru niște posturi de suplinitori calificați. Eu nu am auzit de doctori, judecători, polițiști, parlamentari suplinitori. Aveți nevoie de profesori calificați, dar nu știți să îi respectați.
Mă lasă rece orice mesaj venit din partea unora care nu au predat niciodată și care nu au dat acest examen niciodată.”
Un alt cadru didactic propune schimbarea legislației: „Apreciez că vă gândiți la noi, dar nu v-ați gândi mai bine la schimbarea legislației? La modul în care putem înceta cu inutilitățile acestea de examene repetate, fără niciun folos? Sunt colegi care susțin examenele acestea de 10, 11 ani, toate cu note maxime. Nu sunt posturi, sunt reținute, sunt cu dedicație? cum facem sa nu trecem anual prin toate aceste probe, odată luate cu note bune spre maxime?”
O altă persoană aduce în atenție că, în unele școli, profesorii suplinitori sunt superioritate de către colegi și au orarul cu ferestre. Este amintită și problema navetei: „Facem naveta la zeci de km, uneori pe drumuri cu gropi, depinzând de un mijloc de transport, de un coleg, uneori la mai multe școli pentru a avea o catedră”:
„Pentru ce succes! Ce înseamnă “succes”?
Pe unele discipline suntem sute de candidați, mii la nivel de țară, poate, pe 5-6 posturi. Adulți, cu experiență în învățământ, cu grade didactice, care dăm examen an de an pentru a avea un loc de muncă, deși luăm note peste 7. Faceți ceva, schimbați metodologia să fie posturi titularizabile sau măcar reduceți din materie, dacă tot nu sunt posturi! Să se iasă la pensie, să se facă ceva, să nu li se permită unora, titulari, să ia ore peste normă, riscând ca suplinitori cu note mari să rămână fără post!
În școlile din mediul rural abia sunt elevi pentru a forma o clasă, iar în mediul urban sunt și peste 30 de elevi în clase. Iar noi, ne chinuim an de an, dând examene, deși luăm note peste 7. Sunt colegi care nu s-au titularizat nici cu note de 9, nici cu 10 pentru că nu sunt posturi.
Profesorii suplinitori, în multe școli, sunt tratați cu superioritate de către colegi, au orarul cu ferestre, au cele mai slabe clase, deși dau examen an de an și unii sunt mai bine pregătiți decât mulți dintre titulari.
Facem naveta la zeci de km, uneori pe drumuri cu gropi, depinzând de un mijloc de transport, de un coleg, uneori la mai multe școli pentru a avea o catedră. O catedră, din 3-5 școli, nu ore la plata cu ora.
Știți ce înseamnă să fii adult, să ai familie, copii, să vii de multe ori acasă după ore de predare, după navetă, să faci teme cu copiii tăi și alte treburi casnice, iar după ora 21-22, când membrii familiei se pun la somn, să te apuci de lecții, de făcut teste, proiecte, de corectat, de făcut diverse activități pentru școală, rapoarte și tot felul de documente, pentru că a fi profesor nu înseamnă numai să predai?! A doua zi să te trezești la 5 și ceva 6, după câteva ore de somn și sa o iei de la capăt. Mereu în timpul anului școlar ai de pregătit lecții, de corectat, ai altceva de făcut și nu ai timp să înveți pentru “titularizarea fără posturi titularizabile”. De când s-au făcut module, avem la dispoziție 2-3 săptămâni, iar pentru că unii din noi suntem în activitate în săptămâna de după terminarea cursurilor, nici pe alea. Ce să înveți în trei săptămâni? Ne acuzați apoi voi și presa că luăm note mici. Ne neglijăm de multe ori familia, sănătatea, avem și noi diverse probleme personale și cu toate astea nu putem să ne bucurăm până la ședințele din august, când stăm cu stres și cu incertitudinea locului de muncă.
Se tot vehicula să fim plătiți după performanță. Asta e performanța noastră, a suplinitorilor, nota peste 7. Dar nu ne putem bucura, pentru că în următorul an o luăm de la capăt. Suntem urmașii lui Sisif și ai lui Procust, ducând uneori pe umerii noștri lupte de care nu vă puteți imagina voi, cei din minister și funcții de conducere. Nu ne putem face un credit pentru o locuință pentru că avem contract pe perioadă determinată.
Unde este succesul nostru, doamna Deca?”, a punctat cadrul didactic.
Altcineva spune că dă de 12 ani titularizarea la limba română: „Dau acest examen de 12 ani la disciplina limba română. Deși sunt profesor doctorand, în fiecare an, pe lângă examenele specifice doctoratului, trebuie sa dau un examen care nu va fi absolvit niciodată. De ce? Simplu! Nu sunt posturi titularizabile! În fiecare an, alți copii, altă școală, altă poveste! Așa va tratați dvs colegii? Asta înseamnă succes? Mereu bătaie de joc! Sa demonstram ce? Sa demonstram cui? Dvs ați dat vreodată o titularizare? Dar parlamentarii? Și mai vreți învățământ de calitate!”
Deblocarea posturilor din învățământ este cerută și de un alt profesor: „Nu vrem succes, vrem deblocarea posturilor din învățământ. În județul Suceava, în ultimii 7 ani, nu s-a scos niciun post titularizabil la limba și literatura română. Dau a noua oară examenul pe care l-am promovat cu note foarte mari. Nota mea nu are nicio șansă în fața corupției. Mâine, dau a noua oară concursul. Sper ca Dumnezeu să schimbe ceva, să vadă efortul depus de-a lungul anilor… Sistemul e pur și simplu putred…”
Informații de context
Anul acesta s-au înscris peste 37.500 candidați la Titularizare 2024, dintre care peste 6.800 din promoția curentă, a anunțat Ministerul Educației. Este cel mai mare număr de candidați din promoția curentă din ultimii 14 ani.
În luna mai, profesoara Nina Vasile a vorbit, la emisiunea Destine de la Radio Muscel FM, despre ce înseamnă statutul de cadru didactic suplinitor în sistemul de învățământ românesc. „Când un om aude (cuvântul – n. red) suplinitor, se gândește la cineva care are doar liceul, care este subcalificat, care nu știe să predea, nu se descurcă”, a precizat aceasta.
În luna martie anul acesta, Edupedu.ro a scris că în acest an școlar este cel mai mare număr de profesori suplinitori, din ultimii 5 ani, care predau în școlile din România: Sunt aproape 44.600 de cadre didactice angajate pe perioadă determinată, în anul școlar 2023-2024.
Edupedu.ro a scris că inspectoratele școlare sunt cele care stabilesc viabilitatea posturilor didactice, pentru anul școlar 2024-2025, potrivit metodologiei de mobilitate, document publicat în Monitorul Oficial. Până acum, viabilitatea posturilor de profesori era stabilită de școală, nu de către inspectoratul școlar.
Ministerul Educației nu le dă nicio soluție profesorilor pentru titularizarea fără examen cerută de peste 1.000 de profesori suplinitori pe posturi cu viabilitate până în 4 ani. Potrivit unui răspuns semnat de secretarul de stat Sorin Ion pentru învățământul preuniversiar, pentru memoriile mai multor profesori, instituția nu a găsit vreo soluție pentru cererea cadrelor didactice și care „să nu contravină ordinii normative constituționale”.
Într-un memoriu recent, peste 1.000 de profesori au menționat că vor să primească o soluție pentru „situația paradoxală produsă în învățământ la nivelul angajaților pe viabilitatea postului/catedrei”.
Ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat într-un interviu pentru Edupedu.ro că școlile nu scot posturile titularizabile de teamă că, după ce se ocupă în ședințele publice, oamenii vor pleca la începutul anului școlar:
„Există o temere în sistem, mai ales în zonele considerate greu atractive pentru cadrele didactice, să le scoată la concurs, pentru că, după aceea, se ocupă în ședințele publice de repartizare și, la începutul anului școlar, oamenii pleacă”, a spus Ligia Deca.
Foto © Yuri Arcurs | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Secretarul de stat Sorin Ion nu le dă nicio soluție celor peste 1.000 de profesori suplinitori, care au luat peste 7 la concursul național și care au cerut în mai multe memorii titularizarea fără examen
Profesoara Nina Vasile: Paradoxul în sistemul românesc este acest profesor suplinitor. Când un om aude cuvântul suplinitor, se gândește la cineva care are doar liceul, care este subcalificat, care nu știe să predea
Ministrul Educației spune că știe că mai multe posturi ar putea fi viabile pentru titularizare. Școlile, “mai ales din zonele considerate greu atractive”, nu le scot la concurs de teamă că se ocupă și apoi acei profesori pleacă: Aici avem o problemă de sistem
Profesoară care a dat concursul de titularizare de 11 ori, a luat note peste 7 și nu are post: Ajungi la un moment dat să te plictisești. Știi că tot scrii, nu te bați pentru nimic și nu ai motivație / Cei tineri iau posturile în ședință, văd în ce școli sunt, își fac socoteala și pleacă
INTERVIU Radu Alexandru Dincă, profesor de 10 la Titularizare, dar fără post: Este nevoie ca toată lumea să fie testată la un moment dat, în mod egal, și să nu mai existe permanență în sistem
Redacția
Ioana Nicolescu
Raluca Pantazi
11 comments
E ușor să ceri clase cu 12-15 elevi, fără să gândești ce înseamnă asta. Costuri cu resursa umană, costuri pentru utilități, inexistentă spatiilor școlare. Astfel de clase nu găsești nici pe afară. Problema titularizării trebuie sa fie resetata și să se pornească cu ocuparea integrala a tuturor posturilor existente la un moment dat. Titularii să facă bine sa se mulțumească cu norma-caci este așa mică pentru a-și realiza corect profesia, iar salariile le-au săltat. Directorii, inspectorii de specialitate să nu mai ascundă posturi-norme-ore. Așa se întâmplă de 40 ani.
România vrea educația lui Schroedinger: să fie și ieftină, și bună. Dar tot românii au un proverb: cât dai, atâta face. Când vi se pare că e prea scumpă educația, poate vă uitați puțin în jur să vedeți unde ne-au adus 35 de ani în care educația a fost cronic subfinanțată.
Cum se face că toți suplinitorii clamează pentru îndepărtarea titulaturii până devin și ei titulari, moment în care are loc o întoarcere cu 180 de grade și în sfârșit se trezesc la realitate? Dacă nu te mai poți titulariza (adică să obții stabilitate pe un termen previzibil), pentru ce ai mai veni în învățământ?
Există clase cu 15 copii la școlile private din România. Există și spații, doar s-au comasat atâtea școli. Firește că sunt costuri, dar ar fi mult mai eficient. Altădată funcționau clasele cu 35-40 de elevi pentru că elevii aveau alt tip de educație și pentru că, din păcate, pentru cei fără educație exista prețioasă bătaie ruptă din rai plus alte sancțiuni, mutări disciplinare, exmatriculare. Așa că unii stăteau în bănci cu mintea aiurea, dar cine voia să învețe învăța. Acum cine vrea să învețe nu o poate face. Cu 15 copii în clasă situația ar fi mai ușor de controlat.
Eu cred că ar merita investiția.
Motto: “Jana nu e moarta, Jana se transforma”
art. 253 nu a murit, l-au impartit intre lege si metodologie astfel:
– faza 1: in lege, la art.180 se face trecerea unui profesor (“de-al nostru”, cu CA-ul scolii, daca ar minim 7 in ultimii 6 ani) din incadrarea determinata in incadrare pe viabilitatea postului (viabiliatea este o gaselnita a ministerului neprevazuta de Codul Muncii). Posturile vacante nu sunt raportate pentru concurs si stau intr-o faza de asteptarea a candidatului “nostru”
– faza 2: in metodologie, la art. 64, alin(13), se face trecerea din aceasta incadrare pe viabilitatea postului in nedeterminata, daca obtine iar nota 7
Aceste posturi pentru “ai nostri”, se gasesc in lista aia cu viabilitatea pe site-ul titularizare
Ambele prevederi sunt neconstitutionale si probabil pica la primul proces. Asa ca daca ai nota mare si nu ai post, dar in lista cu viabilitatea este un post care il doresti, decat sa te plangi la ministra ca tot nu te aude te plangi la curtea de apel. Succes celor care apeleaza la aceasta cale.
Ghiciți ce nr a ieșit la subiecte!
3
🙂
Ceva e rupt undeva pe traseu, e frant, disfunctional…
Profesorii dau examen dintr-o materie de facultate, ca si cum ar da o a doua licenta.
Iar elevii care le vin in clase (la liceu de ex) vin cu note de 2 si 3.
Sesizati ruptura?
Nu zic sa scadeti nivelul admiterii profesorii – cat mai sus, cu atat mai bine. Poate si o evaluare din cand in cand porinde bine.
Dar faceti ceva cu nivelul ala de 2-3 la elevi. Nu degeaba exista un prag minim de nota 5 in trecut. Poate ridicat la 6, nu cred ca s-ar supara nimeni daca s-ar cere nitica performanta!
Anul ăsta, pentru prima dată în mulți ani, la fizică au dat subiecte accesibile la II și III, dar la I au introdus (pe lângă un subiect foarte ușor și care chiar se face la clasă) Dispersia și Absorbția Luminii (2-în-1 pentru 1.5 puncte) unde au cerut, ca să ai punctaj maxim, toate aberațiile maxime posibile (și nu optice :D) Ce au cerut ei acolo nu se face la niciun liceu/specializare, nicăieri în România, dar oamenii care au candidat ar fi trebuit să studieze acele prostii foarte specializate care nu vor fi utile niciodată în clasă.
Noroc, cum spuneam, că au fost ceva mai accesibile ca de obicei subiectele II și III (în mod ”normal” erau extrem de cronofage și puțin probabil să le poată scrie cineva în totalitate, cum e necesar pentru a tinde la o notă maximă. Dar totuși.. CINE naiba scrie subiectele astea?! Se plâng că n-au profesori de științe, dar nu cumva să fie propuse subiecte pe care candidații să le și poată rezolva în 4 ore!
Și spre comparație, ca de obicei… la disciplinele tehnice, de exemplu, subiecte mult mai ușoare. Sigur că celor care au susținut examen la ele li se vor fi părut mai grele, că doar ei se luptă pentru un post – dar în comparație cu ce se cere la științe, sunt mult mai ușoare… de ani de zile.
Zici de ”scrierea ecuației diferențiale a mișcării oscilatorii forțate a electronilor la trecerea undei electromagnetice prin dielectric și deducerea dependenței de pulsație a expresiei complexe pentru indicele de refracție”? 🙂
Asta poat fi data a si tema elevilor de liceu – sa invete sa pronunte asta cursiv si dintr-o rasuflare!
Spre comparatie, la biologie subiectul teoretic a fost grila: ”ce grupa de sange poate avea un donator pentru un caz dat? A, B sau AB?!”
Mda…
Aia, da, ce mama lui Ștefan cel Mare e chestia aia?! Adică, la ce naiba folosește să știi așa ceva?!! Nu se predă nicăieri, niciodată, în nicio formă (mai simplă sau nu). Pe lângă ”scrierea polarizabilității dielectricului (momentul dipolar indus în unitatea de volum sub acțiunea unui câmp electric)” deși aia poate apare pe la vreo olimpiadă sau ceva, când se simt așa mai enervanți propunătorii de subiecte.
Măcar la primul subiect au dat tipurile de mișcare – alea chiar se fac, și nu-s așa de grele (deși e foarte mult de scris dacă vrei să fii sigur că se punctează tot.)
Problemele au fost ceva mai accesibile ca de obicei, iar partea de metodică+pedagogie a fost chiar foarte acceptabilă (și cel mai important, nu foarte mare consumatoare de timp).
Dar au așa o manie (în general) cei care fac subiecte pentru fizică, să treacă prin toate punctele obscure – și neapărat foarte lungi – ale disciplinei, de zici că-i angajează pe Einstein și Heisenberg, nu candidați profesori care nu vor preda acele giumbușlucuri niciodată, NICIODATĂ. Altfel nu se simt bine…
vorbim de cresterea numărului de posturi pentru consilieri școlari dar nu scoatem posturi la concurs,că sa facem economie …lăsăm un consilier la 1000 sau 1500 de elevi și pe urmă ne prefacem surprinși că se întâmplă nu știu ce prin școală ..luati școlile pe rand și vedeti cum sunt imbarligate posturile,cu știrea ME,desigur
Solutii s-ar gasi, daca i-ar interesa.. Reducerea numarului de elevi din clasa, in primul rand, la 12-15. Inca sunt muulte cls unde se lucreaza cu 30…Nu este benefic pentru nimeni, copilul nu capata in niciun caz atentia necesara.
Iesirea la pensie mai devreme, o femeie care lucreaza in invatamant si mai creste si 2,3 copii acasa este epuizata si de multe ori depasita de noile generatii dupa varsta de 50,55 de ani….
Solutiile acestea ar mai rezolva si din problema posturilor si a calitatii invatamantului, dar cui sa ii pese…