Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național I. L. Caragiale din București, a vorbit, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, despre „explozia” de note între 9.90 și 10 la Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a. „Nu se poate să fie această explozie, de ani de zile, de sute de medii, la Evaluarea Națională, între 9.90 și 10. Nu este normal. În primul rând, nu este realitatea, nu este sănătos”, a spus directoarea.
Profesoara a afirmat că un ultim subiect ar trebui să facă diferența între un copil care s-a pregătit și „un copil care chiar trece de pragul de 9.50”.
Moderatoare: Ce fel de subiecte ar trebui să conțină aceste examene? Știți că se discută sau se caută o formulă de a schimba anumite lucruri. Vom vedea în luna mai, atunci când domnul ministru a promis că vine cu acel diagnostic al sistemului și cu niște propuneri de modificări. Dar, din punctul de vedere al dumneavoastră, la catedră de atâția ani de zile, cum să arate subiectele la clasa a VIII-a, ca să nu mai fie șablon? Cum să arate subiectele la bacalaureat, în formula în care avem acum aceste examene?
Andreia Bodea: Teoretic, dacă vorbim de clasa a VIII-a, de examenul de matematică, aici sunt multe condiții de pus. Ar trebui copilul de clasa a VIII-a să aibă în față un profesor bun de matematică. Și este o condiție. Da, să fie prezent la școală, să fie matematică și punct. În ceea ce privește structura subiectelor, bun, vrei grilă, că e mai ușor, în sfârșit, dar, categoric, un ultim subiect trebuie să facă diferența. Adică nu se poate să fie această explozie, de ani de zile, de sute de medii, la Evaluarea Națională, între 9.90 și 10. Nu este normal. În primul rând, nu este realitatea, nu este sănătos. Ei nu sunt de aceste note. Nu înseamnă că nu-s copii deosebit de inteligenți unii.
Deci, cu siguranță, un ultim punct de la un ultim subiect trebuie să facă diferența între un copil care a învățat, care s-a pregătit, și un copil care chiar trece de pragul de 9.50. Adică cine a trecut de pragul de 9.50 să fie de 9.50.
Informații de context
Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, a spus, la MetropolaTV, că simulările examenelor naționale și examenele în sine, în acest moment, nu se mai pretează la rețete. „Ultimul lucru pe care ni-l dorim este să producem învățare prin rețete, prin șabloane”, a afirmat acesta.
În februarie, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la vremea respectivă, a declarat că învățarea la disciplinele de la Evaluarea Națională, Română și Matematică, nu este o învățare de profunzime, ci „se duce foarte mult pe tipologia de examen”.
„Ați spus un lucru foarte important. Din păcate, copiii noștri învață pentru examen. Ne trezim că în gimnaziu, mai ales în ultimii 2 ani, învață numai la matematică și la română. Și nici acolo învățarea lor nu este o învățare în profunzime, ceea ce numim deep learning, ci se duce foarte mult pe tipologia de examen. Uitați-vă câtă cerere este pentru teste de antrenament și pentru modele. Din acest motiv, tocmai pentru că avem ocazia să discutăm, Ministerul are această abordare prin care dezvoltă standardele de evaluare și platforma națională de evaluare (…)”, a menționat secretarul de stat.
Irina Horga, cercetător științific al Unității de Cercetare în Educație, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „în mod cert nu ne dorim ca evaluarea și programele școlare să promoveze doar memorarea”. Aceasta a precizat că „memorarea are un rol de bază în învățare, spune psihologia cognitivă, pentru că al nostru creier nu poate să lucreze dacă nu are cu ce.”
- Amintim că Unitatea de Cercetare în Educație a transmis, într-un răspuns pentru Edupedu.ro, că „dacă examenele naționale rămân bazate pe memorare, reforma curriculară nu va schimba realitatea din sălile de clasă”. Răspunsul vine în contextul în care proiectele cu noile-planuri cadru de liceu au fost puse în consultare publică și instituția a fost întrebată care ar trebui să fie legătura dintre planurile-cadru/programe și examene/metoda de evaluare a competențelor.
- În legătură cu proba de Limba și literatura română de la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a, tot cercetătorii de la Unitatea pentru Cercetare în Educație au arătat în 2023 că impactul curriculumului oficial la clasă este diminuat din cauza selectării arbitrare din textul programei școlare a competențelor și conținuturilor. Ei mai susțineau și că subiectele sunt concepute pe curriculumul care nu mai este în vigoare, cu barem de corectare care „compromite validitatea probei” prin punctaje alocate arbitrar – pe larg, aici
Adrian Magdaș, profesor de matematică și director la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca, a spus că trebuie regândite Evaluarea Națională și Bacalaureatul, pentru că subiectele sunt șablonizate: „Reforma la liceu trebuie completată prin regândirea examenelor de Evaluare Națională și Bacalaureat, deoarece în prezent subiectele de examen sunt extrem de șablonizate.”
Președintele Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România, Mircea Bertea, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „din păcate, în România, școala nu te pregătește pentru viață”. Acesta a spus că „școala te pregătește să ai succes la examenul de la școală.”
Profesorul Radu Gologan este de părere că „principala problemă cu Matematica în clasele mai mari provine din felul în care sunt organizate examenele”. Acesta a declarat pentru TVR Info că subiectele de la Evaluarea Națională și de la examenul național de Bacalaureat „verifică nişte reţete”.
În decembrie 2024, profesorul de matematică Flavian Georgescu a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „orele trebuie să fie mult mai practice”. „Evident, copiii au nevoie să înțeleagă practic cum stau lucrurile și la ce le folosesc. Noi nu mai putem veni să fim niște mașini de scris în fața lor”, a precizat acesta.